12,807 matches
-
de fapt, pe adjunctul șefului de grupă, să-i Însoțească, până la sosirea sa pe linia de tragere. Ăla Îi ajunge. Le explică. Nu vă impacientați, din cauză că nu e șeful. Îl suplinesc eu. El a fost chemat, nițel, până la ferma de vaci de lapte. E, acolo, o problemă. Și, fără el, nu se poate soluționa. Însă, dacă sunt eu, aici, e ca și cum ar fi el Însuși, ba, e, chiar, mai mult decât dacă ar fi el Însuși. Aveți Încredere? Avem. Ei, gata
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
noi, vreo masă? Nu dumneavoastră. Noi. Localnicii; noi, gazdele, am organizat, asta, din obișnuință. Că, așa, de fiecare dată, procedăm, cu oaspeții. Daa? Da, sigur că da. Fiindcă șeful a plecat, pe ceea parte, și, În drum către ferma de vaci, cu problema, o fi vânat, acolo, doi-trei urecheți, din care, doamna institutoare, soția lui, a făcut ce, Îndeobște, face, În asemenea cazuri. Că, dacă nu face, apoi, seara, când vine șeful ăl mare, acasă, lasă totul baltă... și ... că, acasă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
absolut. Unde sunteți, nenea șefule? Acum, chiar acum, sunt la intersecția izvorului cu cișmeaua. Dar ce căutați tocmai pe acolo? Ce să caut, bre, s-a ivit o problemă, la sistemul de irigații, și, riscăm să rămânem fără apă la vaci, pe noapte, și pe mâine. Plus, pompele, de pe lucernieră, dacă nu mai sunt alimentate cu energie, nu mai putem iriga cultura. Și, vezi și tu, vede și Întreaga lume, ce nenorocită de secetă ne mănâncă zilele și viața! Gata. Am
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de noroc. Și nu se poate spune că localitatea asta, cu toți locuitorii săi, nu s-au bucurat de noroc. Ba, parcă, dimpotrivă. În ziua la care mă refer, se Împlineau două săptămâni de când moș Costică Adochiței, șeful cârdului de vaci, revenea dintr-o plăcută, la Început, dar, neplăcută, mai apoi, excursie, prin localitățile de pe Întreg acel mal al amintitului râu de graniță. În cireada sa de vaci se nimerise una care dădea lapte cu nemiluita. Din te miri ce hrană
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mă refer, se Împlineau două săptămâni de când moș Costică Adochiței, șeful cârdului de vaci, revenea dintr-o plăcută, la Început, dar, neplăcută, mai apoi, excursie, prin localitățile de pe Întreg acel mal al amintitului râu de graniță. În cireada sa de vaci se nimerise una care dădea lapte cu nemiluita. Din te miri ce hrană, Ileana moșului Costică Adochiței, umplea, uneori una, alteori două, donițe, și, chiar, mai mult, de lapte de bună calitate. I se dusese vestea, nu doar prin Mileanca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai cu seamă, le ascultau, le mai și comentau, pe urmă, le dădeau uitării, pentru că, altele, mai noi, le luau locul. Una, Însă, nu a putut să fie trecută cu vederea, atât de ușor, ca toate celelalte. Anume, să pună vaca În ceva, Într-un mijloc de transport, eventual, și moșul să colinde, cu ea, satele și târgurile, pentru a o vedea, cât mai multă lume, pe Ileana cea lăptoasă, și admira, și, eventual, afla, cum se face că dă atâta
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și târgurile, pentru a o vedea, cât mai multă lume, pe Ileana cea lăptoasă, și admira, și, eventual, afla, cum se face că dă atâta lapte, pentru a prelua și alții, la rândul lor, metoda, spre a o aplica la vacile lor. A fost pregătit un tractor, o remorcă, un coviltir, care, ca și crețurile de la armonică, ori de la foiul fierarului, se puteau aduna și Întinde, când era necesar, ba, pentru a face umbră, ba, pentru a o feri, pe Ileana
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
se puteau aduna și Întinde, când era necesar, ba, pentru a face umbră, ba, pentru a o feri, pe Ileana cea vestită, când de umbra prea multă și prea răcoroasă, când de soarele prea puternic, și, de eventualele ploi. Și vaca turistică și-a Început vilegiatura. Moș Costică, alături, nelipsit, pentru a face prezentările de rigoare, pentru a da explicații, care se cereau, cu duiumul. Până la urmă, săturându-se de stat În picioare, a găsit o metodă, care-i permitea să
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
parte, când În alta, netezind animalul și dând explicațiile solicitate, mai mult de către gură-caști, decât de cei direct interesați de problemă. Dar, după ce găurile de la pantaloni au prins a se mări, privitorii, mai mult admirau bucile goale ale moșului, decât vaca pe care el le-o prezenta cu atâta sârg. Plus că și muncea al dracului! Ziua o excursiona, și da explicații, până i se usca gura, iar noaptea, făcea curățenie, În remorcă, aidoma Într-un grajd ambulant. Mâncare și apă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
