4,648 matches
-
datează din 1198. Orașul a fost deseori ținta atacurilor tătarilor, rutenilor și lituanienilor și a fost distrus de câteva ori. A căpătat statutul de oraș în 1317. Cazimir cel Mare, apreciind importanța strategică a orașului, a construit aici un castel zidit în 1341 și a înconjurat orașul cu ziduri de apărare. În 1392, orașul a căpătat privilegii comerciale din partea regelui Władysław Jagiełło și, în urma păcii încheiate între Polonia și Lituania, a devenit un mare centru comercial, aici având loc o mare
Lublin () [Corola-website/Science/297938_a_299267]
-
formeze un grup de țărani liberi care deserveau abația. Pe lângă aceștia se vor aduna aici și mulți români, care nu aveau drept de a se așeza în cetatea Clujului. La Cluj-Mănăștur a existat de asemenea o mănăstire de rit grecesc, zidită de „quondam Paulus a Macedonia", negustor în Cluj, împreună cu ginerele său, „Georgius Literátus Christophor", de asemenea negustor în Cluj, cărora episcopul Teofil Seremi le-a dat din soborul ținut în Alba Iulia la 17 iunie 1696 lor și urmașilor lor
Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/297968_a_299297]
-
de zid din Moldova , fiind ctitorită de voievodul Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean. datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean. Inițial, locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica "Sf. Nicolae" a fost zidită de voievodul Bogdan I (1359-1365) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obținute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber și independent la răsărit de Carpați, în Țara
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
1559 și a înlocuit chenarele unor ferestre cu altele noi, de factură gotică. Există o pisanie în limba slavonă lângă ușa sudică, în care sunt relatate următoarele: ""Cu bunăvoința Tatălui, ajutorul Fiului și săvârșirea Sf. Duh s-a început și zidit acest pridvor bisericesc de evlaviosul și închinătorul Treimii, Domnul Io Alexandru Voievod, Domnul Țării Moldovei, în anul 7067 (=1559) luna iunie 30, sub episcopul chir Eutimie"". În secolul al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea, aici au
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
de porci. Apoi pășunea a fost vândută cu bani grei. Ferma a fost lovită în parte în timpul bătăliei de la 18 iunie 1815, apoi nimicită în 1818. Călugării ospitalieri au avut și ei moșii la Waterloo pe Muntele Saint-Jean. Aceștia au zidit clădiri importante, care au servit la îngrijirea răniților din timpul bătăliei. Ducele de Wellington și-a stabilit cartierul general în mijlocul satului, dar bătălia s-a dat pe Muntele Saint-Jean. Satul a fost agricol. După niște date din 1819 se pare
Waterloo () [Corola-website/Science/298501_a_299830]
-
să se roage și unde auzise un glas de sus grăindu-i: Aici să petreci și să faci o mănăstire, unde vor veni mulți să se mântuiască"", bătrânul a avut o descoperire și a zis către ucenicul său Pahomie: ""Să zidim aici o chilie și tu să petreci aici, dar să nu ne despărțim, ci, să ne cercetăm unul pe altul"". Nu după multă vreme, însă, Sfântul Palamon s-a mutat din viață, pe brațele iubitului său fiu sufletesc, ucenicul său
Pahomie Tabenisiotul () [Corola-website/Science/298515_a_299844]
-
armatei și pe Jukov. În 1959, Vasilevski a fost numit într-o funcție decorativă de Inspector general al Ministerului apărării. Mareșalul și-a publicat memoriile în 1973, " Problema întregii vieți". a murit pe 5 decembrie 1977. Cenușa sa a fost zidită în zidul Kremlinului. În memoriile sale , Vasilevski amintește de uimirea lui Stalin, când liderul sovietic a văzut, în timpul unei ceremonii din Kremlin de pe 4 decembrie 1941, la pieptul generalului doar un Ordin Steagul Roșu și o medalie. Până la sfârșitul războiului
Alexandr Vasilevski () [Corola-website/Science/307133_a_308462]
-
prin care Majestatea Sa lăsa „corpurilor judecătorești din Capitală" acest palat „ca să le fie lor adăpost întru îndeplinirea misiunii lor și urmașilor dovadă ce au păstrat acestei înalte instituțiuni a țării". Pergamentul a fost întocmit în 3 exemplare, primul fiind zidit în Palat, cel de-al doilea fiind depus la Arhivele Statului, iar cel de-al treilea fiind păstrat de Ministerul Justiției. Cu ocazia inaugurării palatului de Justiție a fost emisă "Medalia inaugurării Palatului de Justiție din București", sculptată de Louis
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05630 și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: este rezultatul mai multor etape succesive de construcții. Ea își trage originea în Mănăstirea Bogdănești, care fusese zidită în jurul anului 1363 de către domnitorul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), ca să slujească ca biserică domnească în vecinătatea târgului Baia atunci întemeiat. Distrusă din temelie și pustiită de către tătari în 1510 și 1512 și apoi în 1538 de către turcii lui Soliman
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
Roșca, să construiască în apropiere, pe un deal aflat dincolo de râul Râșca o altă mănăstire, unde să mute întreaga obște de la Bogdănești. Domnitorul a dat bani episcopului de Roman, Macarie (cronicarul), după cum reiese dintr-o traducere târzie a pisaniei, ca să zidească o nouă biserică în stilul obișnuit al epocii. În construirea bisericii, episcopul Macarie a fost ajutat de logofeții Ioan și Teodor Balș. Mănăstirea Râșca a devenit metoc al Mănăstirii Probota. Biserica construită era de dimensiuni modeste și avea hramul Sf.
