8,307 matches
-
et certi sint quia qui praestantior est ex omni populo, qui doctior, qui sanctior, qui in omni virtute eminentior, ille eligitur ad Sacerdotium 2 (Hom. VI in Levit.). Această învățătură este constantă în tradiția Bisericii. În secolul al IX-lea, Vizitatorul, deci Episcopul trimis de Mitropolit și de conducător să prezideze alegerile ținea o astfel de cuvîntare înaintea electorilor: "Vă poruncim din ordinul Suveranului și pentru credința pe care ați jurat să o dați lui Dumnezeu și domnului nostru împărat, Ludovic
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
De asemenea, delegaților, persoane străine de obiectiv, li se atribuie un ecuson pe care-l poartă asupra sa pe durata cât se află în incinta obiectivului. Accesul în și din incinta obiectivului se face după o prealabilă identificare a salariatului (vizitatorului, delegatului etc.) de către agentul de pază, prin legitimare, cu care ocazie se verifică valabilitatea documentului de identificare. De asemenea, agentul de pază de la postul de control al autovehiculelor verifică atât documentele de identificare a conducătorilor auto, delegaților, persoanelor care-i
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
ceva mai dureros decât a) despărțirea de Zach și b) să recunosc în fața lui Julie că avusese dreptate în privința lui. Dumnezeule, b) era aproape și mai înspăimântător decât a). Dintr-odată se auzi soneria interfonului. Am tresărit. Nu primesc niciodată vizitatori după miezul nopții, cu excepția ocaziilor când sunt implicată într-o aventură ilicită, și nu-mi aminteam să fi început vreo astfel de aventură în ultimul timp. Am ridicat receptorul: —Cine e? am întrebat. Eu sunt. Ce faci? Era Zach. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
sară pe ferestre. Nu-i așa mare Înălțime. — Ferestrele erau Închise. Era aer condiționat În toată casa. (Hennessy Încercă să mă conducă de-a lungul terasei, ca un custode la ora Închiderii, cînd Își Îndeamnă spre ieșirea din muzeu ultimul vizitator.) Toți sîntem Îngrijorați pentru soarta lui Frank și zăpăciți de-a binelea de toată tragedia asta. Dar Încearcă să-ți folosești puțin imaginația. Probabil mi-o folosesc prea mult... Înțeleg că au fost identificați cu toții, nu? — Cu oarecare dificultate. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu el. Acum e totul pregătit pentru o explozie uriașă și necruțătoare... Cabrera ne conduse prin holul de serviciu care ducea În conac. Ne-am oprit În antreul spațios și ne-am privit În oglinzile mînjite cu spumă, ca niște vizitatori Într-o peșteră submarină. Casa scării Începea cu o duzină de trepte, apoi se diviza sub un mare șemineu nobiliar, care domina sala. Pe grătarul de fier erau fîșii de pînză pîrjolite; cenușa fusese cernută și studiată cu atenție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu un buchet de belșițe, Încercînd să storc din ele și ultimii stropi de umezeală pentru palmele mele răzuite. Mi-am vînturat cenușa de pe cămașă, apoi am Împins poarta și-am pornit printre morminte. În tot cimitirul era un singur vizitator. Un bărbat subțiratic Într-un costum cenușiu stătea cu spatele la mine, ținînd un buchet de crini și ferigi ce se Încăpățîna să alunece de pe piatra funerară. CÎnd am trecut prin apropierea mormîntului, omul s-a Întors spre mine și a tresărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sprijinindu-mă de o mașină parcată acolo. Am Încercat să deslușesc contururile de pe coasta dealului. Citroënul era parcat la aproape un kilometru distanță, pe pantele aflate la est de proprietatea Hollinger. Am așteptat o vreme să apară vreun taxi cu vizitatori ai cimitirului, apoi am tras aer adînc În plămîni, pregătindu-mă pentru plimbarea obositoare. La vreo cincizeci de metri distanță, În fața porții cimitirului catolic, se oprise un bărbat călare pe motocicletă, Îmbrăcat În piele neagră, cu cască și cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
efect asupra lui? — Dacă-și retrage mărturisirea, o să depun o petiție la judecătoria din Marbella. Totul depinde de Întîlnirea voastră de azi. Trebuie să vă purtați cu blîndețe, domnule Prentice. Am aranjat să ne vedem În parcarea de la Închisoare rezervată vizitatorilor. L-am condus pe Danvila la mașină și, În vreme ce el Își aranja servietele pe scaunul de alături, am scos din buzunarul halatului meu flaușat setul de chei pe care Îl găsisem În livada de lămîi. Le-am testat În Încuietoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Investiție, Libertate, Securitate“, se afla o hartă rutieră a Întregului complex, reprezentînd un labirint de șosele concentrice și fundături care legau fortărețele de bulevardele cu aer aproape imperial ce porneau radial din centrul complexului. — Harta asta nu prea e pentru vizitatori, spuse Crawford, oprind În dreptul sediului serviciului de securitate și salutîndu-l pe paznicul care ne urmărea de la fereastră. E pusă ca să-i ajute pe locuitori să-și găsească drumul spre casă. Uneori mai fac unii greșeala să plece de-aici pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
