5,858 matches
-
nu poate face obiectul unei percepții imediate este în afara ariei sale. Orice precizare anatomică fină este deci exclusă. Ne aflăm aici la polul opus romanelor didactice precum cele ale lui Zola sau Jules Verne, care se străduiesc să îmbogățească mult vocabularul cititorilor lor. Acest lucru nu înseamnă totuși că literatura pornografică ar fi lipsită de valoare didactică; numai că aceasta este indirectă. Într-adevăr, prin intermediul acestei literaturi dar și prin frecventarea altor practici verbale atopice locutorii înmagazinează un anumit număr de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
adevăr, prin intermediul acestei literaturi dar și prin frecventarea altor practici verbale atopice locutorii înmagazinează un anumit număr de cuvinte care le devin familiare și pe care nu le vor putea folosi niciodată decât în situații foarte speciale. În materie de vocabular tendențios, una din particularitățile universului pornografic este că înfățișează drept normal ceea ce este strict interzis în viața de zi cu zi. Să luăm drept exemplu următoarele două pasaje: "Lui Traitdamour i se sculă din nou, parcă era turbat; se azvârli
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lui "a dormi" sau "a pleca". Dincolo de aceste lucruri se întrevede visul de a-ți putea afișa deschis sexualitatea în societate. Dar, în același timp, efectul de firesc nu este sursă de excitație pentru că este transgresiv: dacă acest tip de vocabular ar fi efectiv folosit în conversația curentă, și-ar pierde din puterea de defulare și stimulare sexuale. Asta nu înseamnă totuși că eufemismul e complet exclus din literatura pornografică. Într-un context explicit sexual, eufemismul are mai degrabă ca efect
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ajunge la sanctuar"*. pp. 117-118. Metafora țesută cu privire la sacrilegiu (maltratări sexuale = sacrificiu religios) permite înlănțuirea desemnărilor voalate. La un prim nivel, această eufemizare generală se poate justifica prin preocuparea pentru verosimilitate: când își povestește nenorocirile, inocenta victimă nu folosește un vocabular tendențios care ar presupune complicitatea ei cu lumea desfrânaților. Este aici o problemă de ethos: prin modul ei de a vorbi, Sophie trebuie să-și dovedească nevinovăția. Dar, la cel de-al doilea nivel, vălul acesta eufemizant este în slujba
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
descoperi cu ușurință o multitudine de texte pornografice mult mai reușite. Nu se pot semnala greșeli precise, dar cititorul are sentimentul că autorul nu stăpânește cu adevărat limba, că nu se află în largul lui în nici un plan al textului: vocabular, sintaxă, înlănțuirea frazelor... Un profesor de franceză l-ar plasa, fără îndoială, în marja unor adnotări de genul "anevoios", "stângaci"... Această stângăcie nu este doar o problemă de expresie, ea aduce atingere eficacității scriiturii pornografice, puterii sale de excitație sexuală
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
în românește e ca o mică aniversare. N-am să uit niciodată ziua în care am primit textul tradus de Ildiko Gábos-Foarță. Faptul de a-l citi în românește a fost o experiență sublimă; deși româna mea e deplorabilă, iar vocabularul nu mai e ce-a fost odată, să-mi citesc propriul roman în românește a fost fascinant. Pentru că totul a pornit de la o frază rostită în românește... Sper că domnului Duckadam o să-i placă. Ce spune presa „The Times“ „Vocea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
38% este transmis prin elementele paraverbale (tonul, ritmul și volumul vocii) și doar un procent de 7% este transmis prin intermediul cuvintelor (elementul verbal propriu-zis). Comunicarea verbală reprezintă modul de folosire al limbii vorbite de aceea trebuie să fim atenți la vocabularul folosit și să ne alegem cu grijă cuvintele, nu trebuie să căutăm sensul unui cuvânt ci modul lui de întrebuințare, deoarece scopul comunicării este acela de a construi relații cu ceilalți și de rezolvare a eventualelor tensiuni care apar tocmai
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
stime de sine care a pierdut contactul cu realitatea (Ganciu, C. și Duduman, S., 2002). Începând cu 1960 și dezvoltându-se în deceniile următoare, lingvistica și psiholingvistica oferă o avalanșă de certitudini potrivit cărora limbajul mimico-gestual este limbaj natural cu vocabular și forme gramaticale proprii. În limbajul vorbit, o persoană își poate modifica inflexiunile vocii pentru a semnala o schimbare în descriere (Lane, Hoffmeister, Bahan, 1996). În limbajul scris se utilizează notații specifice pentru a reda limbajul verbal. Echivalentul limbajului verbal
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