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
înconjurător. Pe peretele sudic al pridvorului, deasupra ușii de intrare în biserică, a fost pusă o pisanie cu caractere slavone, având următorul cuprins: ""Cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început acest pridvor și cu stăruință s-a zidit în numele Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea și cu ordinul dumnealui Costea Băcioc, mare vornic al Țării de Jos și cu principesa Candachia și s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
început acest pridvor și cu stăruință s-a zidit în numele Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea și cu ordinul dumnealui Costea Băcioc, mare vornic al Țării de Jos și cu principesa Candachia și s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile și cu voia lui Dumnezeu s-a săvârșit în zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
vechiul tezaur al odoarelor cu care fusese înzestrată și nici vechea arhitectură a clădirilor mănăstirești care au fost în cea mai mare parte reconstruite. Între anii 1798-1799, egumenul Chiril a refăcut chiliile mănăstirești, apoi în anul 1815 egumenul Sofronie a zidit un paraclis lângă egumenia veche, care este stricat apoi de egumenul Grigore Crupenschi. Mănăstirea a fost prădată de către turci în anul 1821, "„când numai zidul au rămas”". Pe vremea mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842), stareț fiind arhimandritul Isaia (1821-1842), în perioada
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
și inscripția pusă atunci, s-au executat numeroase lucrări de renovare a bisericii. A fost dărâmat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, ferestrele au fost lărgite fiind întărite cu gratii, intrarea sudică în pridvorul construit de Costea Băcioc a fost zidită, creându-se în schimb alta nouă pe latura vestică, iar vechea pictură a bisericii a fost refăcută. Totodată, s-a ridicat un pridvor mai mic lângă zidul vestic al bisericii și un proscomidiar la nordul altarului, iar între cele două
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
este o mănăstire din România situată în Slatina, județul Olt. Mănăstirea a fost ctitorită de vel aga Dinicu Buicescu și zidită în anul 1645. În prezent, este mănăstire de maici cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, fiind în același timp monument istoric, cu . Situată în partea de sud a orașului Slatina, într-o depresiune flancată de doi versanți, străjuieste de
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
de cult, multe dintre ele monumente istorice. Au fost efectuate lucrări de restaurare a mănăstirii cu hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" Hodoș-Bodrog, cea mai veche așezare monastică cu viață monahală neîntreruptă din România. În cadrul mănăstirii Hodoș-Bodrog a fost zidită o nouă biserică, cu hramul "Pogorârea Duhului Sfânt", fiind târnosită de arhiepiscopul Timotei la data de 28 septembrie 1997. La data de 21 noiembrie 2000, arhiepiscopul Timotei a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul "Cuvioasa Parascheva" a metocului
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
dar întru totul dăunătoare, dacă prin ele își pierd teama de Dumnezeu. 50. Creștinii trebuie să fie învățați că, dacă ar cunoaște sumele pretinse de predicatorii iertărilor, papa ar prefera ca biserica Sfântului Petru să ajungă cenușă, decât să fie zidită cu pielea, carnea și oasele turmei lui. 51. Creștinii trebuie să fie învățați că papa ar dori, așa cum îi este datoria, să le dea din banii lui acelor nenumărați oameni cărora anumiți vânzători ambulanți de iertări le iau banii prin
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
Munții Apuseni. Sfinția Sa mărturisea că în 1927, când a terminat Institutul Teologic din Sibiu, după absolvire stând pe o bancă din parcul institutului a avut o revelație: un glas exterior conștiinței lui a grăit spunându-i: "unde te duci să zidești o biserică măreață". După aceasta profesorului Nerva i s-a ivit în vis întreaga construcție până în cele mai mici detalii arhitecturale. Ajuns în Ghelar își pune în aplicare "porunca divină", în septembrie 1939 apucându-se de construcția a ceea ce Dânsul
