7,853 matches
-
au făcut casa, unde și-au făcut-o, cum a murit Dedi și când a murit, cum au plecat încoace lăsând acasă pe Samuil, fratele Rusaldei, că Măru, țiganul pripășit, a plecat, cum Izaura s-a căsătorit cu Nectar, tot țigan, pe care i l-a prezentat și Prințesei, cum după ce termină lucrările în oraș se întorc acasă, de data aceasta cu mașina că și-au vândut caii și căruța trăind și ei după vremurile de-acum. Ea le-a povestit
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-aș. Cât face la mata, își caută în chimir banii Ismail. — Teteo Ismail, eu v-am invitat, eu plătesc. Treceți în nota de plată, domnule, vă rog, i-a spus Prințesa ospătarului. Acesta și mai mirat de prezența Teofanei printre țigani, s-a retras. — Să nu te pună dracu’ Ismaile să te-mbăți, să cânți cum ță felu’?îi atrage atenția Rusalda văzându-l că toarnă la pahare. — Taci fă, nu mă căpia dă cap că n-am s-o fac pe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Într-un târziu, Prințesa a chemat ospătarul, a plătit toată consumația pregătindu-se să plece, că a doua zi avea un program încărcat. S-au îmbrățișat cu toții sărutându-se în nedumerirea celor care nu-și explicau ce caută Prințesa printre țigani. Când au ajuns acasă, părinții adoptivi erau îngrijorați. Atât de mult a ținut concertul? — Nu! Am mai întârziat eu. — Ai cântat frumos ca și data trecută când am fost și noi? — Publicul a fost mulțumit, i-a plăcut, m-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
când auzise isprăvile Floricăi, mama vitregă a Teofanei. Și tu atât de mică ai fugit de-acasă? — Mă simțeam singură printre ai mei, fără mamă. Nu mai plânge, draga mea, îi sărută obrajii scăldați în lacrimi. Așa m-au găsit țiganii, m-au dus în șatră, am trăit în cort, am cerșit... — Să cerșești împreună cu țiganii! Săraca de tine, o îmbrățișa Cezar. — Ei s-au purtat foarte frumos. Mi-a dăruit și salba cu galbeni. M-au iubit ca pe copilul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de-acasă? — Mă simțeam singură printre ai mei, fără mamă. Nu mai plânge, draga mea, îi sărută obrajii scăldați în lacrimi. Așa m-au găsit țiganii, m-au dus în șatră, am trăit în cort, am cerșit... — Să cerșești împreună cu țiganii! Săraca de tine, o îmbrățișa Cezar. — Ei s-au purtat foarte frumos. Mi-a dăruit și salba cu galbeni. M-au iubit ca pe copilul lor, de aceea au venit și la concert. Țin foarte mult la ei. acum înțelegi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
din satul vecin, la vreo patru kilometri distanță. Pe drum, tot mergând, bătută, plânsă, nemâncată că n-apucase să ia prânzul,a obosit și s-a așezat pe marginea drumului să se odihnească. În timpul acesta a trecut o căruță cu țigani. A văzut-o necăjită, s-au oprit, țiganca a coborât, s-a apropiat de ea și-a întrebat-o ce s-a întâmplat. Ea ia spus c-a bătut-o mama vitregă și-a fugit deacasă. Țiganilor făcându-li-se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o căruță cu țigani. A văzut-o necăjită, s-au oprit, țiganca a coborât, s-a apropiat de ea și-a întrebat-o ce s-a întâmplat. Ea ia spus c-a bătut-o mama vitregă și-a fugit deacasă. Țiganilor făcându-li-se milă de ea au urcat-o în căruță ca s-o ducă la rudele ei fiindcă era în drumul lor. Fata, legănată de căruță, amărâtă cum era, a adormit. Când a ajuns în satul rudelor, era noapte
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
era noapte. Pe cine să fi întrebat de rude, că fata dormise. S-au hotărât s-o ia cu ei, așa că fata s-a trezit în șatra țigănească. La început s-a speriat, dar ce era să facă? Noroc că țiganii s-au purtat frumos cu ea socotind-o copilul lor. Când a mai crescut a mers la cerșit nu pentru că ei o obligau, ci pentru că ea a vrut. Îmi spunea că o durea faptul că țiganii o iubeau mai mult
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să facă? Noroc că țiganii s-au purtat frumos cu ea socotind-o copilul lor. Când a mai crescut a mers la cerșit nu pentru că ei o obligau, ci pentru că ea a vrut. Îmi spunea că o durea faptul că țiganii o iubeau mai mult decât o iubiseră ai ei. Tot cerșind, a ajuns și pe la casa unei doamne care a îndrăgit-o și până la urmă a hotărât, împreună cu soțul ei, s-o înfieze. Fetei îi părea rău să plece din
