45,287 matches
-
săpături arheologice cu caracter de salvare în locul "La Mocirlă", fiind dezvelite șanțurile de fundație, umplute cu moloz și cu fragmente de frescă, ale unei biserici decorată la interior cu o pictură de bună calitate. Biserica a avut planul dreptunghiular, fiind alcătuită din altar, naos și pronaos, asemănătoare cu bisericile din Arbore (1503) și Reuseni (1504. Locașul de cult a fost ridicat de către marele pârcălab Drăgoi (strănepot a marelui pan Drăgoi), la sfârșitul secolului al XV-lea, sau la începutul secolului al
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
Dumbrăveni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Dumbrăveni (reședința) și Sălăgeni. Situată aproape de răul Siret și la vest (pe drumul spre Botoșani) de Cetatea municipiul Suceava. Comună este alcătuită din două sate componente: Dumbrăveni și Sălăgeni. Comună Dumbrăveni ocupă o suprafață de 4.477 ha, din care 4.019 ha sunt terenuri agricole. Se observă că teritoriul comunei reprezintă 0,52% din teritoriul județului. Teritoriul comunei este situat în
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
de către Stanslav Rotopan din partea socrului său Giulia cel Mare, cuscrul lui Dragoș Viteazul. Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. Duh" din Horodniceni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05558 și fiind alcătuit din următoarele 2 obiective: [1] Biserica "Pogorârea Sf. Duh" - datând din anul 1538 și având codul SV-II-m-A-05558.01 Zvonița - datând din secolul al XIX-lea și având codul SV-II-m-A-05558.02 Cercetările arheologice efectuate între anii 1998-2001 au scos la iveală
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
gamă largă de manifestări pornind de la: tradiții, datini, obiceiuri, portul popular, meșteșugurile traditioanle, activități de creație și altele. Bibliotecă continuă să reprezinte un focar de cultură și civilizație în constelația unităților de învățământ și social-cuturale din comuna. Patrimoniul comunei este alcătuit din existența a 4 biserici de cult ortodox, o casă de rugăciuni a cultului baptist, o casă de rugăciuni a cultului penticostal și un lăcaș de cult aparținând “Oastei Domnului”. Turism Turismul din zona poate fi clasificat astfel: - turism cultural
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
românilor din ambele părți ale Carpaților; în Cimitirul eroilor, situat între Boișoara și Titești, construit după primul război mondial, au fost adunate osemintele ostașilor români și străini morți în timpul luptelor din toamna anului 1916, cu armata austro-germană. Comuna Boișoara este alcătuită din trei sate: Boișora, sat de reședință, Găujani și Bumbuiești; fiind sate de munte sunt răsfirate, formate din mai multe cătune. Centrul administrativ al localității este tot în satul Boișora. Locuințele, până la primul război mondial, erau tipul vechi din bătrâni
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Mănăstirea Râșca între anii 1965-1968. Printre monahii care au vieuit aici menționăm pe monahii Antonie Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) și Calinic Dumitriu (stareț al acestei mănăstiri între anii 1990-1991 și viitor episcop). Complexul mănăstiresc Râșca, declarat monument UNESCO, este alcătuit din următoarele edificii: Este de remarcat decorația pictuală a bisericii, datorită fidelității cu care pictorul din 1827 a reușit să reînnoiască pe alocuri modelele originare. Reîntâlnim astfel, în cele trei registre ale absidei altarului, scene din «Viața Fecioarei Maria» și
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
utilizatorului . ina 6. 4 Precauții speciale pentru păstrare A se păstra la frigider ( 2°C - 8°C ) . dic A nu se congela . 6. 5 Natura și conținutul ambalajului me 1, 2 ml soluție ( corespunzător la 18 milioane UI ) în pen alcătuit dintr- un cartuș ( sticlă tip I ) închis la unul din capete cu un capac ( aluminiu ) care conține un manșon ( cauciuc bromobutilic ) și la celălalt capăt de un piston ( cauciuc bromobutilic ) cu 12 ace pentru injecție și 12 tampoane dezinfectante Cutie
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
responsabilitatea utilizatorului . dic Precauții speciale pentru păstrare 6. 4 A se păstra la frigider ( 2°C - 8°C ) . A nu se congela . me 6. 5 Natura și conținutul ambalajului 1, 2 ml soluție ( corespunzător la 30 milioane UI ) în pen alcătuit dintr- un cartuș ( sticlă tip I ) închis la unul din capete cu un capac ( aluminiu ) care conține un manșon ( cauciuc bromobutilic ) și la celălalt ul capăt de un piston ( cauciuc bromobutilic ) cu 12 ace pentru injecție și 12 tampoane dezinfectante
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
utilizatorului . ina 6. 4 Precauții speciale pentru păstrare A se păstra la frigider ( 2°C - 8°C ) . dic A nu se congela . 6. 5 Natura și conținutul ambalajului me 1, 2 ml soluție ( corespunzător la 60 milioane UI ) în pen alcătuit dintr- un cartuș ( sticlă tip I ) închis la unul din capete cu un capac ( aluminiu ) care conține un manșon ( cauciuc bromobutilic ) și la celălalt capăt de un piston ( cauciuc bromobutilic ) cu 12 ace pentru injecție și 12 tampoane dezinfectante Cutie
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
Guelfilor albi”, care se opuneau influenței papei Bonifaciu al VIII-lea Caetani. În 1295, este trimis în San Gimignano cu o misiune diplomatică iar în 1300 este ales ca magistrat, unul din cei șase "Priori" - supraveghetori ai puterii executive care alcătuia "„Signoria”". La îndemnul lui Dante, liderii grupurilor antagoniste - „albii” și „negrii” - din rândul Guelfilor, au fost exilați pentru a se menține liniștea în oraș. În timp ce Dante se găsea la Roma, chemat de papa Bonifaciu VIII, fracțiunea „negrilor” preia puterea politică
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
în evidență o structură a populației predominat maghiară. Situațiile statistice privind recensământul din satul Dâmburile realizat în perioada 2002 - 2003 nu prezintă structura detaliată a populației așa cum aceasta s-a realizat în 1992, informațiile statistice referindu-se la întreaga comună {alcătuită din satele Suatu, Aruncuta și Dâmburile}. În schimb, recensământul din decembrie 2002 și ianuarie 2003 este bogat în informații de altă natură ; astfel, conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj, în urma recensământului general agricol 2002-2003, în satul Dâmburile
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), specie aflată pe cale de dispariție. Comuna este alcătuită din 9 localități: Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale și centrul de comună Mociu. Se învecinează la nord-est cu comuna Pălatca, la nord-vest cu comuna Geaca, la est cu comuna Cămărașu, la sud-est cu orașul
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
în Culoarul Someșului Mic se realizează prin intermediul Culoarului Săvădisla - Luna de Sus.Culoarul văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc.; mai rar pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt pentru care s-a recurs la împăduriri
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
cu numele „La Biserică”, se află înscris pe lista monumentelor istorice sub codul LMI CJ-I-s-B-07221. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 772 locuitori, dintre care 599 români, 146 evrei, 13 maghiari, 10 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 589 greco-catolici, 146 mozaici, 20 ortodocși, 12 reformați ș.a.
