4,343 matches
-
folosite pe post de cazarmă de către armata austriacă, ele fiind distruse de incendiul devastator din 11 septembrie 1917. Din întregul ansamblu al mănăstirii au rămas doar biserica și turnul-clopotniță. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Înălțarea Domnului" din Burdujeni-Târg avea o sesie parohială de 4,50 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 390 familii cu 1.506 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Burdujeni-Târg era păstorită de preotul paroh Ioan Popovici (născut în 1876). S-
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
spirituală un număr de 996 de familii cu 2.512 de suflete: români, poloni, nemți, armeni, ucraineni. Parohia Suceava avea în acel timp trei filiale cu biserici (Ițcani - cu Biserica "Sf. Elisabeta a Ungariei" din 1902, Mitocu Dragomirnei - cu Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din 1894 și Moara - cu Biserica "Sf. Maximilian Maria Kolbe" din 1984) și cinci fără biserici (Mihoveni, Frumoasa, Ipotești, Lisaura și Sfântu Ilie). Biserica filială din Bulai-Moara a primit la 1 iulie 1995, prin decret episcopal, statutul de
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
patru martire au fost executate la date și în locuri diferite, în legendele populare ele sunt denumite surorile martir de la Sorinière și în vitralii ele sunt frecvent reprezentate împreună. Un prim vitraliu dedicat doamnelor de la Sorinière se află în biserica Înălțării Domnului din La Boissière-de-Montaigu. Vitraliul reprezintă o scenă imaginară în care maica Rosalie du Verdier de la Sorinière se desparte de surorile și cumnata ei fiind dusă la execuție. Alte două scene se găsesc în partea de jos a vitraliului "Rugăciunea
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
Biserica de lemn din Luncșoara, comuna Hălmăgel, județul Arad, a fost construită în anul 1860. Are hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice . Biserica parohială din Luncșoara, filia Vojdoci cu hramul „Înălțarea Domnului” a fost construită în anul 1830 din contribuția credincioșilor. A fost construită din lemn de stejar și acoperită cu țiglă
Biserica de lemn din Luncșoara-Vojdoci () [Corola-website/Science/316789_a_318118]
-
Biserica de lemn din Luncșoara, comuna Hălmăgel, județul Arad, a fost construită în anul 1860. Are hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice . Biserica parohială din Luncșoara, filia Vojdoci cu hramul „Înălțarea Domnului” a fost construită în anul 1830 din contribuția credincioșilor. A fost construită din lemn de stejar și acoperită cu țiglă iar turnul cu tablă. În anul 1870 s-a făcut o inscripție care se află și în prezent deasupra
Biserica de lemn din Luncșoara-Vojdoci () [Corola-website/Science/316789_a_318118]
-
mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de om. Pe iconostas în partea inferioară sunt scenele: Nașterea Domnului, Botezul, Învierea, Cina cea de taină, Înălțarea la cer, Adormirea Maicii Domnului. Din motive de simetrie nu se respectă cursul normal al vieții lui Isus. Altarul are pe pereții laterali reprezentate figurile a nouă ierarhi și Jertfa lui Avraam, pe boltă, Iisus, Duhul Sfânt și când au
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
lemn, situată pe ”dâmbul Plischii”, denumit și astăzi ”Bisericuța”. Biserica de lemn actuală, cu hramul „Întâmpinarea Domnului”, situată în centrul satului, tot pe un ”dâmb”, A fost construită îm anul 1807. Această biserică a fost precedată de alta, având hramul Înălțarea Sfintei Cruci, pe care episcdopul Sinesie Jivanovici al Aradului, în urma vizitației sale canonice din anul 1755, a înregistrat-o cu mențiunea că era ”nouă și negătată”. Fiind recentă nu putem să o confundăm cu cea de pe ”dâmbul Plischii”, mai degrabă
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
sau ridicarea ștachetei sau înălțarea ștachetei este o eroare logică informală în care cel care argumentează, odată ce i s-au prezentat evidențe contrare afirmației sale, redefinește afirmația sa fără să ia cunoștință de validitatea evidențelelor și a contra-argumentului. Argumentul e invalid din moment ce se modifică afirmația
Mutarea ștachetei () [Corola-website/Science/315145_a_316474]
-
a unor evidențe în afara posibilității curente de a prezenta evidențe care să satisfacă acele criterii. Cu alte cuvinte când o tentativă de a depăși o ștachetă s-a efectuat cu succes, se înalță ștacheta astfel încât să se excludă succesul tentativei. Înălțarea repetată a ștachetei face ca afirmațiile să fie din ce în ce mai dificil de combătut și oponentul eventual va eșua. Dacă nimic nu funcționeză, eventual se va apela la abordarea unor subiecte pe care oponentul nu e în grad să le dezbată. La
