9,352 matches
-
agentul se află pe un deal sau în spații deschise. Nu trebuie uitat că și corpul omenesc poate fi un obstacol în efectuarea unei transmisii clare prin mijloacele radio dacă acestea se află în toc, lipit de corp. Corpul omenesc absoarbe și el energie, de aceea în asemenea situații este bine ca mesajul să fie transmis de la o stație îndepărtată de corp. 2. Siguranța comunicațiilor Trebuie cunoscut faptul că informațiile necodificate pot fi auzite și folosite de oricare, de aceea comunicarea
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
datelor referitoare la ocuparea forței de muncă din agricultură trebuie să luăm în considerare că multe din activitățile agricole sunt desfășurate în regim de timp parțial. Dată fiind dimensiunea redusă a exploatațiilor agricole familiale din țara noastră, ele nu pot absorbi întreaga forță de muncă a proprietarilor și a familiilor acestora. Munca desfășurată în agricultură (mai ales cea din sectorul vegetal) are un pronunțat caracter sezonier, perioadele de campanie, cu activități intense, alternând cu perioadele extrasezon, în care activitățile agricole sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
categoriile. Aceasta indică tendința de extensivizare a agriculturii și trecerea la tehnici de producție învechite, care nu permit creșterea randamentelor pe unitatea de suprafață și obținerea unor produse de calitate superioară și în partizi mari. D. După 1990 agricultura a absorbit o parte din populația disponibilizată din alte sectoare în urma restructurării economiei, ajungând să dețină ponderea cea mai mare în totalul populației ocupate dintre toate ramurile economiei naționale. Deși statisticile arată o rată a șomajului mai mică decât în zonele urbane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
au atins întotdeauna scopul datorită disfuncționalităților care au apărut în mecanismele de acordare a subvențiilor care au făcut ca acestea să ajungă cu întârziere la țărani, iar în unele cazuri chiar să nu ajungă. În multe situații subvențiile au fost absorbite în totalitate de către exploatațiile asociative de dimensiuni mari, chiar dacă membrii nu au intrat în asociație cu întreaga suprafață. În aceste condiții, trebuiesc găsite soluții pentru a urmări modul de acordare a acestor ajutoare și a elimina factorii perturbatori. Din considerentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de animale și a producției, în cea mai mare parte, în sectorul privat (peste 96%), respectiv în gospodăriile individuale; * existența în comunele respective a unei tradiții în creșterea vacilor de lapte și a unor producții excedentare care nu puteau fi absorbite de către piața locală; * dificultățile întâmpinate de producătorii individuali în valorificarea producției proprii. Lipsa concurenței între întreprinderile care preluau laptele în vederea prelucrării a determinat dependența producătorilor de firmele existente (fostele întreprinderi de stat). Astfel au apărut aspecte negative cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestea se confruntă cu numeroase probleme care conduc la performanțe economice și la o poziție concurențială slabe, reprezintă forma preferată de către majoritatea proprietarilor de terenuri din țara noastră. O explicație a acestei situații este faptul că, după 1990, agricultura a absorbit cea mai mare parte a forței de muncă disponibilizate din celelalte sectoare ale economiei, crescând foarte mult ponderea populației ocupate în agricultură în totalul populației active a țării. Această forță de muncă în exces exitentă în zonele rurale și incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
economiei, crescând foarte mult ponderea populației ocupate în agricultură în totalul populației active a țării. Această forță de muncă în exces exitentă în zonele rurale și incapacitatea celorlalte sectoare ale economiei de a crea locuri de muncă prin care să absoarbă excedentul, a determinat orientarea gospodăriilor țărănești spre agricultura de subzistență. Considerăm că rezolvarea problemelor cu care se confruntă agricultura românească în prezent, în principal a problemei dimensiunilor reduse ale exploatațiilor individuale și a pulverizării proprietății funciare, ar putea fi rezolvată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se confruntă agricultura românească în prezent, în principal a problemei dimensiunilor reduse ale exploatațiilor individuale și a pulverizării proprietății funciare, ar putea fi rezolvată în mare măsură prin relansarea activității economice în sectoarele secundar și terțiar prin care să se absoarbă excedentul de forță de muncă din rural și să se reducă populația ocupată în agricultură. Prin urmare, sunt necesare soluții alternative pentru ocuparea forței de muncă în rural prin care ar putea crește veniturile familiilor de țărani și, implicit, resursele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
