41,061 matches
-
de interes față de alegerile UE nu era doar rezultatul plictiselii sau al suspiciunii față de elucubrațiile Bruxelles-ului; era În mare măsură corolarul unui univers mental neeuropean pentru cei mai mulți europeni. Exista, cu toate acestea, o excepție omniprezentă: sportul. Un canal de televiziune prin satelit (Eurosport) transmitea o gamă largă de evenimente sportive În diferite limbi europene. Fiecare post național de televiziune, din Estonia până În Portugalia, consacra un timp de emisie considerabil competițiilor sportive europene, chiar și atunci când echipa locală sau națională nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mare măsură corolarul unui univers mental neeuropean pentru cei mai mulți europeni. Exista, cu toate acestea, o excepție omniprezentă: sportul. Un canal de televiziune prin satelit (Eurosport) transmitea o gamă largă de evenimente sportive În diferite limbi europene. Fiecare post național de televiziune, din Estonia până În Portugalia, consacra un timp de emisie considerabil competițiilor sportive europene, chiar și atunci când echipa locală sau națională nu participa. Apetitul pentru sport a crescut spectaculos În ultimele decenii ale secolului XX, deși numărul spectatorilor tindea să scadă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În cel mai mic numitor comun al bătrânului continent.Valorile europene erau exaltate În contrast cu cele americane. Europa era - sau trebuia să Încerce să fie - tot ce nu era America. În noiembrie 1998, Jérôme Clément, președintele canalului Arte (un post de televiziune franco-german dedicat artelor și culturii), avertiza că singura pavăză Împotriva tentației materialismului american era „creativitatea europeană” și dădea ca exemplu negativ Praga postcomunistă, un oraș pe cale să alunece Într-o utopie libérale mortelle: supuși pieței dereglementate și ispitei profitului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
transformare s-a produs În următorul deceniu. O serie de evenimente - „războiul de șase zile” arabo-israelian din 1967, cancelarul Brandt Îngenuncheat la memorialul din ghetoul Varșoviei, asasinarea atleților israelieni la Olimpiada de la München În 1972 și difuzarea miniserialului Holocaust la televiziunea germană În ianuarie 1979 - au plasat evreii și suferințelor lor pe primul loc pe agenda publică din Germania. Dintre acestea, serialul de televiziune a avut de departe rolul cel mai important. Un produs tipic al televiziunii comerciale americane - o poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din ghetoul Varșoviei, asasinarea atleților israelieni la Olimpiada de la München În 1972 și difuzarea miniserialului Holocaust la televiziunea germană În ianuarie 1979 - au plasat evreii și suferințelor lor pe primul loc pe agenda publică din Germania. Dintre acestea, serialul de televiziune a avut de departe rolul cel mai important. Un produs tipic al televiziunii comerciale americane - o poveste simplă, cu personaje plate și o structură narativă concepută pentru un impact emoțional maxim - Holocaust a fost denunțat și detestat de cineaștii europeni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
difuzarea miniserialului Holocaust la televiziunea germană În ianuarie 1979 - au plasat evreii și suferințelor lor pe primul loc pe agenda publică din Germania. Dintre acestea, serialul de televiziune a avut de departe rolul cel mai important. Un produs tipic al televiziunii comerciale americane - o poveste simplă, cu personaje plate și o structură narativă concepută pentru un impact emoțional maxim - Holocaust a fost denunțat și detestat de cineaștii europeni, de la Edgar Reitz la Claude Lanzmann, care Îl acuzau că transformă istoria germană
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ei germani sau francezi) care participaseră direct la schemele de exterminare naziste. Cât de departe era acest gest de orice intenție a autorităților de a aborda chestiunea responsabilității colective a Franței s-a văzut În 1969, când guvernul a interzis televiziunii franceze să difuzeze Le Chagrin et la Pitié de Marcel Ophuls. Filmul lui Ophuls, un documentar despre ocupația În Clermont-Ferrand, În centrul Franței, era bazat pe interviuri cu subiecți francezi, britanici și germani. Nu conținea nimic despre Holocaust și foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În perioada postbelică. Dar chiar și acest lucru era prea Îndrăzneț pentru autorități În ultimul an al președinției lui de Gaulle. și nu numai pentru autorități: când filmul a fost În sfârșit difuzat În 1971, nu pe postul național de televiziune, ci Într-un cinematograf micuț din Cartierul Latin, o femeie Între două vârste a exclamat la ieșirea din sală: „Rușinos, dar la ce să te aștepți? Ophuls e evreu, nu-i așa?”. Merită remarcat că Franța este unica țară În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
