41,111 matches
-
mai dezvoltat, primele 5-6 vertebre alungite și sudate între ele. Reprezentanții acestui ordin sunt pești marini litorali, răspândiți de-a lungul țărmurilor mărilor calde și temperate, unii au devenit dulcicoli. Cele mai vechi fosile de singnatiforme cunoscute datează din eocenul inferior (cu 48-50 de milioane de ani în urmă) colectate din straturile fosile din Monte Bolca, nordul Italiei. Ordinul singnatiforme include 5 familii: Mai mulți sistematicieni au inclus singnatiformele ca un subordin, singnatoidei (Syngnathoidei), în ordinul gasterosteiforme. După Nelson (2006) ordinul
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
anal extern, voluntar, este format din fibre musculare striate, care înconjoară sfincterul intern și se extinde distal de acesta, fiind sub control nervos somatic și, prin urmare, se află sub control voluntar, conștient; inervația lui este dată de nervii rectali inferiori, ramuri din nervul rușinos (pudendal), format de fibre din ramurile anterioare S-S ale nervilor spinali sacrați; relaxarea sfincterului anal extern permite expulsia materiilor fecale. Vezi și fecalom.
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
militară proprie () redutabilă, folosindu-se de experiența și resursele cetăților pe care le-au cucerit în perioada lor de expansiune. La început, această flotă era alcătuită îndeosebi din nave străine capturate sau cumpărate, iar echipajele erau recrutate dintre cetățenii claselor inferioare sau chiar dintre sclavi. Tactica de luptă era asemănătoare cu cea a bătăliilor terestre: corăbiile inamice erau prinse și imobilizate cu ajutorul unor bare lungi, prevăzute cu un cârlig la capăt, după care legionarii treceau la bordul acestora, atacând corp la
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
circa 40% poate fi obținută la apusul Soarelui. Pe coasta de vest a Peninsulei Iberice o acoperire între 13% și 22%, în Nord și în Sud, este atinsă la apusul Soarelui. Pe coasta franceză a Atlanticului, acoperirea maximă este semnificativ inferioară, de circa 10%, pe coasta de vest a Insulelor Britanice, la fel. În Germania, începutul eclipsei poate fi văzut la apusul Soarelui la nord-vestul extrem, la Borkum și doar în condiții atmosferice perfecte. Această eclipsă este prima eclipsă totală vizibilă
Eclipsa de Soare din 21 august 2017 () [Corola-website/Science/335772_a_337101]
-
biodiversitate. Vegetația este de tip siberian și european, central-asiatic și arctic. Pădurile acoperă 80% din teritoriul rezervației, fiind format în cea mai mare parte din păduri boreale de pin și zadă, precum și din păduri de mesteacăn. De-a lungul cursurilor inferioare ale râurilor sunt fâșii de păduri de arin sau de salcie. Au fost identificate în rezervație 812 de specii de plante rădăcinoase, 95 de specii de alge, 42 de fungi (macromicete), 322 de licheni și 124 de mușchi. Animalele din
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
a fost și redactor la ziarul Kaja între 1919-1920, și redactor-șef la Postimees în anii 1937-38. Uluots a fost ales în Riigikogu, parlamentul eston, în perioada 1920-1926, și apoi din 1929 până în 1932. A fost președinte al Riigivolikogu (camera inferioară) din 4 aprilie 1938 până la 12 octombrie 1939. Uluots a fost apoi prim ministru din 1939 până în 1940 când trupele sovietice au pătruns în Estonia și au instalat un guvern-marionetă sovietic condus de Johannes Vares, în timp ce guvernul constituțional al lui
Jüri Uluots () [Corola-website/Science/335794_a_337123]
-
("Ligamentum trapezoideum") este o lamă fibroasă groasă, de formă patrulateră trapezoidală, care formează porțiunea anterolaterală a ligamentului coracoclavicular. El se inseră inferior pe fața superioară a procesului coracoid al scapulei și superior pe linia trapezoidă aflată în treimea laterală a feței inferioare a claviculei. este un ligament la distanță a articulației acromioclaviculare. Ligamentul coracoclavicular este format din două porțiuni: ligamentul trapezoid și
Ligamentul trapezoid () [Corola-website/Science/335832_a_337161]
-
trapezoideum") este o lamă fibroasă groasă, de formă patrulateră trapezoidală, care formează porțiunea anterolaterală a ligamentului coracoclavicular. El se inseră inferior pe fața superioară a procesului coracoid al scapulei și superior pe linia trapezoidă aflată în treimea laterală a feței inferioare a claviculei. este un ligament la distanță a articulației acromioclaviculare. Ligamentul coracoclavicular este format din două porțiuni: ligamentul trapezoid și ligamentul conoid. Ligamentul trapezoid este situat în plan sagital (adică vertical antero-posterior), având astfel o față laterală și alta medială
Ligamentul trapezoid () [Corola-website/Science/335832_a_337161]
-
Zvezda, Start, Automobilistul, Tekstilșcik, Tiras, Tiligul - Liga a Doua, Prima Ligă), Bender (Lokomotiv, Pișcevik, Tighina - Liga a Doua), Comrat (Bugeac - Liga a Doua), Bălți (Zarea - Liga a Doua), Drochia (Speranța - Liga a Doua). Campionatul Moldovei, pe atunci, era o competiție inferioară ca valoare. Ultimul an de existență a Uniunii Sovietice și a campionatului URSS a prins cele două echipe moldovenești din Prima Ligă în ipostaze diferite: Zimbru Chișinău trebuia să retrogradeze în Liga a Doua, iar Tiligul-Tiras Tiraspol s-a calificat
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
de formă pătrată, cele din rândul nordic au formă dreptunghiulară. Majoritatea casetelor au decor floral, la care se adaugă trei casete cu embleme heraldice și trei cu corpuri cerești. Și corul dispune de un tavan casetat, nepictat, de o calitate inferioară comparativ cu nivelul calitativ al tavanului navei.