exploatațiilor agricole și folosirea mai eficientă a resurselor materiale, financiare și umane trebuie să aibă în vedere problema socială. Actuala structură a exploatațiilor agricole și caracterul de subzistență al agriculturii românești este și o consecință a faptului că agricultura a absorbit o mare parte a forței de muncă disponibilizate din alte sectoare ale economiei. Măsurile de eficientizare a activităților din agricultură trebuie să fie însoțite de crearea unor locuri de muncă în zonele rurale prin care să se absoarbă excedentul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricultura a absorbit o mare parte a forței de muncă disponibilizate din alte sectoare ale economiei. Măsurile de eficientizare a activităților din agricultură trebuie să fie însoțite de crearea unor locuri de muncă în zonele rurale prin care să se absoarbă excedentul de forță de muncă existent în acestea. Considerăm că prin crearea de locuri de muncă alternative în alte sectoare ale economiei pentru locuitorii din zonele rurale, s-ar obține și o creștere a dimensiunilor exploatațiilor agricole pe cale naturală, fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
hal încât se strecoară dincolo de maxilare. Pleoapele se crapă și globurile oculare încep să plângă cu lacrimi de sânge. Gâtlejul este atât de umflat încât respirația devine dificilă și provoacă senzația neclară, dar îngrozitoare, de înec. În final, pe măsură ce soarele absoarbe inexorabil și ultima picătură de apă din corp, nu mai rămâne decât „cadavrul viu“. Mi-am închipuit eu că În mijlocul mării nu era exact povestea lui Kate Winslet și Leonardo DiCaprio. N-am pus mâna pe ea până noaptea târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de coastă treceau primele iahturi ale dimineții, Îndreptîndu-se către larg. În portul cîndva adormit reverbera ecoul cablului de metal tensionat pe cabestan În atelierul În care Andersson și echipa lui de meșteri spanioli uscau și lăcuiau carenele ce Începuseră să absoarbă apă. În tot acest timp, În centrul portului, o goeletă distrusă de foc - scheletul pe jumătate scufundat al lui Halcyon - era legată de un șlep de oțel. Catargul carbonizat și velele Înnegrite Împărățeau peste Întinderea de ape, Îmboldindu-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pe îndelete despre realitate și ficțiune, dar simt că Eduard mă fixează scormonitor cu privirea, ca și cum m-ar vedea pentru prima oară, și mă încordez toată. Tac și îmi afund privirea în ochii lui cenușii care parcă vor să mă absoarbă. Simt că și ochii lui încearcă să se afunde în privirea mea. E ca și cum ochii noștri s-ar săruta de la distanță, constat eu cu uimire, aplecându-mi, înfiorată, privirea. Simt că îmi ard obrajii. — Scena cu norii e fffoarte mi-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un schimb de replici sau de priviri, sau dacă se zărește iar mortăciunea aia detestabilă între mine și ei, dar cerul văzut de la etajul opt al blocului nostru nu părea umbrit de nici o scamă de nor. Am fost atât de absorbită de această neliniște în privința alor mei, încât abia undeva pe la mijlocul săptămânii, când a plecat tata în delegație și ne-a anunțat că se întoarce vineri, abia atunci mi-am dat seama că trebuia să se întoarcă Eduard și să mă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
glas incolor. în schimb... ce anume? — în schimb m-a rugat... sssă le ccchem pppe... Anda și pppe Georgiana. Clara tăcuse. Suficient de mult timp pentru ca el să cuteze să-și ridice privirea spre chipul ei îmbujorat și să-i absoarbă toate nuanțele. — Aha! rostise ea, într-un târziu. Bobo înghițise din nou în sec. O cunoștea suficient de bine pe Clara ca să-și dea seama ce se ascunde în spatele acelei scurte exclamații. O gheară nevăzută i se înfipsese în gâtlej
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
într-o sală goală, fără țipenie de om în preajmă, și totuși să te simți înconjurat de ființe care te urmăresc cu gravitate de pe pereți. Cu gravitate și mai ales cu încrâncenare, cu o încordare nefirească, vrând parcă să te absoarbă cu totul. Clara își strânse umerii, înfiorată. Dacă n-ar fi venit aici cu un scop anume, de care aproape că uitase, ar fi ieșit în goană din încăpere. De-abia când ajunse la capătul sălii observă un culoar îngust