255, 273, 357, 412, 493, 733; creștin-democrat 87; discursul despre Cortina de Fier 113; membru al Celor Trei 105; promotor al ideii de unitate europeană 151-152 CIA - vezi Central Intelligence Agency (CIA) cinema; calitatea europeană 352-353; efectul american 326-327; efectul televiziunii 322; epoca de aur a Î 217-219; prezența În țările postcomuniste 631 cinicism 48, 443 ciocniri Între sindicatele comuniste și cele socialiste 207 ciocniri Între sindicatele socialiste și cele comuniste 207 Cioran, E.M. 687, 697 Cipru 467-469, 657-658 Claes, Willy
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
șomajul 308, 376; tratamentul celor angajați În servicii și profesii liberale 376-377; tratamentul muncitorilor 376, 381 „Europa Liberă” 211-212, 295, 320, 399, 573 Europa mediteraneană; Programele Mediteraneene Integrate 484; tranziția democratică 463-482; vezi și Grecia, Portugalia, Spania Eurosport, canal de televiziune 711 Eurovision, concurs de muzică ușoară 443 Euskadi Ta Askatasuna - vezi ETA evrei; algerieni 267; antisemitism - vezi antisemitism; atacul musulmanilor 706; atitudinea lui Stalin Împotriva Î 175-180; belgieni 733-734; comuniști 400; consecințele exterminării naziste 47; crimele de la Jocurile Olimpice de la München
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europei În timpul lui Î 151; ura germanilor față de Î 737; vezi și Germania nazistă Ho și Min 262-263 Hobsbawm, Eric 258, 700 Hochhuth, Rolf 352, 384 Hoggart, Richard 368 Holbrooke, Richard 616 Holocaust; complicitatea națiunilor În Î 731-474; miniseriale de televiziune 739; nevoia de a uita 736-737; recunoașterea de către Europa de Est 747-752; recunoașterea de către Europa de Vest 752-753; statisticile supraviețuitorilor 732 Honecker, Erich 520, 532, 535, 560-564, 576, 700; lovitura de stat 562-563 Hook, Sidney 210 Hoover, Herbert 109 Horkheimer, Max 453 Horn, Gyula
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Pleven 228-229 Planul Schuman 153-154, 227, 249, 255 planuri cincinale - vezi comunism planuri urbane 357-360 Pleven, René 227 Plumb, J.H. 225 Politica Agricolă Comună (PAC) 283-284 politica externă țaristă 121 politici educaționale 362-364 politici; candidați ecologiști 453; contraculturale 367-368; efectul televiziunii 321; fotbalul ca substitut pentru 713; partide verzi 453; rolul femeilor 451 Polonia; acordul privind granițele 457-458, 460; antisemitism 399-400; Armata de Interior 106, 135; Biserica Catolică 172, 393, 537-540, 555; Carta Drepturilor Muncitorilor 522, 538; căderea comunismului 554-557; colaboraționiști
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
viață 313-328; ambuteiaje În trafic 318; automobile 315-316; bugetul unei familii 313; bunuri casnice 314; călătoria de plăcere 317-319; camping 317; concedii plătite 317-318; efectul valului demografic asupra 322-325; influența Statelor Unite 325-328; muzica pop 323-324, 326; publicitate 324-325; radio 319; televiziune 320-322; turism 317-319; venit disponibil 313; venit În creștere 314 stat asistențial; anii de vârf 336; avantajele cetățenilor 79-80; beneficiarii moderni 425; beneficii 82; cheltuieli guvernamentale 336; costul pentru pensionari 491-492, 720; finanțarea 80-81, 83; Încercările de modificare 721-722; liberalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
științele istorice și sociale, teoria revoluției 368 șușkevici, Stanislav 600 T Tadjikistan 543, 600 Tarchiani, Alberto 230 Tasca, Catherine 693 Taylor, A.J.P. 11-12, 76, 761 Taylor, Telford 39, 62 Tedeschi, Giuliana 735 Tejero Molina, Antonio 478-479 „Telegrama lungă” 111 televiziune 320-321, 710-711 televiziune comercială 320 terorism revoluționar 432-433 terorism; Armata Republicană Irlandeză (IRA) - vezi Armata Republicană Irlandeză (IRA); asasinarea echipei israeliene la Jocurile Olimpice de la München de către organizația „Septembrie Negru” 435; atacul de la 11 septembrie din Statele Unite 716, 724; Brigăzile Roșii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sociale, teoria revoluției 368 șușkevici, Stanislav 600 T Tadjikistan 543, 600 Tarchiani, Alberto 230 Tasca, Catherine 693 Taylor, A.J.P. 11-12, 76, 761 Taylor, Telford 39, 62 Tedeschi, Giuliana 735 Tejero Molina, Antonio 478-479 „Telegrama lungă” 111 televiziune 320-321, 710-711 televiziune comercială 320 terorism revoluționar 432-433 terorism; Armata Republicană Irlandeză (IRA) - vezi Armata Republicană Irlandeză (IRA); asasinarea echipei israeliene la Jocurile Olimpice de la München de către organizația „Septembrie Negru” 435; atacul de la 11 septembrie din Statele Unite 716, 724; Brigăzile Roșii (BR) - vezi Brigăzile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
până la vârsta de zece ani, un copil memorează, În medie, 400 de mărci de produse și poate identifica 300 de logo-uri; cu cât un copil este expus de la o vârstă mai fragedă culturii consumerismului (mai ales prin reclamele de la televiziune și din reviste și prin mostrele gratuite), cu atât mai grave vor fi problemele emoționale și psihologice pe care le va suferi. Cartea prezintă un studiu Întreprins pe 300 de copii de vârste Între zece și treisprezece ani și indică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
