15,959 matches
-
acele cu gămălie nu pot fi aruncate pe fereastră, pentru că se întorc, și pot fi prinse numai cu vată pentru a le reașeza în cutie. Luptilul are trăsăturile informatorului (fraza lui muzicală conține notele "do", "si", care puse împreună formează verbul a dosi a ascunde, a sustrage vederii altora) și întreaga poveste se aseamănă cu un interogatoriu. Starea protagonistei stă sub semnul vertijului, permanent nesigură de ce vede, simte, aude: Toate clipele petrecute cu el sunt acoperite de un cearșaf imens și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fie capabilă să le rezolve după ce altcineva i le-a prezentat. În cazul competenței de a interpreta o imagine cu conținut de Geografie, interpretarea se poate realiza numai după analizarea ei, prin urmare, competența ar putea fi reformulată numai cu verbul ,,a interpreta”. În acest caz au fost incluse ambele verbe, pentru a se face distincție între nivelurile analizei și interpretării, multe persoane rămânând frecvent la nivelul analitic (descriptiv) în abordarea învelișului geografic sau în cunoașterea acestuia. În detalierea competențelor generale
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
prezentat. În cazul competenței de a interpreta o imagine cu conținut de Geografie, interpretarea se poate realiza numai după analizarea ei, prin urmare, competența ar putea fi reformulată numai cu verbul ,,a interpreta”. În acest caz au fost incluse ambele verbe, pentru a se face distincție între nivelurile analizei și interpretării, multe persoane rămânând frecvent la nivelul analitic (descriptiv) în abordarea învelișului geografic sau în cunoașterea acestuia. În detalierea competențelor generale se observă că unele cunoștințe sunt integrate mai multor competențe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
acestuia. În detalierea competențelor generale se observă că unele cunoștințe sunt integrate mai multor competențe, deci ele sunt dobândite și utilizate în situații mai variate, într un mod flexibil. În formularea competențelor sunt utilizate, ca și în cazul obiectivelor operaționale, verbe de acțiune sau verbe de operaționalizare (Ilinca, 2006). Alegerea verbelor nu este aleatorie, ci fiecare verb de acțiune a fost corelat cu o anumită capacitate o însușire neuropsihică (puterea și calitatea) a individului care-i permite să efectueze operații, activități
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
generale se observă că unele cunoștințe sunt integrate mai multor competențe, deci ele sunt dobândite și utilizate în situații mai variate, într un mod flexibil. În formularea competențelor sunt utilizate, ca și în cazul obiectivelor operaționale, verbe de acțiune sau verbe de operaționalizare (Ilinca, 2006). Alegerea verbelor nu este aleatorie, ci fiecare verb de acțiune a fost corelat cu o anumită capacitate o însușire neuropsihică (puterea și calitatea) a individului care-i permite să efectueze operații, activități, să aibă anumite relații
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sunt integrate mai multor competențe, deci ele sunt dobândite și utilizate în situații mai variate, într un mod flexibil. În formularea competențelor sunt utilizate, ca și în cazul obiectivelor operaționale, verbe de acțiune sau verbe de operaționalizare (Ilinca, 2006). Alegerea verbelor nu este aleatorie, ci fiecare verb de acțiune a fost corelat cu o anumită capacitate o însușire neuropsihică (puterea și calitatea) a individului care-i permite să efectueze operații, activități, să aibă anumite relații și comportamente sociale (Dulamă, 2009). Fiecare
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ele sunt dobândite și utilizate în situații mai variate, într un mod flexibil. În formularea competențelor sunt utilizate, ca și în cazul obiectivelor operaționale, verbe de acțiune sau verbe de operaționalizare (Ilinca, 2006). Alegerea verbelor nu este aleatorie, ci fiecare verb de acțiune a fost corelat cu o anumită capacitate o însușire neuropsihică (puterea și calitatea) a individului care-i permite să efectueze operații, activități, să aibă anumite relații și comportamente sociale (Dulamă, 2009). Fiecare verb de acțiune este corelat și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
nu este aleatorie, ci fiecare verb de acțiune a fost corelat cu o anumită capacitate o însușire neuropsihică (puterea și calitatea) a individului care-i permite să efectueze operații, activități, să aibă anumite relații și comportamente sociale (Dulamă, 2009). Fiecare verb de acțiune este corelat și cu o abilitate - intelectuală sau motrice - un mod învățat de a răspunde adecvat la un ansamblu sau la o categorie de sarcini aparținând unui anumit domeniu (Dulamă, 2009). Prin urmare, detalierea ne ajută să cunoaștem
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ne găsea tot felul de ocupații și nu se întreba când și de unde să învățăm. Dar doamne ferește să nu știi cine a fost Eminescu, Iorga sau Ștefan cel Mare. Doamne ferește să nu știi tabla înmulțirii sau să conjugi un verb... O încasai de nu te vedeai... Munca la acel ierbar, de care se amintește atât de des în reportajele unor ziariști care l-au vizitat pe tata, intitulat ,,Ierbarul regiunii Dănești“, realizat de noi toți copiii Buraga, ne-a prins