nume nou: Moș Costică Ruptu-n Cur! Ha-ha-ha, făceau, oamenii, ținându-se cu mâinile de burți, de râs, dar el nu se impacienta de fel. Ba, char, se bucura. Și, după ce tractorul cu remorca au fost trase unde era indicat, iar vaca, dată jos, și dusă alături de celelalte, din țarcul lor de zi, din partea de sus a curții ceapeului s-a auzit o mare gălăgie. Și veneau, oamenii, și se tot adunau, ca la ceva ieșit din comun. Și, chiar, era, cu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Ani și ani, nimeni, n-a știut de acel zăcământ de o rară calitate și frumusețe, demn de Întipărit, pentru vecie, pe frontispiciul istoriei acestei localități. Dar, săpătorii, care au fost puși să lărgească groapa, În vederea măririi spațiului pentru iernarea vacilor, au dat peste marele și prea-vechiul zămnic. Au căutat prin sticle. Să vadă ce e. Au destupat câteva. Leau plecat pe o parte. Nu curgea nimic. A urmat o altă fază. Superioară. Aceea a trântirii gâtului sticlei de ceva tare
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
erou al muncii socialiste. Nu l-au mai făcut. Dimpotrivă. L-au exclus și din PCR. Hotărârea a fost impusă de cenzură. Care cenzură l-a Învinovățit, pe moș Costică, de ceva deosebit de grav. Gravitatea consta În faptul că pusese, vacii, numele de Ileana,și-o purtase, atâta, și-i și făcuse așa multă reclamă, ca s-o umilească, chipurile, pe Elena lui Nicolae Ceaușescu! Tot datorită cenzurii, Întreaga ediție, din acea noapte, a ziarului respectiv, a fost retrasă de pe piață
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
umilească, chipurile, pe Elena lui Nicolae Ceaușescu! Tot datorită cenzurii, Întreaga ediție, din acea noapte, a ziarului respectiv, a fost retrasă de pe piață și arsă. Nu cumva să ajungă la urechea conducătorilor epocii de aur, precum, că, aici, la Mileanca, vaca Ileana căpătase o popularitate cu mult mai mare decât vaca lui bădița Nicolae Ceaușescu, de la cece. Un om normal, cu mintea-ntreagă, s-ar cruci, de o asemeneaa atitudine și măsură; Însă, pentru acele vremuri, când nimeni nu-ndrăznea, măcar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Întreaga ediție, din acea noapte, a ziarului respectiv, a fost retrasă de pe piață și arsă. Nu cumva să ajungă la urechea conducătorilor epocii de aur, precum, că, aici, la Mileanca, vaca Ileana căpătase o popularitate cu mult mai mare decât vaca lui bădița Nicolae Ceaușescu, de la cece. Un om normal, cu mintea-ntreagă, s-ar cruci, de o asemeneaa atitudine și măsură; Însă, pentru acele vremuri, când nimeni nu-ndrăznea, măcar, să ridice capul, ori, glasul, Împotriva a așaceva... Aș! Nepotul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Pe aripile insectei se găseau tot felul de primejdii nevăzute, milioane, poate miliarde, asis tentele aveau ochi-microscop, le zăriseră instantaneu, insecta invadatoare putea să aducă În clinică o gripă a fluturilor, așa cum găinile aduseseră omenirii o gripă a găinilor, iar vaca nebună isterizase o lume. În clinică, sămînța omului era mai pură decît oriunde, și așa trebuia să rămînă pînă la livrare: În nici o pereche de testicule, fie și În cele ale miniștrilor Sănătății din cele mai igienice țări ale lumii
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ajunge să facă afaceri de felul ăsta cu Cryos! Sau cu orice clinică asemănătoare! Cine urmărește destinul plozilor ăștia? Dacă Îi omoară, mai tîrziu, cineva și le ia inima, ficatul, rinichii? Ce se Întîmplă cu nefiii mamelor purtătoare ? Însămînțate ca vacile! Iartă-mă, domnule! Am venit să-ți povestesc despre fiul meu! Sau cel puțin așa cum l-ai considerat dumneata, cînd mi ai propus interviul! Numește-l cum vrei, de acum...“ Thomas nu a Întrerupt-o; așteptase magma, orice om era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și de grabă, ca și cum, numai după o identificare exhaustivă a problemelor umanității, ar fi fost posibilă și faza practică, de trecere la rezolvarea lor. Pe foaia albă din fața sa începu, deci, să plouă cu cifre și note. DoUĂZeCI : Bolile alimentare. (Vaca nebună, gripa porcină, gripa aviară.) DoUĂZeCI ȘI UnU : Pedofilia. DoUĂZeCI ȘI DoI : Vînătoarea intensivă de balene. DoUĂZeCI ȘI treI : sclavia modernă. exploatarea muncii copiilor. DoUĂZeCI ȘI PatrU : Pirateria. (Pe fondul incapacității comunității internaționale de a reconstrui statul somalez.) DoUĂZeCI ȘI CInCI : mortalitatea infantilă. (Peste 6 milioane
