41,706 matches
-
confidențiale" a suscitat un val de scrisori către revista "Știință și Tehnică", demonstrând existența unei nevoi de lămurire a publicului, precum și a multor probleme dureroase, netratate din cauza rușinii și ignoranței din acea vreme : acest curier a fost tratat anonim în rubrica "Convorbiri cu cititorii", dar plecarea Dr. Stănescu spre Germania în 1973 a pus capăt experienței. Multe articole au fost semnate cu pseudonime, deoarece redacția nu ținea ca aceiași autori să apară prea des (colectivul trebuia să primeze asupra indivizilor).
Sorin Stănescu () [Corola-website/Science/307045_a_308374]
-
N. Hurlup. Două sunt în principal laturile scrisului lui Banciu: evocarea unor luptători pentru drepturile românilor transilvăneni - de la unii celebri, ca G. Barițiu, G. Bogdan-Duică, V. Goldiș și Al. Bogdan până la țărani modești, ca Nicolae Oprea - și cultivarea limbii în cadrul rubricii „Din dicționarul greșelilor noastre de limbă și ortografie", apărută în revista „Societatea de mâine". Portretele și evocările au apărut în volumul Morții vii (1938), nota comună surprinsă și reliefată de Banciu în definirea celor despre care scrie fiind dârzenia în
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]
-
Cernătescu și Raluca Ripan, Tudor Ionescu, Cezar Parteni sau C. Mihul. Prieten din tinerețe cu Garabet Ibrăileanu, Dumitru D. Pătrășcanu, C. Stere, Mihai Carp, Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, a făcut parte din prima grupare a revistei "Viața Românească", ocupîndu-se de rubrica de știință a revistei. Petru Bogdan a fost un membru respectat al Partidului Național Țărănesc.
Petru Bogdan () [Corola-website/Science/307117_a_308446]
-
pe frontul de luptă al celui de-al doilea război mondial, a luptat și a fost rănit grav. Adus apoi la spitalul militar din Cluj a fost salvat. După vindecarea sa îndelungată, Costin Murgescu a fost numit ca redactor al rubricilor economice ale ziarului România liberă. Ca o curiozitate, a fost coleg de redacție cu soția sa, Ecaterina Oproiu, care era redactoarea rubricilor culturale ale aceluiași ziar, și totodată dramaturgul, criticul de film, filmologul, scriitoarea și traducătoarea de mai târziu, fondatoarea
Costin Murgescu () [Corola-website/Science/307189_a_308518]
-
militar din Cluj a fost salvat. După vindecarea sa îndelungată, Costin Murgescu a fost numit ca redactor al rubricilor economice ale ziarului România liberă. Ca o curiozitate, a fost coleg de redacție cu soția sa, Ecaterina Oproiu, care era redactoarea rubricilor culturale ale aceluiași ziar, și totodată dramaturgul, criticul de film, filmologul, scriitoarea și traducătoarea de mai târziu, fondatoarea și directoarea Revistei Cinema. Numit redactor al rubricilor economice ale ziarului România liberă, Costin Murgescu "a atacat dur, decis, dar profund argumentat
Costin Murgescu () [Corola-website/Science/307189_a_308518]
-
curiozitate, a fost coleg de redacție cu soția sa, Ecaterina Oproiu, care era redactoarea rubricilor culturale ale aceluiași ziar, și totodată dramaturgul, criticul de film, filmologul, scriitoarea și traducătoarea de mai târziu, fondatoarea și directoarea Revistei Cinema. Numit redactor al rubricilor economice ale ziarului România liberă, Costin Murgescu "a atacat dur, decis, dar profund argumentat," planul Valev (planul omului de știință sovietic Emil Borisovici Valev), plan prin care sovieticii urmăreau crearea, în țările socialiste, a unor enclave economice autonome față de țara-mamă
Costin Murgescu () [Corola-website/Science/307189_a_308518]
-
literară" (2005-2009). Colaborări (cu cronici, studii, eseuri, interviuri, texte publicistice) la "Ziarul de duminică", "Cultura", "Suplimentul de cultură", "Idei în dialog", "Bucureștiul cultural", "22", "Ramuri", "Caiete critice", în ziarele "Evenimentul zilei", "Gândul educațional", "Adevărul", precum și pe portalul "LiterNet". Are o rubrică la "Radio România Cultural". Moderator al emisiunii "Literatura de azi" la "TVR Cultural". A contribuit la realizarea unor dicționare de specialitate precum "Dicționarul esențial al scriitorilor români" și "Dicționarul scriitorilor români", IV (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; 2001
