43,048 matches
-
Ideea de schimbare devine astfel un leitmotiv al discursului. Este vorba de o schimbare a Americii nu “de dragul schimbării”, după cum spune Clinton, ci pentru a păstra idealurile americane - viața, libertatea și căutarea fericirii. Cuvântul “change” apare de 11 ori în discurs, iar ideea de schimbare este susținută de cele mai multe ori prin cuvinte derivate cu prefixul “re-” de tipul “renewal”, “reinvent”, “remaking”, “reborn”, etc. De cele mai multe ori Clinton se identifică cu ceea ce reprezintă America, poporul american, reușite sau nereușite la nivel de
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
să le atingă în timpul mandatului ajutat de poporul american. Subliniază din nou nevoia de a lucra împreună la renașterea Americii, de a se ajuta reciproc pentru a-și atinge scopurile nobile și lansează ideea de marea familie americană. În încheierea discursului utilizează un citat din Biblie în primul rând pentru a-și reîntări imaginea de salvator, trimis sfânt, poate chiar un fel de arhanghel, și apoi pentru a sensibiliza credincioșii din rândul publicului. În cel de al doilea discurs grija cu
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
În încheierea discursului utilizează un citat din Biblie în primul rând pentru a-și reîntări imaginea de salvator, trimis sfânt, poate chiar un fel de arhanghel, și apoi pentru a sensibiliza credincioșii din rândul publicului. În cel de al doilea discurs grija cu care a fost redactat evident cu mult înainte de aflarea rezultatelor, este rostit în timpul ceremoniei din Oak Bluff, Massachusetts, ținută cu ocazia celei de a 35-a Anniversare a discursului lui Martin Luther King, "I Have A Dream", discurs
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
credincioșii din rândul publicului. În cel de al doilea discurs grija cu care a fost redactat evident cu mult înainte de aflarea rezultatelor, este rostit în timpul ceremoniei din Oak Bluff, Massachusetts, ținută cu ocazia celei de a 35-a Anniversare a discursului lui Martin Luther King, "I Have A Dream", discurs care a schimbat cursul politicii americane al acelei perioade. Discursul lui Clinton debutează într-o tonalitate foarte personală, deoarece utilizează persoana I singular și verbe la trecut simplu sau continuu în
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
discurs grija cu care a fost redactat evident cu mult înainte de aflarea rezultatelor, este rostit în timpul ceremoniei din Oak Bluff, Massachusetts, ținută cu ocazia celei de a 35-a Anniversare a discursului lui Martin Luther King, "I Have A Dream", discurs care a schimbat cursul politicii americane al acelei perioade. Discursul lui Clinton debutează într-o tonalitate foarte personală, deoarece utilizează persoana I singular și verbe la trecut simplu sau continuu în alternanța cu prezentul lui “îmi amintesc”- “I remember”. Scopul
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
înainte de aflarea rezultatelor, este rostit în timpul ceremoniei din Oak Bluff, Massachusetts, ținută cu ocazia celei de a 35-a Anniversare a discursului lui Martin Luther King, "I Have A Dream", discurs care a schimbat cursul politicii americane al acelei perioade. Discursul lui Clinton debutează într-o tonalitate foarte personală, deoarece utilizează persoana I singular și verbe la trecut simplu sau continuu în alternanța cu prezentul lui “îmi amintesc”- “I remember”. Scopul acestui debut emoțional este de a sublinia impactul pe care
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
este de a sublinia impactul pe care ziua de 28 august 1968 a avut-o asupra tânărului Clinton. Repetarea aproape obsesiva a cuvintelor “I remember” dorește să întărească veridicitatea celor relatate și în același timp să sublinieze impactul emoțional al discursului lui King asupra omului Clinton, atât al tânărului de atunci cât și al președintelui din prezent. În momentul discursului Clinton lasă impresia că retrăiește la fel de puternic acele emoții, tonul în care recită discursul este plin de emoție, pasional, gesturile la fel de
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
aproape obsesiva a cuvintelor “I remember” dorește să întărească veridicitatea celor relatate și în același timp să sublinieze impactul emoțional al discursului lui King asupra omului Clinton, atât al tânărului de atunci cât și al președintelui din prezent. În momentul discursului Clinton lasă impresia că retrăiește la fel de puternic acele emoții, tonul în care recită discursul este plin de emoție, pasional, gesturile la fel de largi și deschise. Există un moment în discurs când Clinton lovește pupitrul de la care vorbea în dorința de a
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
