4,343 matches
-
care coborau, în urma lor, pe terasamente. Singurul tren de călători trecea la ora opt seara, de două ori pe săptămână. O dată miercurea, la dus. O dată sâmbăta, la întors. Era un tren internațional care pleca din capitală și ajungea la mările înghețate. Șuiera de departe, numărai până la cinci și puteai să-l vezi. Trecea atât de repede, încât abia dacă îi deslușeai ferestrele. Vara sclipea în lumină ca argintul. Iarna se lăsa ca un întuneric mai dens, ca o umbră crescută dintr-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
adevărată, uite ce culoare are, parcă e piatra de la inelul episcopului. — Tocmai de-aia e bună câte o afurisenie, când se îngroașă mintea. E de folos, ca lipitorile, când se îngroașă sângele. Popa cugetă câteva clipe, privindu-l cu ochi înghețați. Apoi trase aer în piept și se porni : — Afurisit să fii, pe dinăuntru și pe dinafară ! Dădu drumul aerului, cu un șuierat : Na, c-am zis-o ! — Și nici nu-i destul ! Uite ce umflat ești la tâmple... cum ți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Nu a existat vreun semn. Însă doamna Jin a fost. Ea a fost amărâtă de supunerea prințului Kung. Dar a reușit să-și ascundă simțămintele. E o iarnă groaznică. După un ger năpraznic, pe străzile din Peking sunt găsite trupuri înghețate. Îi dau mamei tot ce câștig, dar nu e suficient pentru a plăti cheltuielile. Cămătarii fac coadă la ușa noastră. Ușa a căzut de mai multe ori din toc. Unchiul al Unsprezecelea nu se simte în largul său și gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
altfel ar înnebuni fără doar și poate. Îndur cea mai grea iarnă din viața mea. E mijlocul lunii februarie a anului 1856, și pântecul meu e de-acum cât un pepene. Împotriva sfatului lui An-te-hai, am ieșit afară pe pământul înghețat. Voiam să-mi vizitez grădina și tânjeam să respir aer curat. Frumusețea pavilioanelor și pagodelor acoperite de zăpadă mi-a adus un sentiment plăcut de speranță. În numai câteva luni, se va naște copilul. Am încercat să sap în pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
seama că dormise adânc, căci obrajii îi erau roșii ca mărul. Desigur, i-am răspuns. Ne-a luat o zi întreagă să plantăm bulbii. Mă gândeam la fermierii de la țară și îmi închipuiam familiile care se căzneau să desțelenească solul înghețat. Punându-mi mâna pe burtă, am zis: — De vei fi băiat și de vei ajunge vreodată împăratul Chinei, îți doresc să fii bun și merituos. — A-ko! În clipa în care aud strigătul lui An-te-hai, mintea mi se transformă într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pentru sănătatea Majestății Sale, așa că ne mutăm înapoi la Yuan Ming Yuan. Se face iarnă. Buruieni lungi, ofilite zac, cafenii și galbene, ca niște valuri nemișcate. Vântul continuă să fie aspru. Gârlele și pâraiele care șerpuiesc prin grădini sunt acum înghețate și seamănă cu niște funii murdare. Împăratul Hsien Feng spune că îi amintesc de măruntaiele căzute din burta unui animal ucis. Liniștea e întreruptă atunci când Su Shun și prințul Kung sosesc cu treburi urgente. Ei stau lângă patul din lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vorbe îmi răsună în minte cât e noaptea de lungă: — Încă un cuvânt și vei fi răsplătită cu o funie ca să te spânzuri! Nuharoo m-a invitat la o plimbare prin grădina ei. Spune că tufele, pălite de o brumă înghețată, au atras o specie rară de fluturi. Îi spun că nu am chef de fluturi. S-ar putea să fie molii. Oricum, sunt frumoși. Fără să-mi acorde atenție, ea continuă: Hai să mergem să prindem fluturi. Uită de barbari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
spusese despre moartea tatălui ei. Mi-a fost adusă fata. Nu moștenise frumusețea mamei sale. Purta o robă din satin gri și arăta groaznic. Trăsăturile nu i se schimbaseră, și era slabă ca o scândură. Îmi amintea de o vânătă înghețată care s-a oprit din creștere. Nu a îndrăznit să stea jos când am invitat-o. Moartea mamei ei trebuie să fi aruncat o umbră permanentă asupra caracterului său. Era o prințesă, singura fiică a împăratului Hsien Feng, dar arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