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
iubiseră ai ei. Tot cerșind, a ajuns și pe la casa unei doamne care a îndrăgit-o și până la urmă a hotărât, împreună cu soțul ei, s-o înfieze. Fetei îi părea rău să plece din șatră. Se învățase acolo și nici țiganii nu voiau s-o lase. Când li s-a explicat că e spre binele ei, să poată merge la școală, să învețe, că în șatră ar fi rămas analfabetă, au înțeles și au fost de acord. Domnii care au înfiiat-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
suferință îi cuprinde inima, că i-a lipsit mama, i-a lipsit tatăl, i-a lipsit iubirea lor, chiar dacă a avut norocul ca prin familiile prin care hazardul a purtat-o a dat peste oameni extraordinari de buni, fie ei țigani sau români. Unde este fata asta? întreabă Vasile Mocanu, care ascultase înmărmurit povestea. — Este printre noi, că de aceea v-am spus că s-ar putea ca și fata dumneavoastră să trăiască. În timpul cât le-a povestit Teofana, toți trei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
că ești de-a noastră, soarbe dintr-un pahar cu vin Eusebiu. — Vrei să spui că te bucuri că nu sunt țigancă. Da! Îi tot spuneam mamei tale: „Ce dracu’ mă femeie, nu găsim să înfiem decât un copil de țigan?”. Mi-a plăcut de tine, nimic de zis și chiar mă întrebam cum de tu n-ai pielea neagră și nici înfățișarea țiganilor. — Ți-am spus eu că poate Ismail a făcur-o cu o româncă sau poate Rusalda cu unul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Îi tot spuneam mamei tale: „Ce dracu’ mă femeie, nu găsim să înfiem decât un copil de țigan?”. Mi-a plăcut de tine, nimic de zis și chiar mă întrebam cum de tu n-ai pielea neagră și nici înfățișarea țiganilor. — Ți-am spus eu că poate Ismail a făcur-o cu o româncă sau poate Rusalda cu unul de-al nostru. Când colo tu ești de-a noastră get-beget. Acum înțeleg eu de ce mă spălai cu atâta săpun și mă parfumai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
altul, dintr-o familie în alta, m-a făcut mai dârză, mai dură, că trebuia să îndur sau să lupt pentru supraviețuire. Norocul a fost că oamenii peste care am dat erau de treabă, înțelegători și m-au ajutat. Dacă țiganii s-ar fi purtat urât cu mine, aș fi înnebunit. Dacă voi ați fi fost răi aș fi trăit ca o simplă servitoare. — Bine că ți-ai regăsit familia. Acum înțeleg eu de ce când am întocmit actele de înfiere, s-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Cezar. Nu zău. Eu sunt chiar atât de urâtă? — Ești frumoasă, dar vei deveni și mai, și mai frumoasă, țâfnoaso. — Câți copii vrei, mă rog? — Dacă mă gândesc bine, cred că vreo patru-cinci ar fi suficient. — Du-te mă, nici țiganii mei din șatră n-au avut atâția puradei, țâfnosule. — Dar tu nu mai ești în șatră. Și cine-i crește? — Noi, mama, mamă-ta Zina. — S-o crezi tu, că profesia mea îmi îngăduie să fiu an de an gravidă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
lei și reviste ieftine, buchisite și traduse pe genunchi, despre ocultism și conjurații și care dobândise o adevărată marotă pentru practicile și metodele criminale cu iz ritual. N-aș prea crede! Mai degrabă, s-au îmbătat și s-au tăiat țiganii, cu cuțitele, conchisese înțelept nenea Sandu, după ce răspunsese apelului telefonic de la dispecerat și-și notase amănuntele, într-un bloc-notes ferfenițit. Iar copilul, cine știe ce șteoarfă alcoolică ori drogată, l-o fi lepădat. În biserică?! nu se lăsase intimidat Mânecuță. Mă rog
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de mult șaptezeci, era încă zdravăn și muncea la sapă mai spornic ca un flăcău. ― Foaie verde mătrăgună, Veselia nu-i a bună! Un băiețandru începuse să chiuie așa, cu ochii închiși, ca un cocoș tânăr și fără pricepere. Pe țiganul cu vioara nu-l răbda inima să nu riposteze pe dată: ― Foaie verde păpădie, Viața-i numai veselie Pentru cine nu-i Ilie Toată hora împreună cu privitorii izbucniră într-un râs gălăgios. Râse și băiețandrul pe care-l chema Ilie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
