41,195 matches
-
În perioada postcomunistă, deși s-au făcut nu puține experimente cu buget redus (Sofia a devenit un adevărat focar de experimente postmoderne teribil de căutate În coregrafie și teatru), resursele erau minime și cei mai buni muzicieni, dansatori și chiar actori au plecat În masă În Vest. Intrarea În Europa putea Însemna și acest lucru: riscul de a deveni provincial. Alt motiv era că spectatorii marii arte europene erau acum ei Înșiși europeni: companiile naționale din marile orașe aveau un public
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Rubrici: „Cronica dramatică”, ținută la început de Lucia Demetrius, apoi de Neagu Rădulescu, care semnează și secvențele caricaturale incluse sub genericul „Potcoave pentru cai morți”, „Cronica cinematografică”, „Pagina enigmistică”, „Humorul altora”, „Cărți noi”, „Noi și sexul slab”, unde scrie și actorul Radu Beligan, „Prietena noastră cartea”, „Numai pentru noi”, secțiune rezervată femeilor. Un grupaj de versuri extrase din volumul Poemele singurătății aparține lui Victor Eftimiu. Proza îi are ca autori pe Sergiu Dan, Alina Dan, Neagu Rădulescu și Leontin Brudașcu. Sectorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
trimis la Paris pentru a fi operat. Cu jocul său cerebral și pasionat deopotrivă, susținut de o mare combustie lăuntrică, M. - care și-a încununat cariera cu o magistrală creație în Hamlet - a fost unul dintre cei mai de seamă actori ai teatrului românesc. Pentru repertoriul trupelor pe care le-a condus, a transpus din franceză și italiană comedii (cum ar fi Căsătoria silită și Don Juan de Molière), dar mai ales farse și vodeviluri. S-a încumetat să traducă piese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
2006Ă. Expresarea acestei interleukine este asociată cu creșterea ratei TNFalfa, ÎL- 1beta și ÎL-18. Interleukina - 33 ÎL-33 permite globulelor albe să comunice între ele; induce sinteză de ÎL-4, ÎL-5, și ÎL-13. Este o puternică substanță proinflamatoare. Ar putea fi un actor major în astm și bolile alergice cutanate (Girard J.Ph., 2007Ă. Observăm că ultimele 10 interleukine sunt încă puțin cunoscute și literatura de specialitate da la iveală noi molecule de comunicare ce vor spori cunoașterea în acest domeniu. Molecule de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
permanenta îmbunătățire a performanțelor prin autodepășire și dezvăluirea lipsurilor din proprie inițiativă. „Adevăratul antrenor managerial (coach) este cel care își pune probleme de genul lui Socrate: Ce trebuie să deranjeze pe cel care-l ajută, Ce este un creator de actori sau subiecte”<footnote Ibidem, pp. 24-25. footnote>. Rolul „șefului” în noua direcție de resurse umane se modifică esențial, căci „el nu mai este un «expert funcțional» ci un «deblocher», cu alte cuvinte facilitează schimbarea prin depășirea obstacolelor din calea gestiunii
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care generează formarea și relaționarea activităților umane în sfera cererii și a ofertei. „Managementul comerțului” nu se concentrează asupra „circuitului” produselor (mărfurilor) pe piețele interne și externe, ci urmărește a descifra modelele de formare a cerințelor de consum, a deciziilor actorilor în relațiile lor pe circuitul producție consum. Ne putem, astfel, referi și la celelalte domenii ale managementului și vom observa că obiectul real al acestuia are în vedere studiul unui aspect al activităților umane, corelat practicilor umane. Nu ne referim
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de la verbul to coach (a antrena) și marchează specificul echipelor de antrenori ai formațiunilor sportive profesioniste, alcătuite din diverși specialiști (așa cum am mai amintit). Managerul de tip coaching este, în primul rând, un profesionist care pune probleme, caută schimbarea, creează actorii sociali ai acțiunii. „Adevăratul antrenor managerial este cel care își pune probleme de genul lui Socrate: Ce trebuie să deranjeze pe cel care-l ajută, Ce este un creator de actori sau de subiecte”<footnote Cruellas, Philippe, op. cit., p. 24
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
rând, un profesionist care pune probleme, caută schimbarea, creează actorii sociali ai acțiunii. „Adevăratul antrenor managerial este cel care își pune probleme de genul lui Socrate: Ce trebuie să deranjeze pe cel care-l ajută, Ce este un creator de actori sau de subiecte”<footnote Cruellas, Philippe, op. cit., p. 24. footnote>. Marea varietate a problemelor ridicate de managementul bazat pe cunoașterea și luarea în considerare a atitudinilor impune ca echipa de coaching să se alcătuiască în raport direct cu specificul domeniului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