eu și Nuharoo facem o excursie pentru a inspecta mormântul. În mod oficial, se numește Pământul Binecuvântat al Veșniciei. Solul e tare ca piatra și acoperit de îngheț. După o călătorie lungă, cobor din palanchin cu mâinile țepene și picioarele înghețate. Soarele nu strălucește deloc. Eu și Nuharoo suntem îmbrăcate în tradiționalele haine albe de doliu. Gâturile noastre sunt expuse aerului rece, și praful purtat de vânt ne irită pielea. Nuharoo de-abia așteaptă să se întoarcă. Priveliștea mă emoționează. Hsien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lase să treacă trei fete care chițăiau și se clătinau. Când plouă, găsești greu un taxi pe strada asta. Nu, mersi, mă descurc. Cum vrei tu. Minutele Începuseră să pară ore, iar stropii reci se transformaseră rapid Într-o ploaie Înghețată, persistentă. Ce anume voiam eu să dovedesc? Paznicul se sprijinea de ușă, ca să se protejeze de copertină și citea În continuare liniștit, ca și cum n-ar fi realizat ce uragan vuia acum În jurul nostru. Am continuat să-l privesc fix până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
alerga de obicei pe Millington cu căruciorul de legume, când mi-am auzit numele. —Bette! Hei, Bette, aici! M-am Întors și l-am văzut pe Sammy care stătea pe o bancă și bea cafea, cu răsuflarea vizibilă În aerul Înghețat și cu ceea ce părea a fi o femeie trăsnet lângă el. Fir-ar să fie. N-aveam cale de scăpare. În mod evident mă văzuse și mă urmărise cum Îl priveam fix, așa că nu exista nici o modalitate de a pretinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
spațiului euroatlantic rămâne în continuare foarte improbabilă pe termen mediu. Terorismul internațional, precum și proliferarea armelor de distrugere în masă vor reprezenta principalele amenințări asimetrice la adresa securității internaționale. Instabilitatea datorată crizelor și conflictelor regionale, respectiv potențialul de activare a unor conflicte "înghețate", disponibilitatea crescută a noilor tipuri de arme convenționale, crima organizată transfrontalieră, folosirea în scopuri distructive a noilor tehnologii, întreruperea fluxului de resurse vitale, migrația ilegală și efectele dezastrelor naturale vor fi cele mai probabile provocări pe termen mediu. Guvernarea ineficientă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
defectă (13.6); 11. transportul substanțelor care trebuie inhibate fără un certificat valabil pentru inhibitor (17/19). 3.5. Deficiențe sub incidența Convenției LL 66: 1. zone semnificative avariate ori corodate, găuri în punți sau la corp, asociate cu dispozitive înghețate, care să afecteze bună stare de navigabilitate sau rezistență la sarcinile încărcate local, daca nu cumva au fost efectuate lucrări de reparații provizorii pentru un voiaj spre un port unde vor fi efectuate reparații permanente; 2. un caz recunoscut de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150053_a_151382]
-
se pogoară asupra țării. Acolo se poartă un război cu-adevărat "murdar", iar cei care pleacă pe front militari de meserie, dar în egală măsură tineri logodnici sau soți se confruntă cu tortura, masacrele și terorismul. Omniprezența morții "fățarnice și înghețate"170, teroarea trăită zilnic îi fac pe acești bărbați să-și piardă iremediabil inocența. Poftele carnale sunt și ele ațâțate. Dorințele sunt cu atât mai exacerbate cu cât clima fierbinte a Algeriei exercită asupra celor care încep să se familiarizeze
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la marele număr de prizonieri deportați acolo)" Radio Moscova declară: "Țiganii mareșalului Antonescu au terminat războiul și au plecat în țara lor". La 29 ianuarie, Sănătescu primește ordinul de a merge spre vest; totul este pregătit pentru a trece Niprul înghețat. Coloanele se reîntorc, în cursul unei conferințe din aprilie 1943 ținută la Școala de Război, Antonescu cere un minut de tăcere pentru cei 5.008 ofițeri, 3.253 subofițeri și 170.768 soldați uciși sau dispăruți și afirmă cu forță
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
starea de vinovăție, în care laitmotivul e uciderea îngerului și a tatălui. Sentimentul tragic al lui „a-fi-în-lume”, perceptibil și anterior, conduce acum la retragerea în sine și în meandrele memoriei. Tărâmul poetic este unul nordic, întunecat, materia este aspră, densă, înghețată: „În sens invers, mergând/ mereu înspre Nord - eu: suflet arid, pietros,/ mușcând zăbala înghețată a lunii...” (Inorog). Sensul drumului este unul coborâtor, mântuirea e nu incertă, ci infernală: „Și astăzi?... O, trup condamnat la țărână,/ schelet trist de cocor!../ Scară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
al lui „a-fi-în-lume”, perceptibil și anterior, conduce acum la retragerea în sine și în meandrele memoriei. Tărâmul poetic este unul nordic, întunecat, materia este aspră, densă, înghețată: „În sens invers, mergând/ mereu înspre Nord - eu: suflet arid, pietros,/ mușcând zăbala înghețată a lunii...” (Inorog). Sensul drumului este unul coborâtor, mântuirea e nu incertă, ci infernală: „Și astăzi?... O, trup condamnat la țărână,/ schelet trist de cocor!../ Scară incertă, de oase, pe care cobor...” (Amară). Așa cum mărturisește în Cuvântul autoarei, P. scrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