același timp să sublinieze impactul emoțional al discursului lui King asupra omului Clinton, atât al tânărului de atunci cât și al președintelui din prezent. În momentul discursului Clinton lasă impresia că retrăiește la fel de puternic acele emoții, tonul în care recită discursul este plin de emoție, pasional, gesturile la fel de largi și deschise. Există un moment în discurs când Clinton lovește pupitrul de la care vorbea în dorința de a sublinia auditiv și vizual ideea pe care tocmai o susținea. Extrem de interesant devine tonul
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
tânărului de atunci cât și al președintelui din prezent. În momentul discursului Clinton lasă impresia că retrăiește la fel de puternic acele emoții, tonul în care recită discursul este plin de emoție, pasional, gesturile la fel de largi și deschise. Există un moment în discurs când Clinton lovește pupitrul de la care vorbea în dorința de a sublinia auditiv și vizual ideea pe care tocmai o susținea. Extrem de interesant devine tonul plin de remușcări adoptat în discursurile în care președintele Clinton își cere scuze pentru slăbiciunile
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
gesturile la fel de largi și deschise. Există un moment în discurs când Clinton lovește pupitrul de la care vorbea în dorința de a sublinia auditiv și vizual ideea pe care tocmai o susținea. Extrem de interesant devine tonul plin de remușcări adoptat în discursurile în care președintele Clinton își cere scuze pentru slăbiciunile omului Clinton în fața întregii națiuni. Nu mai putem vorbi de un discurs efervescent, ci de unul plin de căință, relativ umil, cu o ușoară undă de patetism chiar. Discursul “I have
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
sublinia auditiv și vizual ideea pe care tocmai o susținea. Extrem de interesant devine tonul plin de remușcări adoptat în discursurile în care președintele Clinton își cere scuze pentru slăbiciunile omului Clinton în fața întregii națiuni. Nu mai putem vorbi de un discurs efervescent, ci de unul plin de căință, relativ umil, cu o ușoară undă de patetism chiar. Discursul “I have sinned” din 11 septembrie 1998, adoptă acest ton plin de remușcări, Clinton lasă să i se simtă stânjeneala și totodată dorința
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
adoptat în discursurile în care președintele Clinton își cere scuze pentru slăbiciunile omului Clinton în fața întregii națiuni. Nu mai putem vorbi de un discurs efervescent, ci de unul plin de căință, relativ umil, cu o ușoară undă de patetism chiar. Discursul “I have sinned” din 11 septembrie 1998, adoptă acest ton plin de remușcări, Clinton lasă să i se simtă stânjeneala și totodată dorința de a se justifica cumva și de a cere scuze în primul rând poporului american. Poziția pe
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
se justifica cumva și de a cere scuze în primul rând poporului american. Poziția pe care o adoptă acum vizavi de public este un pic inferioară acestuia tocmai pentru a-i atrage înțelegerea și mai ales iertarea. Pe tot parcusul discursului Clinton nu schimbă poziția de ușoară inferioritate, încearcă să se justifice și să demonstreze că este pe deplin conștient de gravitatea faptelor sale. Și-a cerut scuze tuturor celor implicați și afectați de scandal, dar lasă să se înțeleagă faptul
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
religioasă a faptei sale, subliniază impactul pe care l-a avut evenimentul asupra sa în primul rând din punct de vedere religios și moral, și apoi politic, încercând astfel să câștige simpatia publicului, a americanilor. Situația este similară și în Discursul “I am Sorry” din 11 decembrie 1998, unde avem tot un Clinton plin de remușcări, care cere iertare americanilor, Congresului, prietenilor, familiei. În acest discurs se poate observa și o resemnare pe care n-am întâlnit-o în alte discursuri
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
apoi politic, încercând astfel să câștige simpatia publicului, a americanilor. Situația este similară și în Discursul “I am Sorry” din 11 decembrie 1998, unde avem tot un Clinton plin de remușcări, care cere iertare americanilor, Congresului, prietenilor, familiei. În acest discurs se poate observa și o resemnare pe care n-am întâlnit-o în alte discursuri, și în același timp scopul e de a arăta totuși maturitatea celui care a greșit și e pregătit să își asume greșeala. De asemenea Clinton
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
Discursul “I am Sorry” din 11 decembrie 1998, unde avem tot un Clinton plin de remușcări, care cere iertare americanilor, Congresului, prietenilor, familiei. În acest discurs se poate observa și o resemnare pe care n-am întâlnit-o în alte discursuri, și în același timp scopul e de a arăta totuși maturitatea celui care a greșit și e pregătit să își asume greșeala. De asemenea Clinton subliniază valoarea pe care o are familia pentru el, dar și ideea de familie în
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