p. 16. footnote>. Weber distinge patru tipuri ale acțiunii umane: rațional-instrumentală „determinată de așteptări spre un comportament privind obiectele din mediu și ființele umane, aceste așteptări fiind folosite drept «condiții» sau «mijloace» pentru realizarea scopurilor calculate și urmărite rațional de actor”<footnote Weber, Max, Economy and Society, University of California Press, Berkeley, 1978, p. 24 (sublinierea noastră). footnote>; rațional-valorică „determinată de o încredere conștientă în valoarea în sine a comportamentului etic, estetic, religios sau de altă natură, independent de perspectivele sale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se modifică radical în managementul antropocentric. „Problema statutului resurselor umane generează dezbateri: chiar dacă persoana constituie un obiectiv pasiv, nu este același lucru a considera că avem de-a face cu un individ condiționat (prin stimuli abil concepuți), sau cu un actor dotat cu o voință proprie, o capacitate de judecată și acțiune”<footnote Cadin, Loϊc, Guérin, Francis, Pigeyre, Frédérique, Gestion des ressources humaines (ediția a treia), Dunod, Paris, 2007, p. 5. footnote>. Dacă vom considera resursele umane ca determinate (în special
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Dacă vom considera resursele umane ca determinate (în special), strategiile privind managementul resurselor umane vor pune accentul pe tehnologie, respectiv pe un număr redus de specialiști, generând tipologii specifice viziunii birocrate. Dacă vom considera că resursele umane se referă la actori relativ autonomi, strategiile vor pune accentul pe negociere, participare, calitățile charismatice ale liderului. Strategiile managementului resurselor umane se diferențiază și prin modul de a trata mecanismele schimbării (schimbări lente, de creștere sau schimbări de „ruptură”). „Pregătirea forței de muncă și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de ruptură, strategii care urmăresc în mod sistematic, voit, conștient și benefic, întreruperea proceselor de reproducere a vechilor tendințe și generarea, consolidarea și generalizarea unor tendințe noi, ca expresie a trecerii spre noi realități societale, cu noi mecanisme și noi actori sociali”<footnote Nica, Elvira, Strategii și politici de ocupare a forței de muncă în România, 2007, p. 9. footnote>. Strategiile managementului resurselor umane diferă și în raport cu tipul lor de comportare pe piață, promovându-se tot mai mult strategii de alianțe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sunt prezentate: A) Principiile analizei strategice: strategia nu este nici un proiect conștient și clar, nici un obiectiv în sensul obișnuit al cuvântului, ci o logică pe care o reținem; strategia depinde mai puțin de obiective sau de constrângeri, cât și de actorii disponibili și de relațiile în care se află; strategia trebuie „citită” pornind de la regularitățile comportamentului observat; acestea sunt obiectul ipotezelor de la care pornim; strategia comportă un aspect ofensiv (mărirea capacității de acțiune) și altul defensiv (conservarea spațiului de manevră); proiectele
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
disponibili și de relațiile în care se află; strategia trebuie „citită” pornind de la regularitățile comportamentului observat; acestea sunt obiectul ipotezelor de la care pornim; strategia comportă un aspect ofensiv (mărirea capacității de acțiune) și altul defensiv (conservarea spațiului de manevră); proiectele actorilor sunt rareori clare și coerente, dar niciodată, absurde; fiecare comportament este activ. B) Parametrii specifici capacității de acțiune a resurselor umane, care se bazează pe cinci postulate: organizația este un proces de construcție și nu un răspuns; actorul este relativ
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
manevră); proiectele actorilor sunt rareori clare și coerente, dar niciodată, absurde; fiecare comportament este activ. B) Parametrii specifici capacității de acțiune a resurselor umane, care se bazează pe cinci postulate: organizația este un proces de construcție și nu un răspuns; actorul este relativ liber; există o diferență între obiectivele organizației și cele ale oamenilor; actorul calculează pe baza unei raționalități limitate (a se vedea paragraful 1.1 al lucrării); actorul urmărește satisfacția sa. Prezentarea conținutului strategiei, prin enumerarea problemelor care intervin
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
activ. B) Parametrii specifici capacității de acțiune a resurselor umane, care se bazează pe cinci postulate: organizația este un proces de construcție și nu un răspuns; actorul este relativ liber; există o diferență între obiectivele organizației și cele ale oamenilor; actorul calculează pe baza unei raționalități limitate (a se vedea paragraful 1.1 al lucrării); actorul urmărește satisfacția sa. Prezentarea conținutului strategiei, prin enumerarea problemelor care intervin în procesul de elaborare și aplicare a acesteia, are capacitatea de a ne orienta
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
postulate: organizația este un proces de construcție și nu un răspuns; actorul este relativ liber; există o diferență între obiectivele organizației și cele ale oamenilor; actorul calculează pe baza unei raționalități limitate (a se vedea paragraful 1.1 al lucrării); actorul urmărește satisfacția sa. Prezentarea conținutului strategiei, prin enumerarea problemelor care intervin în procesul de elaborare și aplicare a acesteia, are capacitatea de a ne orienta asupra a ceea ce este practic necesar a învăța. Pornind de la această manieră de a trata