înțelegerii comune, ea va permite stăpânirea și descrierea unei lumi, în care ființa umană își caută, în permanență, rostul, iar viața îi devine sinonimă cu o cunoaștere parțială".81: "Mă uit în trecut și nu înțeleg/ urmele pașilor mei./ Privesc înghețată zăpada,/ Prin care picioarele mele desculțe/ (îmi amintesc), s-au năruit./ Dar urmele lor închipuie semne,/ În alfabetul unei lumi dispărute./ Ieri, ce voiam să spun,/ Și, mâine, cum voi mai citi/ Durerea mersului de-acum,/ Când clipele obeze/ par
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
frații mei, ei dorm/ (...) Nu îi uita pe frații mei, ei dorm". Autocompatimirea reprezintă o formă de urlet, de strigăt înfricoșător. Într-o lume în care dreptul la cuvânt este cenzurat, nu mai rămâne decât zbuciumul teribil al unui trup înghețat de cât i-au fost tăiate aripile: "Mi-e atât de frig,/ Încât cred că/ Aș mai putea fi salvată/ Numai asemenea acelor înghețați/ Care erau cusuți/ În burțile animalelor/ Să se încălzească/ Și încotoșmăniți bine/ În șuba îndurerată, /Năclăiți
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în când, ne schimbăm locul/ Să nu amorțim cu noaptea-n cap.// Mulți suntem câți saci avem în sănii,/ Am trecut prin miezul nopții plaiul,/ Fiecare după sacul lui,/ Să nu-i schimbe cineva mălaiul.// Roata morii stă înțepenită,/ Râul înghețat trosnește-n vânt,/ Boii i-am legat de stâlpii porții/ Și aștept să-i scoată din pământ.// Gerul se asprește și le-ngheață botul,/ Întunericul e neclintit,/ Parc-a mers și timpul după roata morii/ Și la miezul nopții s-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Această reîntoarcere către sine se conturează în volumele Anei Blandiana, printr-un soi de misticism, de taină, așa cum încearcă să cuprindă și întreagul conținut abscons al poeziei Ilenei Mălăncioiu: "Mă uit în trecut și nu înțeleg/ urmele pașilor mei./ Privesc înghețată zăpada,/ Prin care picioarele mele desculțe/ (îmi amintesc), s-au năruit./ Dar urmele lor închipuie semne,/ În alfabetul unei lumi dispărute./ Ieri, ce voiam să spun,/ Și, mâine, cum voi mai citi/ Durerea mersului de-acum,/ Când clipele obeze/ par
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
estetică a grotescului (vorbăria Irènei este Întreruptă de inserturi de discurs cules de la mesele vecine, banale felii de viață, importante doar prin realismul lor ingenuu) sau prin postmoderna poezie stoarsă din scatologic (“pleoscul unui căcat gînditor care cade În apa Înghețată”), prin calitatea lirismului furat exercițiului unui realism brut (atenuat de ingenuitate), licențios, ubicuu În literatura franceză contemporană (o duritate demonetizată deja acolo): “Mă Întindeam pe pat, cu o mare dorințe Între coapse. Așternuturile erau umede și eu meditam: ce-o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
văruiți de acnee. Ajunge, paradoxal, cel mai bine plătit model din lume, datorită urâțeniei sale șocante, conform principiului complementarității extremelor. Se Îndrăgostește, fără speranță, de cel mai frumos (desigur) manechin feminin și, (iar desigur) Îi mărturisește, dintr-o Japonie selenară, Înghețată și atopică (Estul extrem o fascinează pe Amélie Nothomb) ei, care se afla În Franța, că o iubește: ceea ce pune capăt prieteniei lor, pe care el n-o mai suporta, pe care ea o dorea, căci nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea"). Rolf, din poemul "Nunta", va realiza cunoașterea tainei nunții în moarte, înfășurat de apele mării înspumegate: Apoi sări în marea spumegată/ îmbrățișând-o îi cuprinse gura/ o frunză vânătă și înghețată." Modul clasic nu exclude abordarea unor motive și exprimarea unei sensibilități de substanță romantică. Doinaș se identifică cu eroii cântați, adoptă bunăoară, ipostaza lui Alexandru "refuzând apa", a voievodului, a cavalerului, a prințului din Levant care "a văzut idei". Peisajul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
văzut nebunia/ călare pe patru vânturi încrucișate/ în chipul unei găini fără pene..." Cu volumul " Cine mă apără" (1964) universul devine biblic, tânguirile se înmulțesc, poetul cade, ca și Blaga, într-o nostalgie de Eden: "Sunt fără scăpare al tău/ înghețatule./ Să nu poți stinge un incendiu într-o clădire săracă." Harul este divin. "Ce tot spui? este bolnav,/ A râs glacialul/ Căldura ta distinge viața,/ îngroapă-te cu totul/ într-un cântec." Nu lipsește din acest context Pann, ce trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]