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vigoare, citind, de pildă, Monitorul oficial. În raport cu opera literară, receptorul poate fi: - real, extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual, proiectat explicit în text (naratarul/tuul liric) prin mărci lexicograma ticale ale adresării directe (persoana a II a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/grupuri nominale în cazul voca tiv etc., ca în secvențele: Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. - Ion Creangă, Povestea lui HarapAlb; Vrui, cititorule, să ți fac un dar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea funcției conative poate avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct de vedere stilistic (predomină enunțurile impersonale - persoana a IIIa gramaticală - și timpul prezent al verbelor); lexicul specializat este marcat de termeni științifici specifici domeniului; - organizarea textuală este caracterizată prin coerență în planul semnificației (asigurată prin tema unică, prin operatori textuali și conectori specifici: situare spațio temporală, identificare, echivalență, calificare, discriminare etc.) și prin coeziune sintactică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conectori argumentativi: conjuncții, prepoziții, adverbe de mod, substantive și locuțiuni corespunzătoare (deoarece, fiindcă, întrucât, datorită, căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de texte științifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a expresiilor verbale impersonale, a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei criteriu valoric este originalitatea, pentru un limbaj autoreflexiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fi însă sistematizate. Indicii textuali ai spațiului ficțional pot fi: substantive (marea, pe cer, sub salcâm, București etc.), adverbe de loc sau locuțiuni adverbiale (acasă, aici, acolo, departe, pretutindeni, sus, împrejur, în dreapta etc.); direcția organizării spațiale poate fi sugerată prin verbe: a se înălța, a zbura, a se prăbuși, a coborî etc. Spațiile poetice pot fi numite chiar prin creații lexicale inexistente în limba uzuală: Știu tot ce e mai departe de tine, / atât de departe, încât nu mai există aproape
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Indicii textuali ai timpului ficțional pot fi: - substantive (Noapte de mai - Al. Macedonski, Din valurile vremii... - M. Eminescu, Amintiri din copilărie - I. Creangă, În vreme de război - I.L. Caragiale etc.) - adverbe (Vreodată - G. Bacovia, Niciodată toamna - T. Arghezi etc.) - timpul verbelor: valorile trecutului: imperfectul narativ/evocativ/descriptiv, forme de perfect valorile prezentului: prezentul narativ/liric/istoric/etern etc. valorile viitorului: viitor apropiat/anterior; forme colocviale/forme literare etc. Cele două dimensiuni ale universului - spațiul și timpul - sunt, în realitate, inse parabile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2.9.3. Figuri semantice/de nivel lexicosemantic (metasememe/tropi) Epitetul este figura de stil ce constă în alăturarea unui determinant expresiv pe lângă un substantiv sau verb, pentru a evidenția o însușire neobișnuită a „obiectului“/per sonajului/acțiunii. Apare cu o frecvență mare nu numai în textul liric, ci și în creația epică, mai ales în secvențe descriptive prin care se detaliază cadrul diegetic sau în portrete
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pasul blândei primăveri (M. Eminescu); În șirul vieții noastre întreg, se face seară. (T. Arghezi); amâni și nici nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus Daimonului: tu nu știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
discursul naratorului. Conferă narațiunii un caracter scenic, determinând predominanța stilului direct. Vorbirea directă a persona jelor este marcată subiectiv, afectiv și stilistic prin prezența indicilor lexicogramaticali ai persoanelor I și a IIa, a substantivelor și adjectivelor în cazul vocativ, a verbelor la imperativ, prin mărci afective exprimate prin interjecții sau adverbe exclamative, prin delimitarea sintactică a discursului naratorului de vorbirea personajelor (propoziții principale independente, având frecvent statut de incidentale), prin utilizarea dialogului și monologului și a unor registre stilistice variate. Medierea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exprimate prin interjecții sau adverbe exclamative, prin delimitarea sintactică a discursului naratorului de vorbirea personajelor (propoziții principale independente, având frecvent statut de incidentale), prin utilizarea dialogului și monologului și a unor registre stilistice variate. Medierea naratorială se realizează prin prezența verbelor dicendi (a zice, a spune, a răspunde, a întreba, a exclama, a replica etc.) și a unor semne de punctuație specifice: două puncte, linie de dialog sau semnele citării (ghilimele): — Hm! spuse ea arțăgos și cu un glas răgușit, însă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în discursul naratorului actualizează stilul indirect. Mărcile textuale ale vorbirii indirecte sunt: indici ai persoanei a IIIa (persoanele I și a IIa caracteristice stilului direct sunt transferate la persoana a IIIa), subordonarea enunțurilor din vorbirea trans pusă a personajelor, prezența verbelor dicendi sau a substantivelor nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența interogațiilor indirecte (care nu sunt marcate grafic prin semnul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la persoana a IIIa), subordonarea enunțurilor din vorbirea trans pusă a personajelor, prezența verbelor dicendi sau a substantivelor nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența interogațiilor indirecte (care nu sunt marcate grafic prin semnul întrebării) etc.: Stănică se însură cu Georgeta, cu care nu avu „fii“ dar avu protectori asidui, făcu politică; declară că simte „un ritm nou“, fu chiar prefect
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]