41,706 matches
-
Pe data de 12 februarie 1933 criticul a inaugurat în revista Adevărul literar și artistic rubrica Cronica mizantropului, cea care va da titlul cărții de eseuri publicată ceva mai tîrziu. Începînd cu anul 1956 reintră în viața literară printr-o rubrică permanentă (Cronica optimistului) ținută în săptămînalul cultural Contemporanul. Schimbarea titlului, de la mizantropie la optimism se datora faptului că noul regim comunist nu tolera mizantropia și prefera atitudinile optimiste.
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
clasificarea. Astfel aparțin, ca deja scris, nu numai genurile Baltarrea, Lycoperdon sau Tulostoma acestei familii, ci și, după recunoașteri noi, genul "Coprinus"). Următoarea listă conține doar cele mai importante genuri în cadrul familiei "Agaricaceae". Pentru mai mult vezi în "Taxobox" sub rubrica "Genuri" sau în lista completă oferită în legătura. "Attamyces" și unele specii ale lui "Leucoagaricus" au o relație co-evolutivă cu furnici, fiind astfel de mare valoare pentru pământul pădurilor. În horticultură în special speciile "Leucocoprinus" sunt de importanță ca coloniști
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
revistei, până ce decretele antisemite i-au retras dreptul la semnătură. Printre colaboratorii permanenți ai revistei, începând din anul 1934, s-au numărat Adrian Maniu, Victor Eftimiu, Barbu Brezianu, Valeriu Marcu, Emanoil Ciomac, Mircea Eliade, G. Călinescu, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran. Rubrici specializate au fost ținute de Șerban Cioculescu, Ion Igiroșanu (Cronici franceze), Radu Cioculescu (Cavalerul Rozelor), Constantin Noica (Anul filosofic). În luna noiembrie 1934 a apărut un număr în care articolul de fond al revistei era semnat de Nicolae Iorga și
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
Tudor Giurgiu), "15" (regia Sergiu Nicolaescu), "Fall down dead" (USA) și în piesa de teatru "Bed time stories" (regia Chris Simion). Din 2006 scrie lunar o pagină de opinie în revista "Elle", România. Colaborează, ca editorialist-invitat, cu "Jurnalul Național", semnând rubrica "De pus pe gând". Recent, Rădulescu a debutat în lumea scrisului cu volumul "Despre lucrurile simple". În 2009, jurnalista revine cu o nouă carte " Niște răspunsuri" la editura Polirom care devine, ca și precedenta, best-seller. În 2011, Mihaela Rădulescu publică
Mihaela Rădulescu () [Corola-website/Science/308842_a_310171]
-
al lui Alexandru Condeescu s-a produs în anul 1972 în reviste studențesti și de specialitate cu articole de critică, istorie și stilistică literară, așa cum sunt revistele "Amfiteatru", "Limbă și literatură", respectiv la "Luceafărul", din 1977, unde a fost titularul rubricii "Debut" până în anul 1987. Alexandru Condeescu a publicat numeroase articole, studii, prefețe in revistele literare ale vremii, fiind în același timp, până în 1989, redactor al revistei "România pitorească". La data de 17 octombrie 1990 a fost numit, prin ordinul ministrului
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
șefii la Seven Arts Productions. La scurt timp cei doi s-au căsătorit, cu permisiunea lui Davis. B.D. avea 16 ani. În septembrie 1962 Davis a dat un anunț în revista "Variety" căutând de lucru. Acesta a fost publicat la rubrica „Căutări serviciu - femei artiste”: Davis și-a menținut succesul de-a lungul a câțiva ani. "Dead Ringer" (1964) a fost o dramă despre o crimă în care Davis a jucat rolul unor surori gemene, iar "Where Love Has Gone" (1964
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
Colegiul Nazareth din satul Voisenon, Seine-et-Marne. În prezent, trăiește la sud-est de Paris, în orășelul Melun din Seine-et-Marne, mărturisește că își petrece în fiecare dimineață cîte trei ore scriind „pentru adulții care trebuie să fie treziți din somn“ și susține rubrica de cronică literară în ediția franceză a revistei Elle. În 1998, a cîștigat trei premii întii la trei mari concursuri de proză: Melun, Saint-Quentin și Issy-les-Moulineaux. Un an mai tîrziu, îi apare volumul de povestiri „Aș vrea să mă aștepte
Anna Gavalda () [Corola-website/Science/309951_a_311280]
-
PubliMedia International, compania de publishing a MediaPRO, alături de cotidianul Ziarul Financiar și săptămânalul Business Magazin. Revista TARGET prezintă poveștile de succes și stilul de viață al oamenilor de afaceri din România și din străinătate, precum și ultimele tendințe în business. Printre rubricile permanente ale revistei se numără: După afirmațiile Cosminei Noaghea, publisher al diviziei Business Press a PubliMedia International, "TARGET ține cititorii la curent nu doar cu tendințele din business, ci și cu alternativele pe care oamenii de afaceri le au pentru
TARGET () [Corola-website/Science/309313_a_310642]
-
