4,445 matches
-
influențată, fapt ce se traduce însă diferit în Europa și în Statele Unite. 5. Pasul spre crearea genului De la Platon și până la Wells au existat narațiuni făcând dovada imaginarului în sens larg, dar care nu erau percepute ca gen literar. De la Utopia lui More la romanele lui Verne, de la Mercier la Wells, de la Cyrano la Shelley, se poate stabili o filiație până în zilele noastre. Doar memoria unor cititori ar putea lega aceste texte între ele înainte de inventarea termenului "science-fiction"27. Și totuși
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dacă nu încercând să comunicăm cu ei? Grecii stabiliseră o limită între ei și "barbari" văzuți ca non-ființe pentru că nu vorbeau limba greacă. Dar nu e întotdeauna la fel de simplu. Drept dovadă, toate trucurile inventate de autorii de călătorii imaginare, de utopii sau povestiri SF pentru a încerca să găsească o soluție la această problemă. Originea problematizării trebuie, poate, căutată chiar altundeva, în raporturile imaginate între om și supranatural, care este o formă primă de alteritate. Din rândul "celorlalți", primii sunt evident
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
formă plăcerii. Desigur, regăsim în texte rolurile soțului, soției și al celuilalt, dar acestea sunt îndeplinite de ființe și lucruri umane sau nu, terestre sau nu, cu toată ciudățenia pe care o poate implica acest fapt. 2.1. Iubirea în utopii În utopii iubirea prezintă puțin interes, în afară de Le Nouveau Monde amoureux ⁄ Noua lume amoroasă de Charles Fourier (1837), unde aceasta rezultă dintr-un fel de alchimie a pasiunilor. În schimb, utopiștii sunt interesați de procreație, ajungând să fixeze orele și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Desigur, regăsim în texte rolurile soțului, soției și al celuilalt, dar acestea sunt îndeplinite de ființe și lucruri umane sau nu, terestre sau nu, cu toată ciudățenia pe care o poate implica acest fapt. 2.1. Iubirea în utopii În utopii iubirea prezintă puțin interes, în afară de Le Nouveau Monde amoureux ⁄ Noua lume amoroasă de Charles Fourier (1837), unde aceasta rezultă dintr-un fel de alchimie a pasiunilor. În schimb, utopiștii sunt interesați de procreație, ajungând să fixeze orele și zilele favorabile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
gradul zero de pe scara Kelvin (Vonarburg, 2003). Ambele însă par interesate de alte lumi și de răsturnările care decurg din noile invenții tehnice. Ursula K. Le Guin folosește la modul original prezența unui cercetător matematician în The Dispossessed: An Ambigous Utopia / Deposedații (Le Guin, 1974)148. Personajul respectiv îi permite să țeasă legături între două planete din sisteme politice opuse, URRAS (URSS + SUA) și ANARES (anarhiștii). În plus, el inventează mijloacele pentru a crea comunicarea instantanee prin ansiblu. La E. Vonarburg
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
industriale. Își plasează intrigile de tip polar într-un univers tehnologic high-tech, caracterizat de prezența computerelor, a internetului, a realităților virtuale și a articulațiilor dintre om și microprocesoarele electronice (cf. dosarul "Cyberpunk", în Galaxies, nr. 40, vara 2006). Distopie: vezi Utopie. Ectogeneză: din grecescul ecto, "în afara". În Minunata lume nouă, procreație bazată pe o cultură de ovule și spermatozoizi într-un fel de borcane, în care sunt crescute, hrănite și unde progresează lent spre starea de foetus, apoi de copil. Mod
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din informatică. Dar este preocupată și de condițiile reale în care se află știința și savanții în epoca web-ului, care amestecă toate științele la modul eterogen (cf. "Tehnoculture and Science Fiction", în Science Fiction Studies, nr. 98, martie 2006). Utopie/distopie: o utopie este un text semididactic care propune tabloul unei societăți întemeiate pe legi, raționale în epocă, dar prezentate drept necesare pretutindeni, și care vizează edificarea și perpetuarea unei societăți "fericite", în care valorile colective primează, ceea ce implică o
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este preocupată și de condițiile reale în care se află știința și savanții în epoca web-ului, care amestecă toate științele la modul eterogen (cf. "Tehnoculture and Science Fiction", în Science Fiction Studies, nr. 98, martie 2006). Utopie/distopie: o utopie este un text semididactic care propune tabloul unei societăți întemeiate pe legi, raționale în epocă, dar prezentate drept necesare pretutindeni, și care vizează edificarea și perpetuarea unei societăți "fericite", în care valorile colective primează, ceea ce implică o critică a ordinii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
