42,645 matches
-
bunul asigurat sau locul producerii evenimentului asigurat se află în România; 6. ultimul domiciliu al defunctului se află în România, rezervată fiind competența exclusivă pentru imobilele lăsate de acesta în străinătate. (2) Instanțele judecătorești române sunt, de asemenea, competente să judece: ... 1. procese referitoare la ocrotirea minorului sau persoanei puse sub interdicție judecătorească, cetățean român cu domiciliul în străinătate; 2. cererile de divorț, dacă la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul României de cel puțin un an; 3. declararea judecătorească
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: ... a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată; ... b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții; ... c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
cu data de 1 ianuarie 2017. (2) Sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formulate în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015, se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective. Președintele secției sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat de acesta este
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
2016, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 93 din 7 ianuarie 2016, prin care apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Arată că în procedura soluționării contestației, reglementată de art. 206 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu se judecă infracțiunea care a făcut obiectul cercetării sau urmăririi penale, deci nu se soluționează latura penală și nici latura civilă a cauzei, așa încât faptul că partea vătămată din procesul penal nu are calitatea de titular al dreptului de a exercita contestația
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 24. - Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționează contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționează cauzele
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014 (*actualizată*) pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271745_a_273074]
-
2. La articolul 56, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins: "(6) Este competent să efectueze ori, după caz, să conducă și să supravegheze urmărirea penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel." 3. La articolul 206, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: "(1) Împotriva încheierilor prin care instanța dispune, în primă instanță, asupra măsurilor preventive inculpatul
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014 (*actualizată*) pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271745_a_273074]
-
ofertei de energie electrică, a producătorilor mici locali și a sistemelor individuale de tip off-grid (denumite și sisteme "insulă"), ceea ce sugerează că prețul curentului electric furnizat de marii distribuitori va juca un rol mai scăzut decât ar fi de așteptat, judecând doar după situația actuală a tipurilor de furnizori. 19. Atrage atenția că slaba dezvoltare a soluțiilor de e-guvernare pentru îmbunătățirea eficienței administrației publice este justificată într-o anumită măsură de numărul foarte mare de comunități rurale din România, unde
HOTĂRÂRE nr. 45 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - Raportul de ţară al României pentru 2016, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice SWD(2016)91. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271752_a_273081]
-
al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 are următorul cuprins: "Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare puși la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau care sunt judecați în stare de libertate ori liberați provizoriu pe cauțiune beneficiază de salariul de funcție minim corespunzător gradului profesional deținut, de salariul gradului profesional și de gradațiile cuvenite, până la definitivarea situației." 11. Autorul excepției susține că dispozițiile legale contravin prevederilor constituționale
DECIZIE nr. 122 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi ale art. 65 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271781_a_273110]
-
și domiciliul stabil în România de cel puțin 6 luni, termen calculat de la data depunerii cererii de înscriere la selecție; ... b) nu au fost condamnați, nu se află în curs de urmărire penală și nu sunt trimiși în judecată sau judecați pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals, ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care i-ar face incompatibili cu exercitarea profesiei, cu excepția situației în
CONDIŢII din 25 mai 2016 pentru selecţionarea candidaţilor în vederea chemării/rechemării în activitate, în corpul ofiţerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272354_a_273683]
-
judecător la Secția a II-a civilă Constantin Brânzan - judecător la Secția a II-a civilă Carmen Maria Ilie - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Eugenia Marin - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 13/2014 este legal constituit, conform dispozițiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală și conform art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
Completului pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, conform art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
cauză atât bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, cât și bugetului de stat, ar trebui reținut la încadrarea juridică un concurs de infracțiuni, nu o infracțiune unică. La interpelarea președintelui Completului competent să judece recursul în interesul legii, referitoare la încadrarea juridică aplicabilă situației în care faptele avute în vedere de sesizare ar fi săvârșite după intrarea în vigoare a noului Cod penal, reprezentantul Ministerului Public a precizat că, în baza argumentelor anterior expuse
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