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
un relief roman, de fapt o piatră funerară. Acest relief, prin figurile pe care le reprezintă, dovedește cultivarea viței de vie în zonă și în localitate. Partea superioară a reliefului reprezintă un legionar roman încălecând un cal, iar în partea inferioară un băștinaș încadrat de viță de vie, încărcată cu ciorchini de struguri. Interiorul sanctuarului este construit în stil gotic. Nervurile pornite din cheile de boltă ale sanctuarului sunt așezate în două puncte de sprijin simetrice, sub formă de stea. Din
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
înalt de 1,60 m. Bustul îl înfățișează pe general în uniformă militară. Pe latura din față a piedestalului se află o placă din bronz bogat ornată cu elemente simbolice, constând din vulturi, arme și frunze de laur. În partea inferioară a soclului se află o altă placă de bronz pe care este înscris: "„Generalului de divizie Alexandru Cernat. Născut la 17 noimbrie 1839, decedat la 8 decembrie 1894”". Monumentul a fost ridicat la inițiativa ofițerilor din armata română participanți la
Bustul generalului Alexandru Cernat din București () [Corola-website/Science/332760_a_334089]
-
în 1939 a fost mutat în Parcul Cișmigiu. Soclul înalt din marmură are reprezentată în partea stângă o fată care își ține cu mâna stângă poala rochiei plină cu flori, iar cu mâna dreaptă oferă un buchet poetului. La partea inferioară a soclului se găsește un mănunchi de lauri peste care e așezată o liră încojurată de o eșarfă purtând numele celor mai semnificative opere ale scriitorului. Pe soclu este următoarea inscripție: Traian Demetrescu, cu pseudonimul literar "Tradem", (3 noiembrie 1866
Bustul lui Traian Demetrescu din București () [Corola-website/Science/332789_a_334118]
-
înfrângeri zdrobitoare, care va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București. Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, de forțe germane și austro-ungare semnificativ inferioare numeric, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat. În seara zilei de
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
3. Dentiția este incompletă, caninii (colții) lipsesc, existând o largă diastemă între incisivi și premolari. Incisivii superiori au o formă semicirculară cu creșterea continua, și servesc la tăierea frunzelor și ierburilor; între ei există o distanță de 5-10 mm. Incisivii inferiori sunt mai mici și au o margine pectinată cu 3-4 lobi; aceștia au o creștere limitată. De obicei premolarii au tendința să cadă, și la adult rămân în funcțiune numai molarii. Forma molarilor variază de la o specie la alta, aceștia
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
la tronul ducal și au domnit până în 1918. Louise Caroline Geyer von Geyersberg a fost fiica colonel locotenentului Ludwig Heinrich Philip Geyer von Geyersberg (1729-1772) și a soției acestuia, contesa Maximiliana von Sponeck. Ea era descendenta unei familii din Austria Inferioară supranumită "Geiger"; Walther Geiger, un administrator poștal în Viena, a fost înnobilat în Sfântul Imperiu Roman împreună cu câteva rude colaterale, în 1595. În 1625 împăratul Ferdinand al II-lea i-a autorizat să adăuge sufixul nobil "von Geyersberg". Cândva după
Louise Caroline de Hochberg () [Corola-website/Science/332810_a_334139]
-
la nuntă la 24 noiembrie 1787 cu titlul "baroneasa Geyer von Geyersberg" de către logodnicul ei, căsătoria ei cu margraful Karl Frederic, care era văduv din 1783, a fost considerată la acel moment morganatică, ea fiind considerată ca având un rang inferior prințului. După nuntă, margraful a declarat că soția sa va purta titlul de baroneasă von Hochberg. În același proclamare, co-semnată de cei trei fii ai lui din prima sa căsătorie, el a rezervat decizia titlului și a dreptului de succesiune
Louise Caroline de Hochberg () [Corola-website/Science/332810_a_334139]
-
ploi). Între peri se dezvoltă o mulțime de alge verzi care acoperă corpul animalului și-l ascund perfect printre crengile verzi unde stă adăpostit. Dinții bradipodidelor sunt reprezentați numai prin 5 măsele simple pe falca superioară și 4-5 pe falca inferioară; măsele sparg gingia înainte de naștere. Stomacul este format din mai multe camere, dintre care cele anterioare sunt căptușite cu un epiteliu stratificat și cornificat. Mamelele au o poziție pectorală. Emisferele cerebrale a bradipodidelor sunt mici, cu circumvoluții puține și inteligența