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
și liceul la Suceava-1963, după care a urmat Facultatea de hidrotehnică București, devenind inginer în 1969. Până în 1990 a lucrat în branșă, la Inspecția de Stat în construcții (proiectare, investiții). Debutul artistic în 1969 la revista Urzica. A colaborat cu rubrici de caricatură la principalele publicații tipărite, la radio(sic!) și televiziune (și înainte și după Revoluția din 22 decembrie 1989). A publicat în țară și în străinătate peste 20000 de lucrări de grafică umoristică, portrete, ilustrații de carte ; a făcut
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 4-5. - „Cronica plastică: Pictura”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 6-7. In numărul I, 1939 - „Declarație” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Utilul și simbolul” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Arhitectura și peizajul”. - „Spre Washington". - „Proporția”, rubrica „Dicționar”. - „Despre o arhitectură românească”. - „Învățământul plastic” (propuneri pentru o nouă metodă). - „Pictura bisericească”. - „Comentariu la un capitol”. In numărul II, 1940 - „Contra mașinismului”. - „Arta și tehnica”. - „Armonie”, „Atena”, „Clasicism”, rubrica „Dicționar”. - „Amateorism și urbanism”. - „Mitocanul ca factor al civilizației
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Cantacuzino, O. Doicescu). - „Arhitectura și peizajul”. - „Spre Washington". - „Proporția”, rubrica „Dicționar”. - „Despre o arhitectură românească”. - „Învățământul plastic” (propuneri pentru o nouă metodă). - „Pictura bisericească”. - „Comentariu la un capitol”. In numărul II, 1940 - „Contra mașinismului”. - „Arta și tehnica”. - „Armonie”, „Atena”, „Clasicism”, rubrica „Dicționar”. - „Amateorism și urbanism”. - „Mitocanul ca factor al civilizației românești?”. - „Diferențialele Divine” - Lucian Blaga”. - „Despre pictura bisericească”. In numărul III, 1941 - „Coordonare” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Catedrala din Chartres”. - „Moldova”, „Profil”, rubrica „Dicționar”. - „Arhitectura industrială și Hans Hertlein”. - „Tema
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
mașinismului”. - „Arta și tehnica”. - „Armonie”, „Atena”, „Clasicism”, rubrica „Dicționar”. - „Amateorism și urbanism”. - „Mitocanul ca factor al civilizației românești?”. - „Diferențialele Divine” - Lucian Blaga”. - „Despre pictura bisericească”. In numărul III, 1941 - „Coordonare” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Catedrala din Chartres”. - „Moldova”, „Profil”, rubrica „Dicționar”. - „Arhitectura industrială și Hans Hertlein”. - „Tema în artă” (semnat S.). - „Despre influențe” (semnat S.) - „Despre clasicism” ("Titu Maiorescu", de E. Lovinescu), recenzie. - „O carte uitată” In numărul IV , 1942 - „Orient-Occident” - „Atitudinea critică a lui André Gide” - „Extrados”, „Intrados”, rubrica
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
rubrica „Dicționar”. - „Arhitectura industrială și Hans Hertlein”. - „Tema în artă” (semnat S.). - „Despre influențe” (semnat S.) - „Despre clasicism” ("Titu Maiorescu", de E. Lovinescu), recenzie. - „O carte uitată” In numărul IV , 1942 - „Orient-Occident” - „Atitudinea critică a lui André Gide” - „Extrados”, „Intrados”, rubrica „Dicționar” - „Aerofuturismul lui Marinetti explicat de Wolf von Aichelburg” - „V. Beneș - o metodă a criticii” - „Despre personalitatea în artă” - „Despre întrebuințarea unor motive”, In numărul V, 1943 - „Orașe și sate românești” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Horia Creangă”. - „Un amator de
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
von Aichelburg” - „V. Beneș - o metodă a criticii” - „Despre personalitatea în artă” - „Despre întrebuințarea unor motive”, In numărul V, 1943 - „Orașe și sate românești” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Horia Creangă”. - „Un amator de artă: Goethe” - „Axa”, „Bizanț-bizantin”, „Coloana”, „Ordin”, „Roma”, rubrica „Dicționar” - „Despre stilul românesc”, - „Ce e o grădină” In numărul VI, 1945 - „Omul și orașul” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Desen”, „Formă”, „Compoziție”, rubrica „Dicționar” - „Orient și Occident” de Anton Dumitriu”, recenzie - „Corpul arhitecților” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu), note In numărul