negat dumnezeul tocmai prin atitudinea de căință și remușcări. La nivel de limbaj, nu se poate vorbi de un vocabular elevat, ci de o combinație de limbaj comun cu o ușoară tentă intelectuală (Clinton a absolvit Oxford și Yale). În discursuri sunt folosite cuvinte cu un puternic impact psihologic, cuvinte simple la prima vedere (ex.: “change”) dar care ajung cheia întregului discurs. Sunt folosite metafore (ex.: winter-spring), variate epitete (adjective comparative de superioritate de cele mai multe ori, ex.: “better”, “higher”, “greater”, etc
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
ci de o combinație de limbaj comun cu o ușoară tentă intelectuală (Clinton a absolvit Oxford și Yale). În discursuri sunt folosite cuvinte cu un puternic impact psihologic, cuvinte simple la prima vedere (ex.: “change”) dar care ajung cheia întregului discurs. Sunt folosite metafore (ex.: winter-spring), variate epitete (adjective comparative de superioritate de cele mai multe ori, ex.: “better”, “higher”, “greater”, etc). De asemenea păstrează constant legătura cu publicul căruia i se adresează prin construcții de tipul “us,” “we”, “fellow americans”, “America”, etc
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
ex.: winter-spring), variate epitete (adjective comparative de superioritate de cele mai multe ori, ex.: “better”, “higher”, “greater”, etc). De asemenea păstrează constant legătura cu publicul căruia i se adresează prin construcții de tipul “us,” “we”, “fellow americans”, “America”, etc”. La nivel psihologic, discursurile sale pot fi caracterizate ca și subliminale, se mizează foarte mult pe acele fraze sau cuvinte cheie care vizează cele 5 nivele de receptare - auditiv, vizual, kinestezic (emotii), olfactiv, gustativ - cuvinte sau fraze simple, însă încărcate de subînțelesuri. Se apelează
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
unor sinonime la fel de puternice ca și impact psihic (ex. “change” = “renewal”, “reinven”, “remaking”, etc) și se mizează pe inducerea unei complicități din partea publicului printr-o constantă de apropiere de tipul “we”, “us”, “together”etc. La nivel ideologic, o particularitate a discursurilor clintoniene este distingerea foarte clară între eu-ul Clinton și noi-ul Americanii, căci persoana I este folosită pentru a transmite gândurile, emoțiile omului Clinton (omului politic, religios, americanului, democratului, etc), iar formulele de plural îl identifică pe Clinton cu
Bill Clinton () [Corola-website/Science/302391_a_303720]
-
foarte populare: Oleg (Helgi), Olga (Helga) și Igor (Ingvar). Teoria normanda a fost elaborată prima dată de istoricul german Gerard Friedrich Miller (1705-1783), care a fost invitat să lucreze în 1748 în cadrul Academiei Ruse de Stiinte. La începutul faimosului său discurs din 1749, Miller a declarat că "glorioșii suedezi au cucerit toate pământurile rusești cu armele lor victorioase". Cum restul discursului lui a reprezentat o înșiruire a victoriilor germanilor și suedezilor în luptele împotriva rușilor, Miller a fost silit de strigătele
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
Friedrich Miller (1705-1783), care a fost invitat să lucreze în 1748 în cadrul Academiei Ruse de Stiinte. La începutul faimosului său discurs din 1749, Miller a declarat că "glorioșii suedezi au cucerit toate pământurile rusești cu armele lor victorioase". Cum restul discursului lui a reprezentat o înșiruire a victoriilor germanilor și suedezilor în luptele împotriva rușilor, Miller a fost silit de strigătele asistenței să-și scurteze dizertația. Criticile nimicitoare ale lui Mihail Lomonosov, Krașeninnikov și a altor academicieni, l-au obligat pe
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
silit de strigătele asistenței să-și scurteze dizertația. Criticile nimicitoare ale lui Mihail Lomonosov, Krașeninnikov și a altor academicieni, l-au obligat pe Miller să-și înceteze muncă asupra acestui subiect până după moartea lui Lomonosov. Deși textul tipărit al discursului original a fost distrus, Miller l-a retipărit în 1768. Unii ruși susțin "teoria normanda", printre ei numărându-se Nicolai Karamzin (1766-1826) și Mihail Pogodin (1800-75), care, considerând însemnările din "Povestea anilor care au fost" demne de încredere, cred ca
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
cimitirul "Père-Lachaise". După messă - relatează L. Roger-Milès - în cadrul căreia s-a cântat "Requiemul prozodiat", după dorința defunctului, pe cunoscutul "andante" din "Simfonia în la" a lui Beethoven, domnul de Chennvières, director la "ecole des Beaux-Arts", a ținut un foarte elocvent discurs. dar cu mult mai semnificativ a fost "discursul" unei femei din popor: pe drumul de la casa din Faubourg-Poissonière, la biserica St. Laurent, cineva întreabă a cui este îmormântarea și i se răspunde:"nu știu cum îl cheamă, dar e un om de
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]