omonimelor se face abia în clasa a V-a. Astfel daca nu am interveni în modificarea frazelor prin înlocuirea cuvintelor greu de perceput și înțeles pentru elevi, am avea un număr foarte mare de cuvinte de explicat la proba de vocabular. Ori în introducerea textului literar în acest moment ne interesează doar însușirea de către elevi a unor elemente de text literar și nu dorim perturbarea acestui lucru prin asocierea unui volum foarte mare de cuvinte necunoscute. Fragmentul de text literar trebuie
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
avea grad de complexitate gradat. La început se folosesc povești simple, realizate de profesor, cu cuvintele pe care copiii le cunosc. Se utilizează imagini, iar poveștile sunt prezentate audio-vizual la început, apoi auditiv. Întrebările sunt prezentate auditiv. Pentru copiii cu vocabular dezvoltat se utilizează poveștile din literatura pentru copii, la început cu text prelucrat, apoi cu textul integral. Pentru evaluarea eficacității programului de antrenament auditiv-verbal în formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare verbală la copiii deficienți de auz s-a utilizat
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
limbajului și a comunicării, fie la nivelul tuturor abilităților evaluate, fie doar la unele dintre acestea. Progrese importante s-au remarcat în cazul comunicării funcționale, a limbajului receptiv și a limbajului expresiv. La unii subiecți (B.P, F.C) volumul vocabularului este mai redus (aprox. 50 de cuvinte utilizate în vocabularul activ), dar acești doi copii se află în primul an de intervenție după diagnosticare și protezare, la debutul întervenției în vocabularul lor existând doar 2-3 cuvinte și onomatopee.La participanții
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
fie doar la unele dintre acestea. Progrese importante s-au remarcat în cazul comunicării funcționale, a limbajului receptiv și a limbajului expresiv. La unii subiecți (B.P, F.C) volumul vocabularului este mai redus (aprox. 50 de cuvinte utilizate în vocabularul activ), dar acești doi copii se află în primul an de intervenție după diagnosticare și protezare, la debutul întervenției în vocabularul lor existând doar 2-3 cuvinte și onomatopee.La participanții care au un vocabular mai mare de 150 de cuvinte
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
expresiv. La unii subiecți (B.P, F.C) volumul vocabularului este mai redus (aprox. 50 de cuvinte utilizate în vocabularul activ), dar acești doi copii se află în primul an de intervenție după diagnosticare și protezare, la debutul întervenției în vocabularul lor existând doar 2-3 cuvinte și onomatopee.La participanții care au un vocabular mai mare de 150 de cuvinte, am insistat în perioda intervenției asupra discriminărilor fine, identificării cuvintelor și a propozițiilor, utilizării în comunicare a propozițiilor și frazelor care
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
aprox. 50 de cuvinte utilizate în vocabularul activ), dar acești doi copii se află în primul an de intervenție după diagnosticare și protezare, la debutul întervenției în vocabularul lor existând doar 2-3 cuvinte și onomatopee.La participanții care au un vocabular mai mare de 150 de cuvinte, am insistat în perioda intervenției asupra discriminărilor fine, identificării cuvintelor și a propozițiilor, utilizării în comunicare a propozițiilor și frazelor care conțin diferite prepoziții și conjuncții coordonatoare și subordonatoare, precum și asupra exersării pronunției grupurilor
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă înțeleși de către interlocutori. Așa cum am arătat mai
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
astfel, adesea însoțită, precedată sau urmată de comunicarea nonverbală ca sprijin în transmiterea cât mai clară a mesajelor sau ca suport în dezvoltarea limbajului verbal. De exemplu, în etapa de însușire a pronunției corecte a unui cuvânt nou introdus în vocabular, asocierea cu semnul, imaginea sau obiectul/ acțiunea ajută foarte mult în înțelegearea sensului etichetei verbale (cuvântului) iar sistemul dactil în analiza fonematică și însușirea pronunției corecte. Este important de menționat, însă, că profesorii care adoptă acest mod de instruire în
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
pe care vreau să-l transmit iar acesta devine greu de recepționat. Nu vorbesc în timp ce scriu pe tablă. Transmiterea mesajelor prin comunicarea scrisă poate fi foarte utilă în clarificarea noțiunilor ce urmează a fi însușite de către elev, dacă utilizez un vocabular selectat în funcție de vocabularul activ al elevilor, dacă formulez propoziții scurte și mai puțin fraze lungi și complicate, dacă utilizez structurile gramaticale în funcție de potențialul de înțelegere al elevului. În procesul de predare - învățare, oricare ar fi materia pe care o