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în raport cu modelul socotit ca fiind dezirabil (adică țintă de realizat); 2) Pe de o parte, factorii care au condus la corespondența realului față de modelul dezirabil și, pe de altă parte, cei care au generat abaterile față de modelul țintă; 3) Capacitatea actorilor sociali de a duce mai departe corespondența realului cu modelul, factorii care pot bloca realizarea modelului țintă; 4) Măsura în care resursele umane disponibile pot prelua misiunea de a duce mai departe realul spre model; 5) Căile și factorii necesari
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
salariați și organizație<footnote Steers, Richard M., op. cit., p. 199 (a se vedea Hoffman, Oscar, Popescu, Gheorghe H., op. cit., p. 178). footnote> Diagnoza ar avea ca scop evaluarea (critică) a procesului de „cuplare” a cerințelor și a disponibilităților celor doi actori principali (salariați și conducerea administrației publice), pe de o parte, și a instituției (ca ansamblu) cu publicul, pe de altă parte (schema 39). Vom elabora acest capitol pe două direcții corelate. Vom prezenta o parte (de bază) a problemelor locului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
e „galben ca o lămâie, strecurându-și sub trenchcoat o față de masă să-și facă din ea cămașe”, un altul pare „un copil de trupă timid”, în vreme ce comeseanul lui stă „încruntat într-o atitudine de neînțeles Edgar Poe dâmbovițean”; cutare actor seamănă „și cu un intendent, și cu un șef peste plasatori, și cu un oltean cu cobilița pe umeri: hai la pere! Periliii! Pergamutiliii! - cu orice, numai cu o vedetă nu”. Lumea scenei revine în Teatru în bețe (1943) - suită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
pe care „bunica Suzana” îl așteaptă nu cu fidelitatea unei Penelope moderne, ci cu încrederea și statornicia unei țărănci cu credință în Dumnezeu. Cel revenit „de dincolo”, adică din Uniunea Sovietică, asemenea tinerilor adormiți din Efes în tradiția ortodoxă, este actorul angajat de copii ca să îi lumineze bătrânei ceasul aniversar. Rod al unei manipulări medico-militare ultrasecrete sau răspunsul divinității la dragoste și credință? Abilitatea constă în glisarea pe corzile tuturor interpretărilor posibile, într-un spațiu scenic admirabil controlat. Între aceste două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
filiera romantismului german. Oricum, desenele lui Salmen reprezintă o deschidere interpretativă operată din exterior în corpul liricii eminesciene, ilustrând o virtualitate. V.3. (Auto)Portretul artistului de la romantism la simbolism și decadentism Tema geniului ca artist (scriitor, muzician, pictor, sculptor, actor, dramaturg etc.) ajunge în posesia simboliștilor și decadenților însoțită și de o concepție tragică asupra existenței, modelată de filozofia schopenhaueriană, preludiu al unei estetici a dezolării care caracterizează întreaga sensibilitate simbolist-decadentă căreia i se va ralia histrionic și Alexandru Macedonski
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
x 0,350 cm, semnat stânga jos cu creion negru: Theodorescu-Sion, nedatat 1912-1913). Lumea cabaretului este prin excelență una a luxurei, a decadenței metropolitane, în care evoluează o faună specifică, la femme fatale, dandy-ul, jucătorul de cărți, marele magnat, actori, poeți, scriitori, artiști intrați în circuitul monden etc. În prim plan se află figurile grotești ale unor bancheri purtând melon unul dintre ei are o figură de buldog, cu trabucul înfipt între buzele cărnoase -, și a unei dame foarte corpolente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cultura și ulterior cu domeniile politic, militar, social. El se referă la procesele din ultimele decenii care au redus substanțial importanța distanțelor Între țări și persoane În domenii precum mass-media sau operațiunile financiare. Importanța spațiului a fost aproape anulată pentru actorii sociali care, deși fizic sunt separați de mari distanțe, funcțional se Întâlnesc simultan În același spațiu. După D. Held, A. M. Grew, D. Goldblatt și J. Perraton, globalizarea poate fi localizată pe un continuum alături de local, național și regional. La un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întreprinderea orientată spre producție cu Întreprinderea orientată spre producție cu Întreprinderea orientată spre piață și spre consum”. Ca urmare, autorul consideră că nu producătorii se află la originea creșterii prețurilor ci vigoarea și intensificarea cererii consumatorilor. Hiperconsumatorul apare ca un actor ce trebuie reponsabilizat În sensul că practicile sale excesive pot dezechilibra ecosfera. A doua idee ce decurge din prima este că o societate bazată pe hiperconsum corespunde unei stări economice centrate pe consumator. Acestei noi ordini economice În care consumatorul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]