inima să nu riposteze pe dată: ― Foaie verde păpădie, Viața-i numai veselie Pentru cine nu-i Ilie Toată hora împreună cu privitorii izbucniră într-un râs gălăgios. Râse și băiețandrul pe care-l chema Ilie Cârlan. Încurajat de mulțumirea poporului, țiganul strigă către flăcău: ― Să nu mai zici nimic, că te iau și cu cîrlanul! Altă năvală de râsete de răsună văzduhul. Dar hora, un lanț de trupuri înfierbîntate, continua, șerpuia mai avântată, parcă nu s-ar fi oprit nici un moment
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să ne jucăm cu câinii matale și cu cățeaua noastră?... Ai?... Ne lași? Baba nu răspunse. Băiețelul se obișnuise la ea, fiindcă până deunăzi a ținut aci pe nepotu-său Costică, tot de vreo cinci ani, negru ca un pui de țigan și ștrengar de n-avea pereche în sat. Rămas acum singur, Nicu își găsea petrecere când cu câinii, când cu găinile sau cu pisica. Ioana însă îl ocăra și-l alunga, dar numai din gură, căci îi erau dragi copiii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o amplă competiție sportivă? Ei, ce dacă-i spun PENSIONARIADĂ? N-ai văzut la televizor ce fac pensionarii în toată țara? Iau cu asalt guvernul, prefecturile, casele de pensii, farmaciile, fac exact ca minerii și se bat între ei ca țiganii din epopee, își rup oasele pentru un bilet de tratament, pentru pomenile care se dau la zile festive sau la praznice pe la biserici?... - Așa e Mami! Dar dacă facem ceva economii, mergem la vară la Techirghiol să ne mai reparăm
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Cât stătea câte trei, patru zile, trebuia să aibă grijă de el: să-i dea de mâncare, de băutură, de culcare și chiar de câte o femeie cu care să-și petreacă noaptea. La marginea târgului e o mahala de țigani. Aveam un muncitor care se ține cu o țigancă, deși el era căsătorit, dar stătea într-un sat din apropiere. Am vorbit cu el să-i ofere țiganca, mai ales că era frumușică și fusese căsătorită, dar nu avea copii
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
vecini împrăștie gunoiul pe tot trotuarul. „Cine dracu’ o fi făcut treaba asta ?”, mă enervez eu, încă neadaptat la cotidianul bucureștean. „Zingarii !”, îmi răspunde, ironic, un trecător. Iată că am găsit și explicația. Doar că în cartier nu mai sînt țigani... - Mulți, prea mulți politicieni. Cînd intrăm în casă, după ce lăsăm bagajele pe unde apucăm și facem un duș, deschidem televizorul să aflăm ce s-a mai întîmplat. Ne lămurim curînd că nu s-a întîmplat nimic deosebit. Ne surprinde însă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Britanică ?”, s-a revoltat cineva. „Iar ne facem de rîs !”, a pufnit altcineva cînd i-am povestit, încîntat, despre viitorul articol. „Asta nu e muzica noastră”, a mai adăugat, revoltată, persoana. „Dar a cui ?”, m-am interesat eu, naiv. „A țiganilor parveniți !”, a venit prompt răspunsul. Deci așa, nici măcar a „țiganilor” în general, ci doar a unei categorii de țigani care, după socotelile mele impresioniste, nu poate fi, numeric, prea mare. Atunci de ce auzi manele dintr-un capăt în celălalt al
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a pufnit altcineva cînd i-am povestit, încîntat, despre viitorul articol. „Asta nu e muzica noastră”, a mai adăugat, revoltată, persoana. „Dar a cui ?”, m-am interesat eu, naiv. „A țiganilor parveniți !”, a venit prompt răspunsul. Deci așa, nici măcar a „țiganilor” în general, ci doar a unei categorii de țigani care, după socotelile mele impresioniste, nu poate fi, numeric, prea mare. Atunci de ce auzi manele dintr-un capăt în celălalt al țării, iar Google îți oferă în 0,07 secunde mult
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
viitorul articol. „Asta nu e muzica noastră”, a mai adăugat, revoltată, persoana. „Dar a cui ?”, m-am interesat eu, naiv. „A țiganilor parveniți !”, a venit prompt răspunsul. Deci așa, nici măcar a „țiganilor” în general, ci doar a unei categorii de țigani care, după socotelile mele impresioniste, nu poate fi, numeric, prea mare. Atunci de ce auzi manele dintr-un capăt în celălalt al țării, iar Google îți oferă în 0,07 secunde mult peste 3 milioane de intrări ? Manelele se vînd bine
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]