Mutarea ștachetei () [Corola-website/Science/315145_a_316474]
-
Paștele căilor este o sărbătoare care pică în aceeași zi cu Înălțarea Domnului sau ziua de Ispas, adică exact la 40 de zile după Paști (joia din săptămână a șasea după Paști) . Mai este cunoscută drept "Joia iepelor". Expresia „"la paștele căilor"” a intrat în limbajul comun desemnând ceva foarte îndepărtat că
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
de arhitectul Matthias Hubert și colaboratorii săi, Cornel Liuba și Edmund Stanzel Corneliu Liuba pentru Școala de fete „Sofia Imbroane”. Schimbându-i-se destinația, Victor Vlad va reface planurile pentru a corespunde noului său caracter, administrativ. A proiectat Catedrala ortodoxă Înălțarea Domnului din Târgu Mureș, Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Cuptoare, Anina, Brașov, Izvor, Herendești, Ghiroda, Aradul Nou. Pentru activitatea sa a fost recompensat cu:
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
evoluțiilor umane stă o fraterinitate de suflete iluminate care au ghidat și ajutat umanitatea de-a lungul istoriei. Pentru Bailey, evoluția umanității a fost intim condusă de relațiile cu această Ierarhie Spirituală. Ea a crezut că influențele de stimulare și înălțare ale religiei, filosofiei, științelor, mișcărilor educaționale și a culturii umane în general au fost rezultatul acestor relații, și deși în timp umanitatea a bagatelizat toate aceste dezvoltări, există în toate impulsul lor original conceput ca rezultat al muncii ierarhiei Spirituale
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
de pe apa Sucevei, pentru participarea sa la respingerea unui atac căzăcesc asupra Moldovei. Doi ani mai târziu, i se schimbă dania la cererea sa cu moșia Dragomireștii, unde va ctitori viitoarea mănăstire. În 1599 este preot la Biserica domnească (Biserica Înălțării) din Suceava. Nu se cunoaște data intrării în monahism (la mănăstirea Putna). În timpul stăpânirii lui Mihai Viteazul în Moldova, este ales episcop al Rădăuților (iunie 1600); în septembrie 1600 a pierdut scaunul, retrăgandu-se la moșia sa Dragomirești, lângă Suceava. În
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
căzut de acord asupra frontierelor viitorului lor stat, datorită diferențelor dintre zonele unde se găseau așezările lor și granițele administrative și politice ale regiunii. Primele schițe ale granițelor Kurdistanului au fost propuse în 1919 de Șerif Pașa, reprezentantul „Societății pentru Înălțarea Kurdistanului” ("Kürdistan Teali Cemiyeti"), la Conferința de pace de la Paris. Șerif definea astfel granițele regiunii: Niciuna dintre aceste propuneri nu a fost inclusă în Tratatul de la Sèvres, care prevedea înființarea unui Kurdistan mult mai puțin întins, aflat doar pe teritoriul
Tratatul de la Sèvres () [Corola-website/Science/320144_a_321473]
-
împărțirea bisericilor între ortodocși și uniți, biserica din Grui și biserica schitului Foltea revin ortodoxilor. La 1761, cele două biserici amintite sunt considerate a fi prea mici pentru numărul mare de credincioși fapt ce determină începerea construcției bisericii cu hramul "Înălțarea Domnului" din Săliște. Despre vechea biserică de lemn a schitului ce s-a păstrat până la construirea bisericii noi în anii 1922-1923 nu se cunosc prea multe detalii, momentul edificării ei fiind unul dintre acestea. Fotografia păstrată ilustrează această biserică care
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
cu imposibilitatea japonezilor de a se retrage sau de a primi întăriri, a asigurat că nu există niciun scenariu plauzibil prin care Statele Unite ar fi putut pierde bătălia. Bătălia a fost imortalizată în celebra fotografie a lui Joe Rosenthal, intitulată "Înălțarea drapelului pe Iwo Jima", ce ilustrează ridicarea drapelului SUA pe Muntele Suribachi, un deal de altitudine, de către cinci pușcași marini și un marinar. Fotografia reprezintă a doua înălțare a drapelului pe munte, ce a avut loc în ziua a cincea
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
Bătălia a fost imortalizată în celebra fotografie a lui Joe Rosenthal, intitulată "Înălțarea drapelului pe Iwo Jima", ce ilustrează ridicarea drapelului SUA pe Muntele Suribachi, un deal de altitudine, de către cinci pușcași marini și un marinar. Fotografia reprezintă a doua înălțare a drapelului pe munte, ce a avut loc în ziua a cincea a bătăliei care a durat 35 de zile. Ea a devenit imaginea de referință a bătăliei și a fost reprodusă frecvent. Iwo Jima a fost singura bătălie a
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