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
-l transmit iar acesta devine greu de recepționat. Nu vorbesc în timp ce scriu pe tablă. Transmiterea mesajelor prin comunicarea scrisă poate fi foarte utilă în clarificarea noțiunilor ce urmează a fi însușite de către elev, dacă utilizez un vocabular selectat în funcție de vocabularul activ al elevilor, dacă formulez propoziții scurte și mai puțin fraze lungi și complicate, dacă utilizez structurile gramaticale în funcție de potențialul de înțelegere al elevului. În procesul de predare - învățare, oricare ar fi materia pe care o predau, utilizarea mijloacelor vizuale
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
ar fi materia pe care o predau, utilizarea mijloacelor vizuale este foarte utilă, deoarece canalul vizual este canalul dominant prin care elevul cu deficiențe de auz primește informații. Oricare ar fi disciplina pe care o predau, mă interesează și dezvoltarea vocabularului iar atunci când introduc un cuvânt nou, îl utilizez în contexte cât mai diferite pentru a asigura consolidarea. Obținerea feedback-ului de la elevii cu deficiențe de auz la fiecare ocazie este un indicator al nivelului de înțelegere a elevului. Pentru a
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
însoțite de suport vizual: imagini, grafice, desene, etc. Atât în cazul materialelor oferite pentru a fi citite cât și în cazul în care solicit elevului să realizeze o sarcină în scris, segmentez frazele lungi în propoziții scurte, selectez cuvintele funcție de vocabularul elevului, clarific conceptele dificile sau nou întâlnite de către elevi. În cazul unui termen nou, se repetă termenul de mai multe ori în contexte variate. Utilizez conjuncții simple (cu, dar, că, pentru, și, etc) și evit expresii mai dificile (cu toate
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
nu pot fi total evitate în procesul intructiv - educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seana de o serie de cerințe cum ar fi recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. Deasemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
patronul echipei. Ca și alți șefi de „ceva“-uri din România, care apar prin diverse media, domnul Iancu vrea să-și construiască o imagine fără legătură cu apucăturile sale. Încearcă să vorbească românește cât mai corect cu putință, deși grosimea vocabularului de bază îl trădează în multe situații. Se străduiește să adopte un discurs calm, conciliant, chiar dacă îi scapă, aproape cu fiecare ocazie în care i se dă microfonul, amenințări la adresa presei sau jigniri îndreptate înspre adversari. Ziarele i-au zis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Academie - dețin un drept moral asupra limbii. Ei nu numai că decid ce intră și ce iese oficial din uz, dar construiesc și meta-regulile, sau regulile explicative, ale limbii. Probabil, în cazul limbii române nu e o ruptură flagrantă între vocabularul și sintaxa „populare“ și cele impuse de Academie, dar în cazul limbii franceze falia e aproape de netrecut. Astfel, te trezești cu două limbi care poartă același nume: o limbă open source, vorbită peste tot, populară, și o limbă în proprietatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene (1987). Școala românească de romanistica este considerată una dintre cele mai bune din lume, romaniștii români 13 publicînd lucrări considerate fundamentale în acest domeniu (v., printre altele, volumele colective Enciclopedia limbilor romanice sau Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice). Amintim și celebra lucrare a lui Iorgu Iordan, Lingvistică romanica. Evoluție. Curente. Metode, 196214, ediția a II-a, 1970 tradusă în engleză, germană, spaniolă, rusă, portugheză și italiană. Iorgu Iordan și Maria Manoliu mai publică Introducere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și mai cuprinzătoare", "principiile funcționale ale structurării semantice în fiecare limbă". (2) Tipologia integrală urmărește așadar să descopere conexiuni funcționale cuprinzătoare ("weitgreifende funktionale Zusammenhänge"), care motivează structuri și funcții din mai multe zone ale limbii - de la morfosintaxă si pana la vocabular sau chiar fonologie. Un exemplu în acest sens îl constituie principiul tipologic identificat de Coșeriu în limbile romanice (determinări interne pentru funcții interne și determinări externe pentru funcții externe). (3) Tipologia integrală se situează la palierul structural (nivelul funcțional) propriu-zis
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]