45,287 matches
-
frațești”. Aceste ape cantonate la adâncimi de 50-100 m pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. La suprafață se găsește un strat de pământ vegetal de 0,60-0,70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben tare sau plastic vârtos și din loess argilos galben, tare, uscat până la 2,30-4,80 m adâncime, un strat de nisip galben, fin, de la 6-7 m adâncime.</br> Terenul de fundare se încadrează în categoria
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
1999 era de 418 persoane dintre care 148 în plată. Raportatăa la totalul populației active ocupate rezultă o rată a șomajului de 46%. 1. Circulația rutieră Schema stradală a localității Dudești are o configurație în general neregulată. Rețeaua stradală este alcătuită din străzi cu lățimi cuprinse între 3,00 și 5,00 m parte carosabilă. Lungimea totală a străzilor din localitatea Dudești este de 13,330 km corespunzător unei suprafețe carosabile de 52,405 mp. Suprafața totală ocupată de zonele străzilor
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Scorțaru Vechi este un sat în comuna Tudor Vladimirescu din județul Brăila, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Scorțaru Vechi era reședința comunei omonime din plasa Vădeni a județului Brăila și era alcătuită din trei sate, Comăneasca, Lutu Alb și Scorțaru Vechi, cu o populație totală de 937 de locuitori. În comuna Scorțaru Vechi se aflau o școală cu 60 de elevi, deschisă ca școală de băieți în 1865 și devenită mixtă în
Scorțaru Vechi, Brăila () [Corola-website/Science/300988_a_302317]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,63%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vădeni a județului Brăila și era alcătuită doar din satul Tudor Vladimirescu, înființat odată cu împroprietărirea însurățeilor, în 1879. Comuna avea 899 de locuitori și în ea funcționau o biserică ridicată de locuitori în 1884 și o școală mixtă înființată în 1882. Celelalte două sate, Comăneasca și Scorțaru
Comuna Tudor Vladimirescu, Brăila () [Corola-website/Science/300993_a_302322]
-
plasa Călmățuiul a județului Brăila și era formată din satele Slujitori-Albotești și Gherghești, având în total 1204 locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală și o biserică fondată de locuitori în 1873. În acea perioadă, satul Dudescu alcătuia o comună separată, eponimă, în care locuiau 700 de locuitori. Comuna avea o școală mixtă cu 33 de elevi, o moară de vânt și o biserică fondată de fostul proprietar Ștefan Jianu. În 1925, cele două comune făceau parte din
Comuna Zăvoaia, Brăila () [Corola-website/Science/300997_a_302326]
-
pâlc de pădure, pe dealul în Dos, se găsește un lăcaș încrustat în piatră, ca o peșteră. Acesta face parte din multele sihăstrii sătești descoperite pe teritoriul țării noastre, prezente încă din zorii creștinismului. Aceasta are dimensiuni mici și este alcătuită din două încăperi boltite de 2x3 m, respectiv 1x3 m. Intrarea se face printr-o deschizătură săpată în stâncă, la marginile căreia se văd și azi urmele unde erau fixați stâlpii de lemn de care probabil era prinsă ușa ce
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
de la unu la câteva rânduri de mărgele sau "stoli" , iar pe cap "cunună" (coroniță). În perioada iernii se purta suman "sur" (gri) făcut din lână de oaie, ornamentat la încheieturi cu prime subțiri de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată peste pantalon, din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
se poate admira versantul vestic al Culmii Măcinului cu vârfurile Călcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei, stejar, gorun și cărpinița, unde își găsesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistreț, căprior, șacal, cerb și vulpe).