e pe primul loc. Totul e proiectat În jurul obsesiei cu infracționalitatea. — Să-nțeleg că nu există așa ceva aici? — Nu există. Absolut deloc. Niciun gînd clandestin nu tulbură pacea. Nu-s turiști, nu există drumeți sau vînzători ambulanți, doar foarte puțini vizitatori - locuitorii de-aici au Înțeles că e foarte folositor să știi să te descurci fără ajutorul prietenilor. Cinstit vorbind, prietenii pot fi o pacoste - trebuie descuiate porțile și ușile de la intrare, trebuie deconectate sistemele de alarmă, și e chestia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
așezat lîngă el la bar. Mă bucur că ai venit În excursia asta. Tocmai ai văzut clipul promoțional care li se prezintă tuturor noilor proprietari la Residencia Costasol. A fost convingător? — Categoric. E extrem de ciudat. Dar, chiar și-așa, cei mai mulți vizitatori care trec pe-aici cu mașina n-ar observa nimic ciudat. În afară de piscina asta și de magazinele goale, totul e foarte bine Întreținut, nivelul securității e excelent și nu se vede urmă de graffiti nicăieri - cam asta-i ideea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dornic să-și facă poftă de mîncare pentru micul dejun. Și totuși, pe cînd mă Înfășuram În prosop, mă rodea bănuiala că și ziua aceasta avea să treacă și voi rămîne sîngurul client al piscinei, așa cum aveam să rămîn singurul vizitator al terenului de tenis și al sălii de sport. Îmi omoram timpul la barul În aer liber, citind ziare londoneze și gîndindu-mă la procesul lui Frank, și știam că timpul murise În Residencia Costasol cu mult Înainte de sosirea mea. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
română, răspund, stăpânindu-mi cu greu nervii și simțind cum toată figura mea capătă culoarea sângerie a nenorocitului de coș de pe frunte. Parcă aș fi un inorog urât, închis într-o grădină zoologică, la care se zgâiește toată liota de vizitatori, pentru că este principalul punct de atracție. Cine spunea că inorogii sunt frumoși? Urăsc inorogii! Bine că nu există! îi sărut pe obraji și mă îndrept demnă spre camera mea, închizând ușa încet, deși îmi vine s-o trântesc cât colo
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sală destul de mică, dar cochetă și înțesată de tablouri care înfățișau oameni. Oameni în mișcare, în diverse atitudini, oameni văzuți mereu foarte de aproape, stilizați, dar cu o expre sie de încrâncenare pe chipuri. în rest, încăperea era goală. Nici un vizitator nu rătăcea prin ea. Nici Bobo nu se zărea, nică ieri. Oare o mințise tânărul mustăcios când îi spusese că acolo își face veacul Robert Scarlat? Clara începu să se plimbe prin galerie, cercetând tablourile mai întâi cu un aer
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sau inteligența nu sunt câtuși de puțin Însoțitori esențiali; dacă ar fi, cei mai buni artiști ai noștri ar fi și cei mai erudiți universitari. Putem afla acest lucru reducând povestea la absurd și Închipuindu-ne că Dumnezeu sau vreun vizitator proteic din spațiul cosmic ar putea să ne ofere dintr-o dată Întreaga cunoaștere. O asemenea omnisciență ar fi, pentru specia umană În Întregul ei, mai cumplită decât cea mai cumplită catastrofă naturală; am fi văduviți de suflet, am pierde orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
o casă cu uși și despărțituri Înlănțuite și totuși separate; sau cu pagini și capitole, ca o ficțiune. La fel ca În ficțiune, există În această privință comunități bune sau rele de copaci - unele care Încearcă să-l ademenească pe vizitator să Întoarcă pagina, să cerceteze mai departe, altele care-l opresc. Însă chiar și cele mai de „necitit“ păduri și crânguri sunt de fapt mai subtile decât orice ficțiune imaginabilă, care nu poate prezenta niciodată adevărata multiplicitate de posibilități În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
