44,517 matches
-
producție. Prin ordin al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, hibridului "Tinca" i s-a schimbat denumirea în "Catinca". În [[Republica Moldova]], Institutul de Ameliorări și Fitotehnie Porumbeni a obținut hibridul Sorg x "MSS-10". Hibridul de sorg MSS 10 are o epocă de maturitate medie. Planta are înălțimea de până la 270 cm, înfrățire înaltă (5-7 tulpini la o plantă), este bine înfrunzită (8-11 frunze la tulpina principală). Este destinat pentru masă verde și siloz, pregătirea fânului, fânajului și la crearea pășunilor. Masa
Iarbă de Sudan () [Corola-website/Science/314112_a_315441]
-
magistrați, aleși de către adunările populare. Consulii, cei mai importanți magistrați erau aleși în fruntea statului. Totuși, adevărata putere politică se află în mâinile senatului, o oligarhie care guverna Roma. Aceștia dețineau funcția pe viață. O dată cu continuarea cuceririlor militare, urmează o epocă de expansiune economică și de puternice schimbări sociale. A fost construite clădiri, drumuri publice, apeducte. S-au micșorat taxele. Clasa mijlocie s-a dezvoltat. Au fost imprimate monede. Crește ponderea muncii bazate pe sclavi. Roma se află în plin avânt
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
critică istorică, științifică, filologică pe care le foloseau de mai mult timp teologii protestanți din Germania în studierea textelor sacre pentru a combate o parte din adevărurile Bisericii. În Bisericile Protestante nu există norme dogmatice, ele schimbându-se în funcție de caracteristicile epocii. Aceste lucruri contravin Bisericii și dogmelor Bisericii Catolice. Sunt câțiva clerici catolici care au fost convinși de adevărurile protestante. Astfel Biserica Catolică se confruntă cu această Criză Modernistă, de critică a Cărților Sfinte . Totuși, datorită progresului Partidului Socialist, în Italia
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
la această scară. Traiectoria oricărui obiect de nivel atomic este extrem de neclară în sensul în care orice măsurătoare efectuată cu intenția de a afla poziția unei particule face ca informațiile despre viteza sa să devină foarte nesigure și vice-versa. În epoca fizicii clasice, Newton și discipolii săi credeau că lumina este constituită din particule în vreme ce alții credeau că lumina este de fapt o serie de fronturi de undă care se propagă printr-un mediu anume. Încercând să descopere un experiment care
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
în locul calităților umane și culturale dintr-un anumit moment. Mai mult, conceptul psihoistoriei - care dă evenimentelor o aură de fatalism rațional - lasă prea puțin spațiu elementelor moralizatoare. Hari Seldon speră că Planul său va reduce 30.000 de ani de Epocă Întunecată și barbarie la un singur mileniu, un scop de o gravitate morală deosebită. Evenimentele sunt tratate în general ca inevitabile și necesare, nu ca o abatere de la binele privit în sens mai larg. De exemplu, Fundația alunecă treptat în
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
care cuprinde influențe, elemente sau materiale din stilul hispano-musulman. Este vorba de un fenomen hispanic în exclusivitate, desfășurat între secolele al XII-lea și al XVI-lea, ce presupune îmbinarea curentelor artistice creștine (romanice, gotice și renascentiste) și musulmane ale epocii. Pe de-o parte, unii istorici consideră acest stil ca fiind un epigon al artei islamice; pe de alta, este văzut ca reprezentând o perioadă din arta creștină în care apar elemente decorative islamice, dat fiind faptul că cei care
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
a turnurilor. Astfel de edificii apar treptat în León, Segovia, Ávila. Adevaratul mudejár se dezvoltă începând cu secolul al XIII-lea până în al XV-lea și are ca nuclee mai importante orașul Toledo, Andaluzia și valea râului Ebru. În această epocă deține locul întâi între curentele artistice dezvoltate în paralel și tot atunci se produce contactul între stilurile europene și cele musulmane. Se construiesc din ce în ce mai multe tipologii diferite cum este cazul bisericilor, sigagogilor și moscheilor ce au în comun stilul mudejár
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
ce corespunde celei dintre spiritualitățile celor două Spanii. Școala de traductori din Toledo și figura lui Alfonso al X-lea sunt exemplul cel mai reprezentativ al acestei culturi. Cea mai reprezentativă formă de artă mudejár pentru Spania este cea din epoca medievală, care nu se remarcă prin grandiozitate, ci prin stilul neobișnuit și un plus de personalitate. Această notă aparte este dată de situarea între cele două culturi: între nordul creștin al țării și sudul musulman. Se pot distinge diverse tipuri
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