redactor), "Orizont" (Timișoara, 1968 - 1969; 1971; 1983 - 1989), "Orte" (Elveția / Zürich; 2005), "Pro Saeculum" (Focșani, 2005 - 2007), "Radix" (revue bilingve de culture - Mornimont / Belgique, 1991), "Ramuri" (Craiova, 1966 - 1969; 1977; 1980 - 1987), "Renașterea bănățeana" (cotidian timișorean, unde I.P.T. a sustinut rubrică de "Istoria religiilor, I - CCXVI", din 26 octombrie 1991 până în 23 noiembrie 1996; 2004), "Rétro-Viseur" (Lille / Franța, 2003), "Rivista Internazionale di Letteratura / Revue Internaționale de Littérature / Internațional Review of Literature "Fleurs de Lune"" (La Spezia / Italia, 2000), "Rostirea românească" (Sibiu
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
stabilește la New York unde începe o susținută și alte publicații americane, cât și în presă emigrației românești. Colaborează la revista "Meridian" editata de Dorin Tudoran. Pentru o scurtă perioadă (1989) este redactor colaborator la Europa Liberă (Washington DC) pregătind o rubrică săptâmânală de artă. Urmează cursuri universitare de specialitate la Parsons Institute of Design și The New School for Social Research din New York. În 1988 prezintă o expozitie personală la Black Heath Hall din Londra cu participarea cvartetului britanic The Brodsky
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
de școală, 5 preoți, 51 de săraci și cerșetori. În oraș mai existau croitori în număr de 19, negustori 14, măcelari 13, fierari 35, cizmari 36, pantofari 4, un cioplitor în lemn.”" Recensământul în limba germană din 1850, consemna în rubrică populației numărul de 5427 de locuitori, reprezentând 1336 de familii care locuiau în 993 de case. În ceea ce privește naționalitățile existente la acea vreme, maghiari erau 3800, români 1093, nemți 333, slovaci 140, iar rromi 40. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Găeștiul își trăiește ultimii ani de târg sărac, lipsit de perspective de dezvoltare datorită mentalității proprietarilor funciari care credeau în destinul exclusiv agrar al localității. Averea comunei, raportată Subsecretarului Avuțiilor Publice la 4 aprilie 1941 este cuprinsă în 24 de rubrici ce conțin următoarele:primăria, poliția, școala nr. 1 și 2, abatorul de vite mari și mici, localul de încasare a taxelor la oborul de vite, o latrina în piața de alimente, cantonul de la bariera Pitești, un bordei al postului de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
alături pe prietenul ei, cățelușul Azorel, trece prin fel de fel de situații. Studioul "Animafilm" a realizat, în regia lui Nell Cobar, un serial de desene animate care a fost difuzat între anii 1970 și 1980 la Televiziunea Română, într-o rubrica fixă, 1001 de seri, zilnic, cu 10 minute înainte de principalul jurnal de știri. Emisiunea a luat sfârșit la mijlocul anilor 1980, după mulți ani de glorie, odată cu scurtarea programului de la televizor. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, personajul Mihaela a reînviat
Nell Cobar () [Corola-website/Science/306187_a_307516]
-
observă că și în acest volum, poeziile sub forma sonetului i a rondelului nu lipsesc ca de altfel, și în celelalte volume ale poetului. Versurile sunt sincere și directe adresate cititorilor, unde eterna dragoste este omniprezentă. În perioada 1977-1982, în cadrul rubricii săptămânale “"Poezia glas al cetății"”, postul de radio România (programul II), a transmis, în peste 30 de emisiuni, versuri ale lui Petre G. Gorun, în interpretarea unor mari actori bucureșteni. 10. Cu romanul "„Adolescenți de altădată”," (în colaborare cu Sava
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
ale sectorului civic. A ales să înființeze alături de alți absolvenți ai unor instituții prestigioase "Centrul Român de Politici Europene", un think tank a cărui expertiză rezidă în politici europene și democratizarea în Europa de Est, în mod special Republica Moldova. A scris o rubrică politică saptămânală în revista Dilema veche. Tot la „Dilema veche” a coordonat paginile de politică internațională „La fața locului”. În 2015 a încetat să publice în Dilema Veche, odată cu acceptarea funcției de consilier în guvernul României. A scris o rubrică
Cristian Ghinea () [Corola-website/Science/304915_a_306244]
-
rubrică politică saptămânală în revista Dilema veche. Tot la „Dilema veche” a coordonat paginile de politică internațională „La fața locului”. În 2015 a încetat să publice în Dilema Veche, odată cu acceptarea funcției de consilier în guvernul României. A scris o rubrică saptămânală la ziarul Cotidianul și un editorial sindicalizat pentru Asociația Editorilor și Patronilor din Presa Locală (preluat în opt publicații din toată țara). Până în decembrie 2011 a scris de asemenea o rubrică săptămânală în ziarul România liberă. Interviuri
Cristian Ghinea () [Corola-website/Science/304915_a_306244]
-
de consilier în guvernul României. A scris o rubrică saptămânală la ziarul Cotidianul și un editorial sindicalizat pentru Asociația Editorilor și Patronilor din Presa Locală (preluat în opt publicații din toată țara). Până în decembrie 2011 a scris de asemenea o rubrică săptămânală în ziarul România liberă. Interviuri
Cristian Ghinea () [Corola-website/Science/304915_a_306244]