Urișor, Cluj () [Corola-website/Science/300360_a_301689]
-
copiilor băceleni își duceau copii la școala din Dobârlău. Drumul era dificil deoarece până la Dobârlău erau 5 km, iar copiii trebuiau să meargă însoțiți de un om mai în vârstă. Mai târziu, în 1869, se înființează prima școală din Băcel alcătuită din două clase cu o capacitate de 32 de elevi. Mobilierul era mai sărac, fiind format doar din 8 bănci. Primul profesor de aici a fost Ion Colcer, urmat de Damian Iuga, G. Barițiu, Ioan Crețu, și Ioan Ioan Foragaciu
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
de pe Dealul Criptei, zona arheologică Cremeniș - Ciurgău, etc. Situațiile statistice privind recesământul din satul Suatu , realizat în perioada 2002 - 2003, nu prezintă structura detaliată a populației așa cum aceasta s-a realizat în 1992, informațiile statistice referindu-se la întreaga comună {alcătuită din satele Suatu, Aruncuța și Dâmburile}. În schimb ,recensământul din decembrie 2002 și ianuarie 2003 este bogat în informații de altă natură ; astfel , conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj , în urma recensământului general agricol 2002-2003 în satul Suatu
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
drum asfaltat asigură o relație lesnicioasă cu municipiul Dej și așezările din aval. Hotarul satului, așezat la periferia estică a Podișului Someșan, face parte din subunitatea geografică a Dealurilor Dejului și Culuarul Someșului. Din punct de vedere geomorfologic, acesta este alcătuit din două trepte: o treaptă depresionară, respectiv Culuarul Someșului, care reprezintă aproximativ 13% din suprafața sa, și una colinară, respectiv Dealurile Dejului, care reprezintă aproximativ 87% din suprafața sa. Culoarul Someșului are aspect terasat și o lățime medie de 1
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
înălțarea unei troițe; din 1945 o troița dăinuie și pe dealul Almas. În memoria ostașilor români din sat căzuți în cele două războaie mondiale s-a ridicat un monument în fața bisericii, având o înălțime de 2,50 m. Soclul este alcătuit din trei corpuri dreptunghiulare, cu un paralelipiped deasupra pe care este aplicată o placă cu numele eroilor. Lateral sunt doi stâlpi în formă torsionata, iar deasupra monumentului se află o cruce treflata. La baza monumentului se găsesc două urne funerare
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
o pondere majoritară a românilor, de circa 75-85% din totalul populației, diferența fiind reprezentată de maghiari, rromi etc. În perioada 1800-1940 statisticile consemnează și câteva familii de evrei. În anul 1967, în Aruncuta, s-a descoperit un important tezaur monetar, alcătuit din 251 piese de argint, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. De altfel, în hotarul satului s-a găsit un topor până, din piatră, șlefuit
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-a constatat
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
făcea în " zile muncă ", la sfîrșitul anului, " o zi muncă " reprezentând realizarea unei norme de producție a cărei valoare era cunoscută doar la finele anului, când se încheia anul agricol. La recoltarea grâului fiecare echipă vegetală era împărțită în subechipe, alcătuite din 9 oameni, respectiv 3 cosași, 3 secerătoare { femei care adunau grâul cu secera, după cosaș } și 3 legători {legau snopii de griu { în general femei sau elevi de circa 12 - 14 ani }. La sfârșitul anului, după ce se contabiliza producția
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pârâul Rasnic, afluent al Jiului, iar, în partea centrală, de pârâul Breasta, afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
fundamentul precarpatic (getic), ci și o mare partea fundamentului prebalcanic (moesic). Această evoluție geologică a fost confirmată de numeroase cercetări, pentru Oltenia, fiind semnificative cele aparținând lui Ion Ionescu-Argetoaia, doctor în geologie. Concluziile acestui cercetător confirmă că teritoriul doljean este alcătuit la suprafață dintr-o cuvertura de formațiuni recente, numai în lungul văilor fiind scoase la iveală formațiuni levantice. Sub acestea și pește fundamentul cristalin al platformei moesice, aflat la adâncimi de pește 3.000 de metri, sunt depuse straturi groase
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de loess cuaternar face că formațiunile mai vechi să nu fie vizibile decât în
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]