din secolele al XV-lea și al XVI-lea, fără a le menționa pe cele în stil pur manuelin, stil care la rândul său întrunește influențe musulmane. Pot fi clasificate drept mudejár: În Sicilia, pot fi considerate mudejár monumentele din epoca normandă (1072-1194), mai ales cele din Palermo, dat fiind faptul că invadadorii normanzi s-au folosit de musulmanii învinși în construirea de biserici și palate. Se remarcă în special biserica numită Martorana și capela palatină, ambele aflate în capitala siciliană
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
Regilor (sec. al XVIII-lea), „Scaunul nobilului Mariș din Ieud” (identic cu scaunele de la Masa Tăcerii), turla de biserică (v. Romulus Pop, 1993). Cât privește compoziția ornamentelor, putem spune că acestea sunt extrem de variate și având o vechime considerabilă: din epoca fierului timpuriu (cultura Lăpuș-hallstattiană), regăsim zig-zagul, apoi motivul frânghiei - ornament frecvent pe porțile maramureșene, la cadranele ușilor și ferestrelor, la crucile de mormânt, dar și la bisericile de lemn (din Botiza, Sat Șugatag, Șurdești, Coruia, Vălenii Șomcutei etc). Efectul obținut
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
de 40 de ani, dar nu fuseseră găsiți bani pentru înlocuirea lui. Fiecare regiment de infanterie era dotat cu șase mortiere de 80 mm. Se poate trage concluzia că infanteriei olandeze îi lipsea puterea de foc necesare armatelor moderne ale epocii. În ciuda firma Philips, unul dintre cei mai importanți producători europeni de echipament radio, își avea sediul în Olanda, armata olandeză folosea încă pentru comunicații telefoanele cu fir. Doar bateriile de artilerie fuseseră echipate cu 225 de aparate radio de emisie-recepție
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
respinsă de olandezi. Începând cu septembrie 1939 s-a trecut la construirea unei noi linii de apărare răsăriteană. Această nouă linie principală defensivă aveau porțiunea nordică formată din "Grebbelinie" (Linia Grebbe), localizată la poalele delurilor Utrecht, linie de morene din Epoca Glaciară dintre lacul IJssel și cursul inferior al Rinului. Linia fortificată a fost construită la inițiativa generalului Jan Joseph Godfried baron van Voorst tot Voorst. această linie a fost extinsă și către sud cu "Peel-Raamstelling" (Poziția Peel-Raam), care se întindea
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Reședință voievodală a Maramureșului și capitală prefecturală, localitatea Sighetu Marmației s-a constituit în jurul unei așezări fortificate datate din epoca târzie a bronzului și începutul primei epoci a fierului. Este considerată centrul unui grup de așezări situate pe Valea Tisei, la confluența cu Iza și este pusă în legătură cu exploatarea salinelor din zona Maramureș (M. Dăncuș, 1986). Până în sec. al XIV
Centrul istoric din Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/314173_a_315502]
-
Reședință voievodală a Maramureșului și capitală prefecturală, localitatea Sighetu Marmației s-a constituit în jurul unei așezări fortificate datate din epoca târzie a bronzului și începutul primei epoci a fierului. Este considerată centrul unui grup de așezări situate pe Valea Tisei, la confluența cu Iza și este pusă în legătură cu exploatarea salinelor din zona Maramureș (M. Dăncuș, 1986). Până în sec. al XIV-lea, servea doar „de loc de adunări
Centrul istoric din Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/314173_a_315502]
-
economice tipice pentru feudalismul dezvoltat”. Analiza comparată a variantelor mioritice românești cu cele semnalate la aromâni l-au îndreptățit pe Dumitru Caracostea ("1927") să afirme că această creație ar data din vremea „când nu fusese încă răzlețirea principalelor ramuri române”, „epocă străveche de unitate primitivă a neamului, anterioară separării dialectelor principale ale limbii, deci la sfârșitul mileniului I”. Ultimul exponent al exegeților "versiunii-baladă" (din această cronologie), care situează geneza Mioriței într-o perioadă precreștină, este Constantin Brăiloiu(1946). Teoria etnomuzicologului pornește
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
dar își cantonează propria teorie în același segment istoric, pe care îl definește „creștinism cosmic”, premergător creștinismului occidental, mistic și dogmatic. Or, acest aspect e întărit de fondul colindelor transilvănene . În final concluzionează: „E posibil că unele texte vin din epoca precreștină. Prezența nucleului epic inițial al Mioriței printre cântecele rituale confirmă (...) arhaismul ei...”. </ref>M. Eliade, "De la Zamolxis"..., Editura Humanitas, 1995, p. 254.</ref> Tot analiza colindelor îi oferă prilejul lui Adrian Fochi (1964 și 1980) să opineze că: „Tot
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