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ei veche. Părea că aici fusese o stațiune preistorică pe palafite, din care nu mai rămăsese decât pilonii. O spumă groasă, băloasă ruina toată fața apei verzi, și un miros pătrunzător de lintiță umplea aerul. Dinspre sălcii, câteva bivolițe și vaci înaintau până la pântece în apă, supravegheate de un copil gol, cu abdomenul prea umflat. Un muget răsună prelung din depărtare, și din băltoacă îi răspunse, cu tonuri scurte de flaut, broaștele. Era o apă mocnită, smârcoasă, cum apare uneori în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aiape care ne-o făceai dumneata când eram copil, mâncarea aia grecească, cu enibahar. - Ce mîncare? zise Agripina, mărind pupila uniculuiochi valid. - Ei, ce mîncare? Iei carne tocată, fără vine, și fără miezde pâine sau ou, ca pentru cârnați de vacă (Stănică făcu buze lacome), pui frumușel usturoi tăiat bucățele, sare, piper mult, boia de ardei, enibahar pisat, chimion și puțină apă să fiarbă. - Nu apă, Stănică, întrerupse doamna bogată, zeamă desupă și grăsime. - Exact. Am pus-o eu pe nevastă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
așa mâncam colivele, însă trebuia să schimbăm mereu bisericile și să punem din vreme câte unul din noi să aflăm cine face pomeni. Hii, și mi-a venit un gust de pastramă! Pe atunci nu prea mâncam decât carne de vacă, ori pasăre, ori capră în grăsimea lor. Mai mult seu decât untură, iar slănina de porc o mâncam afumată. În post făceam pilaf cu tahân și chiftele de icre. Primăvara mergeam pe iarbă, la Bordei sau la Lacul Teilor. Ei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe pustii, brâncă, boala copiilor, ceas rău, bube dulci, luat de vânt, mâncărime la inimă sau înnecăciune, de-ți vine tîrșă și să te mai plimbi pe propriile grisine. Unii din noi cică și-au trântit chiar niște magazioare, cu vacă, porc, orătănii, direct în cimitir. Cică din moment ce tot sîntem deja așa bolnavi, să facem măcar economie de pingele, când o fi să mergem până acolo, în prăpădenia de cimitir. Unii, deja, acolo își citea ziarele, acolo ăștia de la noi din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe întinsul cărora vrăjitoarele își învățau să vorbească, cu glasuri joase și înfundate, târnurile de șerpi). Se scurgea dintr-un capăt al altuia al ulicioarei Radului Calomfirescu (unde de abia către 1912, localnicii fost-au împiedicați a-și mai paște vacile în interstițiile caldarîmului). Ostenea prin curțile stolnicului Gligorașcu, prin grădinile de zarzavat ale fraților Șantalioru, adunîndu-și puterile pentru a se revărsa, printre gropile de lut ale polcovnicului Zamfir, pe primele pojghițe de pietre cubice ce placaseră, parcă în glumă, grumajii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
răcoare ale imobilului se prelinse un clănțănit dulce de clopoțel. Năsoasa își ciuli antrenată bănuții translucizi ai urechilor și, descifrând semnalul, buzele îi citiră instictiv. - Cugete dulci, bucuriile inimii... Asta înseamnă că, deși i-a găsit cooperatorului care a intrat vaca... pe motiv că... hoții i-au ținut-o pitulată în mlăștiniș, i-a îmbolnăvit cooperatorului vaca de gâlci... Așa că mai așteptăm o țâră să i-o și vindice... și pe urmă, mă duc eu la dânsa ca să v-anunț c-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ai urechilor și, descifrând semnalul, buzele îi citiră instictiv. - Cugete dulci, bucuriile inimii... Asta înseamnă că, deși i-a găsit cooperatorului care a intrat vaca... pe motiv că... hoții i-au ținut-o pitulată în mlăștiniș, i-a îmbolnăvit cooperatorului vaca de gâlci... Așa că mai așteptăm o țâră să i-o și vindice... și pe urmă, mă duc eu la dânsa ca să v-anunț c-ați sosit. Genel, încredințat că fătoaca grăiește în dodii, o proptise în zid și-o adulmecă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
post... Ea să-i presare, în tutun, cooperatorului, magiun drăcesc și să-i subție din energia Kundalini. ...Șeful de post să-i dreseze cooperatorului proces verbal și să-l înfunde în pușcărie, pe motiv că și-ar fi ciopârțit singur vaca, fără aprobarea Sfatului Popular... Și așa, să se înstăpînească și peste casa și peste ibovnica cooperatorului... ...Țârâiala de acuși - explică, de bună credință, fătoaca - îmi poruncește să zdrobesc, în tocul ușii, o căpățână de ceapă. Ca ceapa să plângă și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]