au acostat și mai mulți soldați cu și mai multe echipament greu, iar invazia a avansat spre nord, capturând aerodromurile și restul insulei. Majoritatea soldaților japonezi au luptat până la moarte. Joe Rosenthal a fost cel care a realizat fotografia istorică „Înălțarea drapelului pe Iwo Jima” la 23 februarie 1945. Ea prezintă cinci pușcași marini și un membru ("corpsman") al personalului medical al Marinei înălțând drapelul Statelor Unite pe vârful Muntelui Suribachi. Fotografia a fost extrem de populară, fiind retipărită în mii de publicații
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
rețeaua de tuneluri. Ei se așteptau la lupte grele pentru cucerirea vârfului. Două patrule de patru oameni au fost trimise pe vârful vulcanului să observe rutele de pe partea nordică a muntelui. Legendele populare (îmbogățite de presă imediat după publicarea fotografiei „Înălțarea drapelului pe Iwo Jima”) spun că pușcașii marini au luptat până au ajuns pe vârf. Pușcașii americani se așteptau la o ambuscadă, dar în realitate aceasta nu s-a materializat. Pușcașii marini au întâlnit mici grupuri de apărători japonezi pe
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
Din nou, ei au ajuns pe vârful muntelui fără vreun incident. Folosind o țeavă lungă găsită de ei printre deșeurile de pe vârful muntelui, au înălțat drapelul american pe Muntele Suribachi, primul drapel străin înălțat vreodată pe pământ japonez. Această primă înălțare a drapelului a fost imortalizată de fotograful Louis R. Lowery. Când drapelul tocmai era ridicat, secretarul Marinei James Forrestal tocmai debarca și el pe plaja de la poalele Muntelui Suribachi. El a hotărât să ia acel drapel ca amintire. Legenda populară
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
l-a trimis pe sergentul Mike Strank (care apare în celebra fotografie) să ducă un al doilea drapel, mai mare, în vârful vulcanului în locul primului. Când primul drapel a fost coborât, a fost înălțat al doilea. După această a doua înălțare a drapelului a realizat Rosenthal celebra fotografie „Înălțarea drapelului pe Iwo Jima”, ce surprinde momentul plantării drapelului înlocuitor pe culmea muntelui. În pofida pierderii Muntelui Suribachi din extremitatea sudică a insulei, japonezii încă dețineau poziții puternice în partea de nord. Relieful
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
apare în celebra fotografie) să ducă un al doilea drapel, mai mare, în vârful vulcanului în locul primului. Când primul drapel a fost coborât, a fost înălțat al doilea. După această a doua înălțare a drapelului a realizat Rosenthal celebra fotografie „Înălțarea drapelului pe Iwo Jima”, ce surprinde momentul plantării drapelului înlocuitor pe culmea muntelui. În pofida pierderii Muntelui Suribachi din extremitatea sudică a insulei, japonezii încă dețineau poziții puternice în partea de nord. Relieful stâncos era foarte favorabil apărării, și mai mult
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
istorice, . Biserica Sfinții Arhangheli domină, de pe deal, satul risipit în vale și pe coaste și care nu mai are decât șapte locuitori. S-a păstrat, prin tradiție, că înaintașa ei mult mai mică, a fost la locul numit „Vârtoape”. Momentul înălțării lăcașului existent, se consideră că este în miezul secolului al XVII-lea, văleatul stăruind poate în pragul de sus al ușii de vest, îngropat sub tencuială. Dimensiunile îi sunt modeste: laturile lungi de 8m, înălțimea de 1,70m, iar forma
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este păstrătoarea a două biserici de lemn, ambele ridicate în secolul al XIX-lea. Cea dintâi, purtând hramul “Buna Vestire“, se află în satul Grosuri, ca timp al înălțării ei tradiția transmițând anul 1855; sub tencuiala interioară și exterioară actuală se pot ascunde însă nu doar eventuale fragmente picturale, ci și elemente de datare mult mai vechi. Edificiul, renovat în anii 1911, 1929, 1937 și 1966, se compune dintr-
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
din comuna Almașu, județul Sălaj a fost folosită de comunitatea românească din sat până în perioada interbelică când o nouă biserică, de zid a înlocuit-o. Șematismele bisericii greco-catolice precizează ca dată a edificării bisericii de lemn anul 1795, având hramul ""Înălțarea Domnului Nostru Isus Christos"". În Stana, pe timpul episcopului Inocențiu Micu-Klein se aflau doar 16 credincioși greco-catolici. Datorită numărului mic de credincioși parohia a fost înființată abia în anul 1783. Neavând biserică, comunitatea acestei parohii a fost afiliată la bisericile din
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]