More (1516). Aplicații concrete au avut loc și au eșuat în secolul al XIX-lea, de exemplu în L'Icarie / Icaria lui Etienne Cabet (1842). Distopia este nararea unor suferințe și a revoltelor unui individ supus legilor unei așa-zise utopii. Legile colective sunt resimțite ca tot atâtea frustrări, iar revolta are loc în numele individualismului. Există distopii încă din secolul al XIX-lea cf., de exemplu, Jules Verne, Paris au XX siècle / Parisul în secolul XX (1863) -, dar majoritatea sunt din
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
am putea referi și la universurile virtuale de genul aceluia din Second Life. 9 Philippe Descola, Par-delà nature et culture, Gallimard, Paris, 2005. 10 Ed. Univers, 2002, tr. Leon Levitchi (LT). 11 Ed. Univers, 1971, tr. Manole Friedman (LT). 12 Utopia: Cartea de aur a lui Thomas Morus, tr. E. Bezdechi, Șt. Bezdechi, Ion Acsan, 2001 (LT). 13 Ed. Științifică, 1962, tr. Virgil Cândea; ediție nouă, 2007, tr. Dana Jalobeanu (LT). 14 Statele lumii. Statele soarelui, Ed. Minerva, 1980, tr. Ion
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pentru Heliade Rădulescu o sursă de întrebări și de neliniști chiar și după ce peisajul literaturii române se populează cu nume. Adică și după ce în câmpul literar se aglomerează autorii, operele, grupările, acest "părinte al literaturii române" va continua să proiecteze utopii demografice, algoritmi prin care să organizeze o populație văzută abstract, ca un corp creator de literatură. Raportarea directă la masa populației nu e caracteristică numai momentului 1830, ci supraviețuiește până spre 1870. De-a lungul a patru decenii, Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
forțele pe care le-a invocat era înscris în însăși natura mecanismului de productivitate literară. Visul literaturii nutrit de o societate necultivată era menit să se transforme în coșmar. De aceea, descoperirea sarsailismului nu implica pentru Heliade Rădulescu renunțarea la utopia demografică: dimpotrivă, avea să însoțească ca o umbră toate căutările criticului pentru determinarea unui model al creativității colective. 2.3. Figuri ale corpului social: multitudinea și cenobitismul Posibilitatea de a deschide în prezent o discuție în jurul conceptului de "multitudine" în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vulgarizatori și de adepți. Cea mai utilă expunere a acestei "mode" a secolului al XIX-lea rămâne aceea făcută de Paul Bénichou într-o vastă reflecție desfășurată din 1973 până în 1992 asupra profetismului romantic 72. Saint-simonismul apare acolo ca o utopie "pseudoștiințifică", generată de entuziasmul iluminist în fața cunoașterii raționale, ca o încercare de transformare a unor forțe ale dezvoltării economice, în care intrau pe lângă știința pozitivistă și expansiunea industrială, mașinismul, comerțul etc., în autorități morale. De aici dimensiunea de "cult laic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-o manieră sensibilă către mase, prin mobilizarea unor mijloace estetice care se adresează afectelor, spre deosebire de limbajul raționalizant al oamenilor de știință: "Promovarea artiștilor ca avangardă a Industriei și ascensiunea Noului Creștinism nu sunt două fapte separate. Dezvoltarea religioasă a utopiei științifice nu se poate face pe un alt teren decât acela al sensibilității estetice"75. Rezultatul acestei vaste activități de imaginație colectivă e binecunoscut: a fost elaborat un model al acțiunii poetice bazat pe profetism, în sensul anticipator presupus de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și politică a noțiunii de geniu, operând o banalizare a apostolatului. Iar dacă azi ne mirăm cum oamenii din secolul al XIX-lea au putut să creadă, la o asemenea scară, în genialitate, trebuie să ținem cont de calitatea acestei utopii de a articula excepționalitatea cu gestiunea curentă a domeniilor vieții: "lumina" sau "profetismul" au fost implicate în formele banale de orientare a acțiunii umane. Dacă ei au crezut că era nevoie de "inspirație" ca să conduci o țară, un guvern, un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mod de a face, sau o conduită. În cuvintele lui Heliade Rădulescu: "Posteritatea nu-l cunoaște decât după faptele lui ce i se arată în numele ce i s-a dat de la nație"117. Să încercăm să pătrundem în miezul acestei utopii onomastice. Heliade Rădulescu își imaginează că societatea își va "boteza" artiștii în funcție de ceea ce fac, în funcție de atitudinea lor caracteristică și că o percepție colectivă va însoți orice personalitatea creatoare. Nu îi știe încă pe oamenii talentați ai patriei, nu știe încă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Sau, dacă încercăm să scoatem în evidență continuitatea acestor trei atitudini, putem să privim tipologia ca o gamă care definește câteva distanțe posibile între vocație și viața activă, de la cea maximală impusă de filosofia retragerii, până la aceea minimală presupusă de utopia unui subiect care se realizează integral în formele de expresie publică. Aceste distincții mi se par importante pentru că problema înscrierii în viața activă stă în centrul ideologiei naționaliste. Națiunea e o comunitate care urmărește să îi fie recunoscute modurile de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