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
biserica intră în programul guvernamental de restaurare și se investesc peste 20 miliarde de lei vechi. Restaurarea face ca întreaga structură de rezistență să fie consolidată, făcându-se injecții de beton de mare adâncime în tot dealul pe care este zidită biserica. După restaurare biserica este zugravită pe exterior și sunt pictați heruvimi pe pereții turlelor. Astfel, biserica arată la fel ca în visele părintelui Florea. Scările de la intrarea în biserică cât și întreaga biserică sunt pavate cu marmură, iar icoana
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
acestui locaș se duc departe în timp, în anul 1721, când filantropul ieșean Dimitrie Bosie “"a dăruit un teren pe măgura Iașului, care a devenit, după aceea, locul de îngropare a celor morți de ciumă. Pe acest loc Bosie a zidit o bisericuță de lemn, care s-a numit “Schitul Sihăstria” pentru că era amplasat într-o poiană din Codru, departe de lume. În acest schit s-au oploșit câțiva călugări pusnici, care duceau o viață grea"”. Cei câțiva călugări iubitori de
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
este una din cele mai vechi construcții din București păstrate până astăzi, ctitorie a lui Mihai Viteazul. Zidită în anul 1594 și așezată în centrul unei incinte înconjurate cu ziduri, sub forma unei cetăți, complexul mănăstirii a suferit mai multe transformări de-a lungul timpului, îndeplinind variate funcții, cum ar fi: reședință domnească, spital militar, școală de medicină
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
doamna Stanca), cumpărate cu suma de 472.000 aspri. Podul peste râul Dâmbovița, care făcea legătura cu mănăstirea a fost construit tot în această perioadă, sub îndrumarea lui Mihai Viteazul. Conform unei inscripții de pe fronstispiciul bisericii: „La 1594 s-a zidit această biserică, iar ușa în anul 1711, pe timpul egumenului Iosif din Milos”, se poate deduce că înălțarea edificiul s-a finalizat în anul 1594. Cinci ani mai târziu (august 1599), Mihai, printr-un act păstrat până în zilele noastre, a închinat
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
și Pârjolteni. Având statutul mănăstire domnească, așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. Prima biserică din piatră, cu hramul Adormirea Maicii Domnului - din care s-au păstrat fundațiile, descoperite de arheologi în 1993, a fost zidită în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, în jurul anului 1425. Ștefan cel Mare a făcut și el reparații bisericii inițiale (Căpriana I), în urma cutremurului din 1471. Acel prim lăcaș era mai masiv decât biserica actuală, însă un nou cutremur, și
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
care a existat în România la sfârșitul secolului al XIX-lea. Suprimarea burselor de studii a cauzat revoltă în cercurile intelectualității românești, dovadă stând versurile scrise de către Anton Bacalbașa sub pseudonimul de Wunder, în revista umoristică "Moș Teacă": "Nu-ți zidi castele-n Spania, nu visa vreo Sibilă / Când virtutea e lovită cu a răutății bilă, / Când talentu-i ros de cei mari cu'a disprețului lor pilă / Când la Iași se taie bursa chiar și lui Octav Băncilă". În toți acești
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
mai întâi. Și simțeam că în peisajul ăsta stăpânesc niște forțe. De 25 de ani, însă, am înțeles. Aici, la Văratec, a fost ceea ce au numit un topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt."" Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost zidită între anii 1808-1812, fiind sfințită în anul 1812. A fost pictată în 1841, după care a fost sfințită de mitropolitul Veniamin Costachi și i s-a pictat o pisanie deasupra ușii de intrare în pronaos. Această pisanie este scrisă în
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]