purtat - și se mai poartă încă - o confruntare dură între capitalul occidental și cel autohton. Inițial, mass-media au fost controlate politic, dar importanța lor a fost foarte repede sesizată de capitaliștii autohtoni care și-au dezvoltat propria rețea de ziare, televiziuni și radiouri subvenționate, astfel încât să nu depindă nici de piață, nici de reacția publicului, și pe care le-au utilizat ca portavoce a propriilor interese de afaceri și politice. Al doilea punct de sprijin al capitalului occidental a fost dependența
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
României, au făcut un schimb de note diplomatice, prin care au aranjat o serie de vizite și schimburi între cele două țări, pînă în anul 1962. Erau incluse și expoziții de artă, reprezentații teatrale, cărți și publicații, precum și programe de televiziune 950. Acest acord s-a dovedit a fi ultima etapă a politicii adoptate de Administrația Eisenhower față de România. Semnificația acestui tratat trebuie înțeleasă la justa ei valoare: era primul acord de acest gen pe care Washingtonul l-a încheiat cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în anul ce a urmat 1056. În cursul întîlnirii, Malița a scos în evidență dorința României de îmbunătățire imediată a relațiilor economice cu Washingtonul. El dorea licențe de export pentru utilaje și tehnologie din șase domenii: chimie, petrol, cauciuc, celuloză, televiziune și radio. În vreme ce România trimitea, în mod normal, cîte o delegație pentru fiecare din aceste domenii, Malița a preferat să-l trimită la Washington numai pe Gheorghe Gaston-Marin, președintele Comitetului de Stat al Planificării, pentru a negocia un întreg acord
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României, dar a acceptat să acționeze pentru liberalizarea reglementărilor comerciale impuse Bucureștiului 1338. În acea seară, președintele american, împreună cu doamna Nixon, au participat la o recepție festivă. România și Iugoslavia fuseseră singurele țări est-europene care au difuzat, în direct, la televiziune, misiunea navei Apollo pe Lună. Ceaușescu toastă cu Nixon pentru succesul Americii. Ca răspuns, Nixon își reluă mesajul de bază: Statele Unite doreau să "răspundă cu aceeași monedă oricărei țări care-și dorește să aibă relații normale cu noi", indiferent de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Afaceri Interne, John Ehrlichman, că politica americană de comerț exterior nu mai poate fi concepută în primul rînd în funcție de implementarea politicii externe. Comerțul exterior era acum un instrument al politicii interne 1455. Pe 5 august, președintele își prezentă la televiziunea națională Noua politică economică. Fără a consulta și alți membri ai sistemului monetar internațional și fără a discuta cu propriul său Departament de Stat, președintele anunță că dolarul nu va mai fi convertit în aur și că SUA vor impune
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la drepturile omului și acesta avea să fie unul din laitmotivele vizitei lui Ceaușescu, pe parcursul celor șase zile. Apoi, Carter și-a exprimat aprecierile față de eforturilor de mediere întreprinse de președintele român în Orientul Mijlociu 1935. După-amiaza, Barbara Walters, comentatoare a Televiziunii ABC, l-a intervievat pe președintele român. Răspunzînd la o întrebare legată de drepturile omului, Ceaușescu a subliniat eforturile depuse de România în acest sens, arătînd încă o dată că el privește aceste drepturi într-un context mai larg, în care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a lui, de înăbușire a diferențelor dintre oameni și a afirmării personalității începea să deranjeze și alte țări din blocul estic. Cea mai afectată era Budapesta, care credea că Ceaușescu intenționează să eradicheze în mod deliberat cultura maghiară din România. Televiziunea din Budapesta le permitea jurnaliștilor și celor de la știri să critice în mod public practicile represive ale României 2363. Aceste emisiuni erau rareori întîlnite la țările din blocul estic, care conveniseră să nu critice politica internă a unei țări membre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
erau, parțial, alimentate de conducerea de la Budapesta. După ce încercase, cîțiva ani, să îmbunătățească situația ungurilor din România printr-o diplomație discretă, guvernul maghiar își exprima acum plîngerile în mod pubic. Iscînd conflictul cel mai fățiș din cadrul țărilor blocului sovietic, emisiunile televiziunii ungare criticau "cultul personalității" lui Ceaușescu 2413. În decembrie 1986, "New York Times" arăta că fiecare dintre cele două țări a adunat relatări despre atrocitățile comise în cealaltă, sub forma unor întîmplări din Transilvania 2414. În aceeași lună, "East European Reporter
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
industriei metalurgice, chimice și a construcțiilor de mașini 2442. Pe 25 mai 1987, Gorbaciov și-a început vizita de trei zile la București. Sosirea lui la aeroportul Otopeni și ceremonia de întîmpinare au fost transmise în direct, prin radio și televiziune. Poporul român nu știa ce să creadă despre Gorbaciov. Nici un lider sovietic nu mai vizitase România din 1976 și dorința lui de a veni în mijlocul mulțimii pentru a vorbi cu oamenii îi făcea pe mulți să se simtă stingheriți. Ceaușescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]