admirației nețărmurite a mulțimilor, nu-i păsa de impresia maselor, așa că-și dădu drumul, ferindu-și ghetele, prin fente à la Garincha, de jetul de urină, ștergând, apoi, cu batista din buzunar, dârele de sare de pe încălțămintea de lac a vizitatorilor, ultima modă a celor ce năzuiau să acceadă în Mausoleul de marmură roșie. Trebui să se culce cu acea necunoscută, cu ochi stinși și trup deșirat și strâmb, drapat în sarafan stacojiu, cu Mesalina, în timp ce mase de copii, monitorizați îndeaproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe tine În antologia lui de ultimă generație. El e păstorul nostru! În vreme ce Manolescu se apucă și scrie despre literatura de pe net. A auzit și el de așa ceva. Lui nu i se pare interesant că unele texte au zeci de vizitatori săptămânal, dacă nu știe el de autorii ăștia, ei nu există. Nu te-a citit Manolescu, nu exiști. Ce-i pasă lui că Philippe Lejeune și-a mâncat ultimii ani din viață cu asta. Bine, bine, ăla e franțuz, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cu clinchete de linguri și gust de ciocolată Lindt", ca-ntr-un vers de Foarță, atît că "lingurile" sînt minunile epocii industriale, mașini care asamblează pe bandă micile paralelipide cu lapte, în staniol auriu. Intrînd, pe-alăturea cu grupul de vizitatori precis organizați (nemți, de obicei, doritori să știe ce mai e prin țara lor - cînd vom ajunge, noi, cei repede porniți peste graniță, la așa atașament difuz, patriotism Biedermeyer?), în fiecare din muzee, te uimești de cîtă poezie, în înțelesul
Cînd viața avea stil by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8366_a_9691]
-
limitele unor reguli predefinite. Ca și la muzeul parizian Orsay, rezultatele sunt amestecate. Picturi reprezentând arta academică și cea de avangardă nu sunt cu adevărat integrate chiar dacă sunt expuse în săli învecinate. O abordare cronologică mai strictă ar fi lăsat vizitatorul să judece singur meritele unora în raport cu celelalte și ar fi găsit mai ușor loc unor artiști - Puvis de Chavannes, Moreau - care sunt mai greu de clasificat ca aparținând uneia sau alteia dintre tabere. Așa însă, publicul se va îndrepta mereu
Arta secolului al XIX-lea văzută din alte unghiuri by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8686_a_10011]
-
a secolului al XIX-lea a coincis cu redeschiderea galeriilor dedicate artei oceanice și cu o superbă expoziție - "Strămoși eterni" - având drept subiect relicvarii din Africa centrală. Majoritatea lucrărilor expuse datează din același secol al XIX-lea. Din păcate însă, vizitatorii sunt foarte puțini. Poate că la un moment dat lucrurile se vor schimba și când vom vorbi de integrare nu ne vom referi la alăturarea creației de avangardă și academice ci despre arta lumii în secolul al XIX-lea văzută
Arta secolului al XIX-lea văzută din alte unghiuri by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8686_a_10011]
-
vreun demers critic, nici de vreo fragilă detentă teoretică măcar, poezia lui Gamarț, altminteri inteligentă și bine făcută, lasă impresia unei grozave digitații pe tastatură. Pe care o pot plăcea - din exterior - destui, dar care se retrage din calea oricărui vizitator cu bune intenții. Înainte de a impune, circular, o relectură, opusculul intitulat Eu spun dragoste trimite, de la primele versuri, la raftul din bibliotecă pe care, de ceva ani, se găsesc, deloc prăfuite, Manifestul anarhist sau Fratele păduche. Un viciu infim - și
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
martie-2 aprilie Centrul Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara va fi în perioada 31 martie-2 aprilie gazda celei de-a doua ediții a „Salonului mirilor“. La prima ediție s-au consemnat peste trei mii de vizitatori, iar cu sprijinul Primăriei Timișoara s-a organizat și o căsătorie civilă „în direct“, ne-a declarat doamna Mariana Nicoară, directorul Direcției de expoziții și târguri, organizatorul evenimentului. Tematica expoziției cuprinde: rochii de mireasă, costume de miri, pantofi de nuntă
Agenda2006-12-06-1-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284886_a_286215]
-
Centrul Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara va găzdui în perioada 14-18 decembrie a.c. cea de-a X-a ediție a expoziției cu vânzare „Serbarea Crăciunului“. Această manifestare promoțională deja tradițională vine în întâmpinarea solicitărilor vizitatorilor care doresc să achiziționeze, cu prilejul Crăciunului, cele mai dorite daruri și cadouri, ne-a declarat dna Mariana Nicoară, directorul Direcției de târguri și expoziții din cadrul C.C.I.A.T. Cele 80 de firme, din diferite orașe ale țării, vor expune
Agenda2005-50-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284482_a_285811]
-
era superior celui capitalist, condamnat să se prăbușească. Valorile și scopurile diferite au fost de asemenea scoase în evidență, în contextul eforturilor comuniste de a îndepărta populația față de Europa occidentală. Grănicerii înarmați, restricțiile impuse călătoriilor în afara blocului comunist și supravegherea vizitatorilor din Vest erau semnele vizibile ale acestei politici. O măsură mai puțin vizibilă a fost controlul asupra ideilor venite din afară, prin manipularea predării și folosirii limbilor străine. În școlile din Europa Centrală și de Est, rusa a devenit principala
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]