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
românești” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Horia Creangă”. - „Un amator de artă: Goethe” - „Axa”, „Bizanț-bizantin”, „Coloana”, „Ordin”, „Roma”, rubrica „Dicționar” - „Despre stilul românesc”, - „Ce e o grădină” In numărul VI, 1945 - „Omul și orașul” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Desen”, „Formă”, „Compoziție”, rubrica „Dicționar” - „Orient și Occident” de Anton Dumitriu”, recenzie - „Corpul arhitecților” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu), note In numărul VII, 1946 - „Valori permanente” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Convențional”, „Plastica”, rubrica „Dicționar” - „Valéry sau arhitectul”. - „Discobolul lui Lucian Blaga” - „Peisajul românesc și pictorii
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
VI, 1945 - „Omul și orașul” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Desen”, „Formă”, „Compoziție”, rubrica „Dicționar” - „Orient și Occident” de Anton Dumitriu”, recenzie - „Corpul arhitecților” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu), note In numărul VII, 1946 - „Valori permanente” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Convențional”, „Plastica”, rubrica „Dicționar” - „Valéry sau arhitectul”. - „Discobolul lui Lucian Blaga” - „Peisajul românesc și pictorii săi” In numărul VIII, 1947 - „Artistul și prezentul” (T. Evolceanu, G.M. Cantacuzino) - „Artistul și libertatea” - „Progres”, „Problemă”, „Temă”, „Tehnica”, rubrica „Dicționar” - „Cărți despre grădini” - «Coup d'œil sur
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Valori permanente” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Convențional”, „Plastica”, rubrica „Dicționar” - „Valéry sau arhitectul”. - „Discobolul lui Lucian Blaga” - „Peisajul românesc și pictorii săi” In numărul VIII, 1947 - „Artistul și prezentul” (T. Evolceanu, G.M. Cantacuzino) - „Artistul și libertatea” - „Progres”, „Problemă”, „Temă”, „Tehnica”, rubrica „Dicționar” - „Cărți despre grădini” - «Coup d'œil sur Beloeil» - «L'Architecte dans la cité», note 1932 - „Ceramica la români”, 12 mai. - „Geografia artei românești”, 2 iunie. - „Maestrul de altădată” (despre meșterul Drăghici Valahul), 30 iunie. - „Valea Oltului”, 16 iulie. - „Tradiționalism
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
persoanele care aveau posibilitatea să sprijine activitatea au precizat că sunt alături de tineri și îi vor ajuta mai ales financiar. Publicația este editată în întregime în cadrul redacției Puls 756, în școală editarea se realizează în urma selectării articolelor de către responsabili de rubrici. În urma activității desfășurate de către membrii redacției în vara anului 2002 un membru al redacție Puls 756, în persoana elevului Dăvâncă Răzvan din clasa IX-a, a făcut parte din grupul de cinci elevi care au reprezentat județul Hunedoara la Tabăra
Ghelari, Hunedoara () [Corola-website/Science/308663_a_309992]
-
mai însemnat gânditor și publicist sionist din Rusia. În urma unui incident cu poliția, fiind amenințat cu măsuri de pedeapsă administrative, el s-a mutat în 1904 de la Odesa la Sankt Petersburg, unde a colaborat la publicația „Rus”, unde a semnat rubrica „Schițe fără titlu”. Ulterior a fost cooptat în redacția revistei evreiești în limba rusă „Rassviet (Zorile). Prin articolele sale consacrate actualității, fenomenelor vieții publice rusești ca și mișcărilor pentru eliberare națională din Europa, el a apărat cu pasiune principiile libertății
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