același timp performativă, foarte utilă unei noi literaturi, în căutare de căi de înființare în realitate a obiectelor și a experiențelor sale. E un fel de accelerare artificială a unui proces îndelungat și pretențios: ceea ce prima generație visează ca o utopie îndepărtată devine prin intermediul unor banale instrumente didactice mediul de formare al următoarei generații, matricea realității lor spirituale, locul în care ei vor gândi, vor simți și vor acționa. Să ne imaginăm un școlar pe la 1862, cam pe vremea când apărea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
2009. Agamben, Giorgio, Profanations (2005), traducere de Martin Rueff, Payot & Rivages, Paris, 2006 (ediție românească: Profanări, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2010). Antohi, Sorin, "Cuvintele și lumea. Constituirea limbajului social-politic modern în cultura română", în Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994), Polirom, Iași, 1999, pp. 153-196. Alain Badiou et alii, Qu'est-ce qu'un peuple, Paris, La Fabrique éditions, 2013. Anghelescu, Mircea, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001. Anghelescu, Mircea, Literatură și biografie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
PUF, Paris, 2010. Pigman III, G.W., "Versions of Imitation in the Renaissance", Renaissance Quarterly, vol. 33 (1980), nr. 1, pp. 1-32. Popovici, Dumitru, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, Cartea Românească, București, 1935. Popovici, Dumitru, Santa cetate, între utopie și poezie (1935), în Studii literare, IV, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Popovici, Dumitru, La Littérature roumaine à l'époque des Lumières, Centrul de Studii și Cercetări privitoare la Transilvania, Sibiu, 1945. Popovici, Dumitru, Poezia lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literaturii române", în Opere, I, p. 546. 69 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, p. 207. Probleme mai detaliate despre influența ideilor saint-simoniene asupra lui Heliade Rădulescu sunt discutate la pp. 61-66; 205-239 și în Santa cetate, între utopie și poezie (1935), în Studii literare, IV, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1980, pp. 12-42. Există numeroase studii asupra acestui subiect. Despre contactul cu doctrina saint-simoniană în cursul anilor '30, la Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
subiectiv pe care le poate lua în epoca modernă reîntoarcerea la origini. Pâmânt al absenței ca și al reîntoarcerii la uman, Itaca este poate pentru Homer trecerea definitivă a eroului la condiția umană, după experiența șederii la Faecieni, imagine a utopiei ca și cea a grădinilor lui Alcinou. Dacă Itaca a devenit umană, prea umană, porțile sunt deschise trivializării 197 și burlescului. În anii 1720, Ludvig Holberg compune cu o mare vână comică Ulise din Itaca unde îi parodiază pe eroii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aleagă ce-i place, fără a deranja pe nimeni. Oricine poate să vină și să plece după cum îi place, fără obligații față de un patron și totuși aici totul este făcut pentru ca să fii bine primit și aceasta fără nici o ipocrizie". Această utopie ne amintește într-o oarecare măsură teatrul din Oklahoma și faimoasa scenă a banchetului care are totuși și alte semnificații. Este vorba în ambele cazuri de două utopii asemănătoare și al căror caracter utopic este foarte mult pus în evidență
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este făcut pentru ca să fii bine primit și aceasta fără nici o ipocrizie". Această utopie ne amintește într-o oarecare măsură teatrul din Oklahoma și faimoasa scenă a banchetului care are totuși și alte semnificații. Este vorba în ambele cazuri de două utopii asemănătoare și al căror caracter utopic este foarte mult pus în evidență. Deosebirea este că, în acest proiect evocat, utopia se realizează: "La sfârșitul acestei nuvele, când această curioasă idee se realizează, cititorul își dă seama că această tentativă pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din Oklahoma și faimoasa scenă a banchetului care are totuși și alte semnificații. Este vorba în ambele cazuri de două utopii asemănătoare și al căror caracter utopic este foarte mult pus în evidență. Deosebirea este că, în acest proiect evocat, utopia se realizează: "La sfârșitul acestei nuvele, când această curioasă idee se realizează, cititorul își dă seama că această tentativă pentru a sfărâma singurătatea ființelor omenești nu este altceva decât inventarea primei cafenele"482. O mare parte a operei lui Kafka
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]