-
de perfecționare în organizarea și managementul întreprinderilor de presă, în 2000, la Copenhaga. Prezent în numeroase antologii literare în țară și străinătate. Cîștigător a numeroase premii literare. Tradus în engleză, franceza, germană, maghiară, occitană. Titular, în diverse perioade, al unor rubrici și emisiuni la Radio Cluj, TVR Cluj, NCN Cluj, Echinox, Cadran. Editorialist, în diverse perioade, la CD Radio, Monitorul de Cluj, Radio Cluj, Ziua de Cluj. Colaborări ocazionale la "Dilemă", "Contrapunct", "22", "România literară", "Steaua", "Vatra", "Tribuna", "Familia", "Apostrof", "Poesis
Adrian Suciu () [Corola-website/Science/305728_a_307057]
-
Eugen Cristescu în toate depozițiile sale, chestiune neluată în considerare de instanță. Conform fișei matricole penale nr. 218/1951, Constantin Tobescu a fost primit în Penitenciarul Târgu Ocna în data de 17 iunie 1951 (fiind transferat de la Penitenciarul Jilava), la rubrica " Starea sănătății" fiind completat : "TBC pulmonar", și a decedat în data de 2 decembrie 1951 (ora 7 a.m.), deces confirmat de actul de deces nr.236/3 decembrie 1951, eliberat de Primăria Orașului Târgu Ocna. (NB. Fișa matricolă menționează : Ocupațiunea
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
vicepreședinte. În România, Samuel Pineles a făcut parte din mai multe instituții sioniste, din Comitetul Executiv al Organizației Sioniste, fiind și unul dintre fondatorii organizației "Trustul Evreiesc de Colonizare" (Otzar Hityashvut Hayehudim). Pineles a fost promotorul unor conferințe, dezbateri și rubrici permanente în revista "Opinia evreiască", dispunând de vaste cunoștințe privind cultura română, iudaică și universală. A murit în anul 1928 în orașul Galați. La înmormântarea sa au participat toate oficialitățile orașului, consulul englez și cel polon, o delegație de preoți
Samuel Pineles () [Corola-website/Science/305925_a_307254]
-
muzical, știri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, știri sportive. În zilele următoare, emisiuni similare au fost transmise între orele 17.00 - 19.00 și 20.30 - 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi rubrici. În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menționată și contribuția adusă de inginerul Gheorghe Cartianu (1907-1982), angajat al Societății de Radiodifuziune, Studioul București și la stația de emisie Otopeni (1933 - 1934), profesor la Institutul Politehnic București, membru corespondent al Academiei Române. El a
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Raportului Elie Wiesel privitor la participarea României la Holocaust, cât și la elaborarea Raportul Tismăneanu, pe baza căruia a fost condamnat regimului comunist din România. În calitate de publicist, Pippidi scrie din 1990 în Revista 22. În revista culturală Dilema Veche ține rubrica "SOS București", în care luptă pentru conservarea patrimoniului urbanistic al capitalei României. Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (1990), al Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Societății Academice din România (1995), din 2012 este membru corespondent al
Andrei Pippidi () [Corola-website/Science/313026_a_314355]
-
angajament civic la revistele:" Arta, "serie veche și nouă", SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul "(serie nouă)," Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural "etc. Din 1992, Pavel Șușară a fost autorul unei rubrici permanente de critică de artă al revistei România literară. Colaborare a încetat abrupt în 2010, după ce una dintre cronicile plastice semnate de Pavel Șușară în această revistă a reprodus un text al său apărut cu ani în urmă, tot în
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
Europa liberă" (cronică plastică). In perioada 1996 -1998 a colaborat permanent cul ziarului "Libertatea "(cronică plastică).A avut numeroase colaborări la radio și la televiziune, fiind realizatorul emisiunii "Lentila de contact", "TVR Cultural. "Din 2007 până în prezent este" "colaborator cu rubrică permanentă de artă plastică la revista "Acolada" din Satu Mare. Este colaborator la "Dicționarul enciclopedic" . A organizat expoziții în țară și în străinătate ("Ungaria"," Polonia, Italia"), are participări la simpozioane, congrese și întîlniri de specialitate în țară și în cîteva țări
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
ilustrată”, apoi „Curierul dimineții”, înlocuit cu „Cele din urmă știri din lumea întreagă”, care a rămas până în 1953. Una din cauzele succesului ziarului a fost faptul că apărea dimineața, în timp ce toate celelalte cotidiene apăreau după-amiaza, iar alta a fost introducerea rubricii „Faptul divers” în paginile sale, lucru ce a contribuit favorabil la tirajul ziarului. Universul a fost unul din primele ziare românești care a introdus mica publicitate, prin rubrica specială numită „Micul anunțător”. Cotidianul ,Universul’’, fiind conectat la condiții de imprimare
Universul (ziar) () [Corola-website/Science/314553_a_315882]