Bradipodide () [Corola-website/Science/332856_a_334185]
-
sursă). Odată călugărit la mănăstire, călugărul Procopie s-a reîntors în sat pentru a-și trăi acolo noua viață de monah și pentru a o continua pe cea de misionar. Țărăn la origine, a fost în contact cu pătura socială inferioară și cu cele două instituții educative tipice ale acesteia, anume biserica (respectiv mănăstirea) și școala națională. A fost obișnuit cu un trai auster, iar viața lui a constat din rugăciune, cântare, post și binefacere. Munca sa a urmărit răspândirea învățăturii
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
Ea a cercetat mai ales secvență de straturi din Cultura musteriană din paleoliticul mediu, sectorul superior al celor cercetate de Garrod. Avraham Ronen a investigat până în anul 2002 din partea Institutului arheologic Zinemann al Universității din Haifa, concentrându-se asupra sectorului inferior al straturilor cercetate de Garrod.De asemenea la începutul anilor 1980 François Valla și Ofer Bar-Yosef au examinat stratul Natufian lăsat de Garrod pe terasa peșterii Mearat Al Wad La sfârșitul acelui deceniu și la începutul anilor 1990 Mină Evron
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
partea superioară a zidurilor. Tot cu grinzi de lemn au fost susținute și arcurile turnurilor la nivelul clopotelor. Jos deasupra soclului, se găsește un brâu care înconjoară clădirea, din patru rânduri de cărămizi așezate pieziș. Un brâu simplu delimitează câmpul inferior al zidurilor (împodobit cu firide mari oarbe și încununat de arcuri cintrate), de cel superior, care este pe jumătate de înalt față de precedentul. La exteriorul construcției încă de mai pot deosebi în partea inferioară firide și arhivolte ale arcadelor, adâncite
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
pieziș. Un brâu simplu delimitează câmpul inferior al zidurilor (împodobit cu firide mari oarbe și încununat de arcuri cintrate), de cel superior, care este pe jumătate de înalt față de precedentul. La exteriorul construcției încă de mai pot deosebi în partea inferioară firide și arhivolte ale arcadelor, adâncite în abis, iar în partea superioară două rânduri de ocnițe, care înconjoară clădirea. Cele două rânduri de ocnițe sunt separate de discuri de cărămizi cafenii, alternând cu altele sub formă de stea. Sub cornișa
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
altele sub formă de stea. Sub cornișa superioară se află șirul firidelor oarbe mai mici, în timp ce cele mai mari sunt așezate imediat deasupra brâului. În 1946 încă se mai remarca faptul că la nivelul clopotniței, firidele mari lipseau din câmpul inferior, iar firidele mici din câmpul superior. O îngroșare dreptunghiulară a zidului exterior, relevă sânurile laterale. Urme de tencuială - care se mai cunosc pe alocuri, arată că biserica a fost tencuită. Peste tencuială - atât la exterior cât și la interior, a
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
termen a fost definit de mai mulți cercetători, în mod corespunzător. Atelierul Internațional de Cercetare privind apariția, efectele și evoluția microplasticelor, din septembrie 2008, definește microplasticele ca fiind particule de plastic mai mici de 5 mm. Definiția nu include dimensiunea inferioară a microplasticelor, dar se presupune că variază între 5 mm și 333 μm, aceasta provenind de la dimensiunea ochiurilor plaselor neuston, care în general, sunt utilizate pentru prelevarea probelor. Un studiu efectuat de niște cercetători de la Philosophical Transactions of the Royal
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
blocarea și de deteriorarea aparatului digestiv, a doua se referă la eliberarea substanțelor chimice toxice în organism, iar a treia etapă este asimilarea acestor substanțe de către organe și țesuturi.<br> De asemenea, ingestia microplasticelor poate rezulta din consumul de organisme inferioare care, la rândul lor au ingerat microplastice. Acest lucru favorizează transportul substanțelor chimice în rândul faunei. ele sunt operatorii de transport al poluanților organici persistenți (POP), sau al metalelor grele la de la organisme nevertebrate la alte nivele trofice superioare. În urma
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]