i-a solicitat cineastului Alexandru Satmari reeditarea într-o formă înnoita a ciclului "România văzută la pas, de Alexandru Satmari". Răspunsul a fost, ca de fiecare dată dealtfel, unul pozitiv, contribuția lui Alexandru Satmari sub forma a 12 episoade ale rubricii de film documentar "România văzută la pas, de Alexandru Satmari", devenind una decisivă la câștigarea audienței întregului program. Ulterior anului 1989, Alexandru Satmari și-a continuat activitatea că cineast independent în cadrul casei de productie "ALSA Widlife Film", precursoarea casei de
Alexandru Satmari () [Corola-website/Science/308738_a_310067]
-
cămin cultural în aceeași localitate (1965-1966) și profesor de literatură universală la Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1968-1969). A fost apoi bibliograf la Biblioteca municipală „Stroe S. Belloescu” din Bârlad (1 noiembrie 1968 - 31 mai 1969), redactor de rubrică culturală și social-cetățenească la ziarul „"Vremea Nouă"” din Vaslui] (1 iunie 1969 - 15 noiembrie 1973), corector la Întreprinderea poligrafică „"Informația"” din București (15 noiembrie 1973 - 15 noiembrie 1974, inspector cultural-sportiv la Cooperativa meșteșugărească „"Electrobobinajul"” din București (15 noiembrie 1974 - 10
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Uniunii de Cultură Fizică și Sport, pentru ca din anul 1959 să activeze ca jurnalist la cotidianul „Sportul popular“ - transformat după Revoluție în „Gazeta sporturilor“. La acest cotidian sportiv, Ioan Chirilă a îndeplinit pe rând funcțiile de redactor (1959-1961), șef de rubrică (1961-1971), publicist comentator (1971-1978), șef de secție (1978-1993), director general (1993-1999). Din anul 1997 a lucrat ca senior editor la cotidianul „Pro Sport“. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal și la două ediții ale Jocurilor Olimpice
Ioan Chirilă () [Corola-website/Science/308068_a_309397]
-
Din anul 1997 a lucrat ca senior editor la cotidianul „Pro Sport“. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal și la două ediții ale Jocurilor Olimpice de vară. În anii '70, a deținut la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă în calitate de comentator. Cunoscut sub porecla de ""Nea Vanea"", Ioan Chirilă este autorul a 27 de volume de publicistică închinate unor sportivi sau evenimente sportive, scrise într-un stil original, colorat („Șepcile roșii“, „World Cup ’66“, „Argentina“ „Și noi am
Ioan Chirilă () [Corola-website/Science/308068_a_309397]
-
București, în perioada 1991-1992. În anii 1992-1993 a fost redactor-prezentator la Radio Contact. În perioada 1993-1999 a lucrat la Televiziunea Română ca realizator de reportaje economice, în special financiar-bancare, editor-prezentator al emisiunii „Jurnal”, realizator-moderator al emisiunii „Ediție Specială” și Realizator-moderator al rubricii „Știrea Zilei”. În ianuarie 1999 a devenit consilier pentru relații publice și imagine a premierului Mugur Isărescu, iar în perioada februarie-decembrie 1999 a fost purtător de cuvânt al Guvernului și Secretar de Stat, șef al Departamentului pentru Comunicare din cadrul Guvernului
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
Astfel, profesorul Ilie Bărbulescu a comentat în prima dintre ele într-un spirit reacționar, în timp ce A.D. Atanasiu i-a luat apărarea lui Băncilă în cea de-a doua. În luna decembrie 1907, ziarul "Voința Națională" a publicat un articol la rubrica "Știri din Iași", faptul că Octav Băncilă a realizat două tablouri de mare actualitate, unul dintre ele fiind intitulat "Cap de țăran bătrân", iar cel de al doilea o scenă crâncenă din răscoalele țărănești. Principalele lucrări din ciclul 1907 sunt
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
la Academia de Științe din Uniunea Sovietică. Debutează cu poeme în revista "„Moldova”" (1984). Publică în revistele de cultură din Republica Moldova, România, Italia, Franța, Olanda, SUA etc.: "Contrafort, România literară, Limba Română, Convorbiri literare, Poezia, Cronica, Familia, Poesis" ș.a. Susține rubrici permanente în revistele "„Limba Română”, „Flux”, „Moldova”, „Noi”" și "„Florile dalbe”". În cadrul revistei "“Noi”", la fiecare trei ani, a pregătit pentru tipar și a prefațat antologii poetice cuprinzînd cele mai bune lucrări ale cititorilor apărute în paginile publicației: "„Dragoste amară
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]