argumentelor anterior expuse, încadrarea juridică corectă ar fi aceea de concurs între infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 și cea prevăzută de art. 306 din Codul penal în vigoare. În legătură cu interpelarea președintelui Completului competent să judece recursul în interesul legii, referitoare, de această dată, la încadrarea juridică aplicabilă situației în care faptele avute în vedere de sesizare ar fi săvârșite sub imperiul legii vechi sau pentru care legea penală mai favorabilă ar fi legea veche, reprezentantul
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
rămânând în afara sancțiunii prevăzute de această normă specială lezarea oricărui alt patrimoniu, inclusiv a fondurilor din bugetul de stat, în lipsa unei alte norme incriminatoare care să vizeze protejarea acestor patrimonii. Ca atare, la întrebarea adresată de președintele Completului competent să judece recursul în interesul legii, dacă în ipoteza unui prejudiciu produs în aceeași cauză atât bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, cât și bugetului de stat, trebuie reținută o unitate sau o pluralitate de
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
78/2000 , alături de cea prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior ori de cea prevăzută de art. 306 din Codul penal în vigoare, în funcție de rezultatul analizei privind legea penală mai favorabilă. Președintele completului competent să judece recursul în interesul legii, constatând că nu sunt alte întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând, asupra recursului în interesul legii
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 587 din 2 august 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judec��tor Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (2
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
câștig. Vechiul sat pescăresc se transformă în târg, în așezare de caracter urban. La această transformare a contribuit în mare măsură portul, fapul că sosesc aici corăbii, aducând produse și mărfuri străine, pe care le vând autohtonilor, cumpărând produsele locului. Judecând după felul cum este menționată Brăila în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă, considerăm că transformarea avusese loc cu mult înainte. Ori de cîte ori Brăila e pomenita în cronicile moldovenești sau în documentele muntene cunoscute până
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
prefectului din 22 martie 2010. La alegerile din iunie 2016, Cristian Anghel a reușit să obțină un mandat de consilier județean, din partea PER. Viceprimarii sunt: István Ludescher (UDMR), Gabriela Hofer (PSD). Procesul în care viceprimarul Băii Mari, Mircea Dolha, este judecat pentru trafic de influență se va judeca în 20 octombrie 2010, la Curtea de Apel Brașov. Conducerea interimară a PSD Maramureș a propus excluderea din partid a lui Mircea Dolha care ulterior a fost achitat în justiție. Consiliul Local este
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
din iunie 2016, Cristian Anghel a reușit să obțină un mandat de consilier județean, din partea PER. Viceprimarii sunt: István Ludescher (UDMR), Gabriela Hofer (PSD). Procesul în care viceprimarul Băii Mari, Mircea Dolha, este judecat pentru trafic de influență se va judeca în 20 octombrie 2010, la Curtea de Apel Brașov. Conducerea interimară a PSD Maramureș a propus excluderea din partid a lui Mircea Dolha care ulterior a fost achitat în justiție. Consiliul Local este compus din 23 de consilieri, împărțiți astfel
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
limba maghiară fiind singura folosită în administrație. După unirea Transilvaniei cu România și în primăria Gherla au fost aplicate principiile fundamentale ale Rezoluției Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia referitoare la dreptul fiecărui popor de a se "„"instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său". Etniile minoritare gherlene au avut reprezentanți atât în Consiliul Comunal, cât și în "„"Delegațiunea Permanenta, bucurându-se de "„"folosința limbii lor materne" în administrație, fapt demonstrat de "„"Tabloul comparativ al funcționarilor
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
a aliat cu liderul rebelilor, Tribigild și, împreună, au plănuit atacarea trupelor imperiale trimise să reprime revoltă. Au trimis împăratului o cerere împăratului să-l predea pe Eutropius, acesta fiind în cele din urmă exilat, dar apoi readus în capitală, judecat și executat la presiunile goților. Gainas a mai cerut împăratului să accepte ca goții arieni să folosească una dintre bisericile capitalei pentru practicarea slujbelor. Episcopul Constantinopolului, Ioan Hristodom (Gură de Aur) a protestat. Gainas, deși preluase stăpânirea asupra orașului, nu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
tătare. În data de 19 august 1316 regele Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș ("civitas"). Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele ("villicum"), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș ("civitas"). Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele ("villicum"), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării. Împăratul romano-german Sigismund de
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a înființat în data de 12 mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la Cluj-Mănăștur, cu șase sate. Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat la Cluj și ars pe rug în anul 1601. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă. La sfârșitul secolului al XVII-lea Clujul a intrat sub dominație
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
la obiectele exterioare însele, decât la imaginile și impresiile pe care simțurile ni le dau despre acestea. Ceea ce se află în mintea noastră nu este un lucru ci o imagine sau o reprezentare a lui. Nu suntem deci îndreptățiți să judecăm ca și cum am avea acces la lucrurile însele, ci ca și cum am avea acces la imaginile lor, spunând: „Văd imaginea (reprezentarea, semnul, intermediarul) unui băț frânt în apă”, în loc de „Văd un băț frânt”. Căci, dacă lucrurile nu ne sunt accesibile în sine
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]