de părere că marii pontifi ai populației geto-dace organizau anual, la solstiții și echinocțiuri, „procesiuni în masă pe culmile domoale ale munților”, între răsăritul și apusul soarelui, pentru rugăciuni. Reminiscențe ale acestor manifestări spirituale ar fi supraviețuit la români „până în epoca modernă, fiind preluate de creștinism încă din perioada migrațiilor euro-asiatice ale erei noastre și trans-simbolizate magico-ritual” Această funcție a platourilor montane, de săvârșire a «liturghiilor» sub cerul liber, trebuia să aibă repercusiuni asupra actelor, faptelor și „strategiilor comportamentale” ale celor
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
lor jalnic cu lătratul câinilor de pază, cu sunetul telincilor animate de gâtul măgarilor, și cu șuieratul pătrunzător al mocanilor călăuzi”. Ideea că balada s-ar fi zămislit în urma unui incident petrecut pe drumurile de transhumanță a făcut școală în epocă, întrunind sufragiile celor mai mulți cercetători. Cel mai fidel discipol s-a dovedit a fi Ovid Densușianu , iar cel mai înverșunat oponent, Dumitru Caracostea. Acesta din urmă sesizează inadvertența între momentul coborârii oilor de la munte - specific versiunii-baladă - și dorința ciobanului de-a
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
segment larg de cititori, impunându-se ca una de referință. In 1985, Fochi își încheie cariera pe tărâmul cercetării folclorului cu o amplă sinteză ("Cântecul epic tradițional al românilor"), pe parcursul căreia abordează "Miorița" din două perspective interesante. Capitolul „În căutarea epocii de comunitate culturală străromână” vizează geneza și circulația textelor mioritice (prin raportare la variantele aromâne), iar capitolul „Câteva capodopere în lumina eternității” debutează cu unele aprecieri despre Miorița - un rezumat tematic, reluarea tezei „morții tânărului nelumit” ca germene al textului
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
nuvelă scrisă de Lev Tolstoi în 1890 și publicată în 1898. După această poveste, în 1917, s-a făcut un film mut cu același titlu în regia lui Yakov Protazanov. Educat într-un mediu cu o moralitate precară, specifică nobilimii epocii, eroul lui Tolstoi are o revelație în urma căreia decide să se călugărească. Foarte curând va fi perceput de către semeni ca un exemplu de credință și moralitate. Însă, nu e puternic în fața poftelor trupești și este încolțit de demonul ispitirilor sexuale
Părintele Serghi () [Corola-website/Science/314212_a_315541]
-
ai comunităților seminomade de beduini din Peninsula Arabă și au fost transmise o perioadă îndelungată doar pe cale orală. Cele mai vechi opere literare arabe care s-au păstrat până astăzi provin din secolele V- VI d.Hr., perioadă numită "Jăhiliyya" ("Epoca ignoranței"). Majoritatea acestor opere sunt poeme, cu același ritm și metru pe toată lungimea lor, având ca temă principală viața beduinilor. Printre cei mai apreciați poeți din această perioadă se numără: Antara, Zuhayr și Imru' al-Qais. Principalele antologii de poezie
Literatură arabă () [Corola-website/Science/314207_a_315536]
-
Joao Baptista da Silva Leităo de (n. 4 februarie, 1799, Porto — 9 decembrie, 1854, Lisabona) a fost un poet romantic portughez, romancier, dramaturg dar și un politician liberal și mason Garrett a fost o figură a vietii mondene din epoca să, făcându-se cunoscut atât prin aventurile sale galante cât și printr-un anumit snobism de tip exhibiționist. Dar sub această mască pulsează o viață emoțională intensă, care conferă unei anumite părți din opera să literară o anumita profunzime psihologică
Almeida Garrett () [Corola-website/Science/314231_a_315560]
-
în 1831 se îndreaptă spre opoziție, energicul Casimir Perier servindu-i drept model. După moartea acestuia, intră în componența guvernului lui Nicolas Jean-de-Dieu Soult. Împreună cu François Guizot și Victor de Broglie formează triada "talentelor superioare" care domină viața politică a epocii. Deși este apreciat de Ludovic-Filip, Thiers este detestat de familia regală. În 1833, se căsătorește cu Élise Dosne, ceea ce va aduce o îmbunătățire a situației sale financiare. În timp ce Monarhia din Iulie își consolidează puterea, Thiers se îndreaptă spre centru-stânga și
Adolphe Thiers () [Corola-website/Science/314237_a_315566]
-
(greacă: Θεόκριτος) (c. 315 - c. 250 î.Hr.) a fost un poet grec, creator al idilei și cel mai însemnat poet al epocii alexandrine. Nu se cunosc prea multe despre biografia să. Se pare că s-a născut la Siracuza și a trăit mult timp in Alexandria, unde l-a cunoscut pe Callimah. În Alexandria, a fost, ca și Callimah, poet de curte
Teocrit () [Corola-website/Science/314254_a_315583]
-
(pizan)(n. 1364 — d. 1439) a fost una din cele mai mari scriitoare ale epocii medievale. Trăind la Paris, dar având rădăcini italiene, Christine a compus peste 300 de balade și multe alte poeme, câteva cărți și povești, toate indicând încontinuu virtuțiile femeii și poziția acesteia în societatea dominată de forța bărbaților. Născută în Veneția
Christine de Pisan () [Corola-website/Science/314262_a_315591]