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
județului Sălaj, este specificat faptul că, pe locul denumit de localnici "Prâsnel" , s-au descoperit, meteriale cerammice, aparținând Culturii Wietenberg, iar într-un alt loc, aflat tot în perimetrul așezarii, denumit "Fundul Șanțului" s-a găsit un depozit de bronzuri alcătuit din verigi de bronz. Sub aspect etnic;
Ulciug, Sălaj () [Corola-website/Science/301847_a_303176]
-
în 1839, când vine învățătorul Dumitru Marchidan. În anul 1856 ia ființă Școală Mixtă Maluri, învățător fiind domnul Florea Tudorache. În perioada anilor 1862-1863 la scoala frecventau și elevi de la Maluri Moldova. În 1912 se construiește primul local de școală, alcătuit din : o sală de clasă, cancelaria, un antreu și casa învățătorului. De-a lungul timpului școală își modifică numărul de clase(din 7 clase rămâne doar cu 4 în 1948, iar din 4 clase devin 7 în 1960, urmând ca
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
Gherghești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Chetrosu, Corodești, Dragomănești, Drăxeni, Gherghești (reședința), Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Comuna se află la o distanță de aproximativ 40 km de orașul Bârlad. Comuna este alcătuită din nouă sate: Gherghești, Chetrosu, Corodești Dragomânești, Drăxeni, Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherghești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Gherghești, Vaslui () [Corola-website/Science/301884_a_303213]
-
est și vest, de o pădure longitudinală și râul Siret. Spre est, localitatea de reședință este mărginită de o pădure deluroasă liniară (cota 327 m), care separă comuna de comunele județului vecin Galați (odinioară, până în 1950, județul Tecuci). Pădurea este alcătuită din tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest, la distanțe variate (800-2000 m.), datorită cursului său neregulat, comuna este limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
prima dată într-un document emis pe 24 aprilie 1434. Actualmente, actul este păstrat în Arhivele Centrale de Stat din Varșovia, într-o secțiune dedicată Moldovei. Teritoriul comunei Ibănești aparține din punct de vedere geologic de Platformă Moldoveneasca. Aceasta este alcătuită dintr-un soclu puternic cutat și metamorfozat de varsta precambiana, si o cuvertura necutata cu structura monoclinala post proterozoica. Cuvertura este alcătuită dintr-o succesiune de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
o secțiune dedicată Moldovei. Teritoriul comunei Ibănești aparține din punct de vedere geologic de Platformă Moldoveneasca. Aceasta este alcătuită dintr-un soclu puternic cutat și metamorfozat de varsta precambiana, si o cuvertura necutata cu structura monoclinala post proterozoica. Cuvertura este alcătuită dintr-o succesiune de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale, întâlnite în lunca râului Ibana. Relieful poate fi caracterizat în general drept structural și fragmentat, datorită văilor adânci și a faptului că
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
în latitudine teritoriul comunei Adâncata se situează în condițiile climatului temperat cu un continentalism moderat care se reflectă în distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
a lui Iordache Dragoș au ridicat, în apropiere de sat, o așezare pentru sclavii eliberați. În 1848, a devenit colonie și centru al luptei împotriva traficului de sclavi, declarat ilegal de România în 1856. Urmașii foștilor sclavi sunt creolii, care alcătuiesc în prezent elită socială a țării și reprezintă 10% din populație. Cele mai numeroase sunt triburile Tupil și Lați (câte 30% din populatie). În viața socială a statului, un rol important este jucat de ritualurile somptuase, precum cultul strămoșilor și
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
cultul strămoșilor și adunările secrete organizate pentru cultivarea vechilor ceremoniale. Conducătorii Iordachi guvernează grupuri numeroase de oameni (până la 4.000 de persoane), iar drepturile lor sunt recunoscute de constituția comunei. [modificare] Geografie Tupilați.PNG Regiunea de deal a Tupilați este alcătuită din terenuri edenice acoperite de mangrove. Numeroase pârâuri se varsă aici.În largul pârâului se află numeroase insule, dintre care cea mai mare este Zauadunga. Zona lagunelor de pe țărm are o lățime de aproximativ 40 de kilometri după care urmează
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
localitate se afla principalele instituții ale comunei Fântânele, primăria, poliția, Școala Mihai Eminescu din Bănești cu clasele 1-8, precum și o școală de arte și meserii. La această școală generală studiază din clasa a V-a elevi din toate satele ce alcătuiesc comuna Fântânele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. În anul 2007 a fost ridicat aici un monument care comemorează jertfa eroilor din cele două războaie mondiale. În arhivele satului există un istoric cuprizând date reale, precum și ipoteze transmise din
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
făcând parte din provincia istorică Bucovina. Orașele cele mai apropiate de Calafindești sunt: Siret (11km), Rădăuți (25km) și Suceava (32km). Sub aspect geologic, zona se suprapune Platformei Moldovenești. Aceasta reprezintă o zonă rigidă, consolidată în Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
reprezintă o zonă rigidă, consolidată în Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
care se întinde teritoriul comunei Fântânele este o parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanta de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
de 555 mm, cele mai mari cantități fiind semnalate la începutul verii în perioada mai - iunie. Temperatura medie anuală este de 8ș. În perioada verii, temperatura medie este de 18ș. Comună Fântânele apare târziu în documente, precum și satele care o alcătuiesc. Până în prezent pe teritoriul comunei nu au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]