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de fapte de vvitejie, altfel nu-mi explic... Și Bobo îi povestise, cu vocea lui domoală, despre întâmplă rile de la mare din urmă cu douăzeci de ani. Clara îl asculta continuând să privească portretul lui Eduard. îl privea încercând să absoarbă tot ceea ce păreau să-i spună ochii cenușii care odinioară i se păreau impenetrabili. îl privea pe Eduard, ascultându l pe Bobo, și, cu cât se îmbiba mai mult de ce vedea și auzea, cu atât simțea conturându-se în preajma ei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
la Vartolomei Beteagul Mașina, albă ca laptele, cu bot zăbrelit în gratii argintii, se opri sub gard. A frământat pietrișul de pe drum, sub papucii ei enormi de cauciuc, și pașii străinului apropiară scrâșnetul prundului de nasul lui Vartolomei, care meșterea absorbit la motopompa lui ruginită, cu încheieturile năpădite de noroi. Străinul, în haine tărcate, ca blana de râs, îi întinse mâna, rostindu-și repezit, oferta lui binevoitoare: Dam ajutor? Vartolomei și-a frecat de pantalonii aspri, de postav, mâna plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
asta În favoarea mea, că organizația noastră nu s-a dezintegrat, nu a falimentat după moartea Andreei. Ba chiar a prosperat. Florin, Leac și Cristina - care a moștenit partea Andreei -, au devenit tot mai bogați. Afacerea lui Florin extinzându-se, a absorbit o bună parte din forța de muncă pe care o pregătea Sorin la fundația lui. Cătă s-a reapucat de afacerea cu librăria, are În momentul de față un mic lanț extins În tot vestul țării. A rafinat gusturile, librăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
deschise. Amândoi și-au refuzat acel "la revedere" sau "pe curând", formule familiare, dar străine de realitatea vremurilor. A sărutat-o ușor pe buze. Smaranda și-a trecut apăsat palmele prin părul lui, de la frunte către ceafă, ca și cum dorise să absoarbă complet tot ceea ce însemna el, gânduri, idei, sentimente. "Vorbim, a spus ea, când te întorci." O afirmație împotriva morții, a războiului, spusă cu dorința disperată că viața și dragostea lor nu se sfârșise. Privirile se întâlnesc și cei doi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de serviciu, care tușește discret. Ce s-a întâmplat? întreabă continuând să stea cu fața la fereastră. Ați ordonat să fiți anunțat imediat de sosirea locotenentului Rădulescu. Venise mai devreme? Se uită la ceas și constată surprins ca el pierduse noțiunea timpului, absorbit de analiza care-i fusese pusă pe birou la prima oră a dimineții. Oftează scurt. Cu mintea cuplată din nou la treburile urgente și presante ale prezentului, introduce cu grija documentația intr-unul din sertarele biroului. Scoate din fichet un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și financiare, direcționată spre a pune bazele unei economii de piață din punct de vedere instituțional și structural în cadrul unei administrații publice moderne, capabilă să gestioneze o societate civilă ce trebuie condusă spre prosperitate; - dezvoltarea de proiecte specifice pentru a absorbi asistența europeană în domeniul restructurării și privatizării pentru desăvârșirea procesului de ajustare structurală, al protecției sociale, al dezvoltării infrastructurii și al edificării societății civile. Acordul de Liber Schimb semnat cu țările membre A.E.L.S. reprezintă pentru România o componentă complementară
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
problemelor de politică externă. III.7.6. Uniunea Europeană și țările din grupul A. E.L.S. Evoluția relațiilor cu grupul A.E.L.S. se caracterizează printr-o dinamică ascendentă. Țările din grupul A.E.L.S. reprezintă o piață importantă pentru exportul U.E. A.E.L.S. absoarbe mai mult de 1/4 din exportul comunitar. Pe de altă parte, jumătate din exportul total al grupului A.E.L.S. este destinat pieței U.E. U.E. întreține cu țările din A.E.L.S. relații preferențiale, începutul cărora datează din anii ’70. Apropierea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
presupune trecerea la economia de piață și întărirea democrației. Asistența este nerambursabilă. Fondurile, care cuprind asistență tehnică, transferul de „know-how” și perfecționare, sunt distribuite beneficiarilor în funcție de PNB (produsul național brut), populație, actuala stare a reformei și capacitatea lor de a absorbi asistența. III.13.2.3. Acordurile Europene (de asociere) Acestea sunt acorduri de generația a doua bazate pe articolul 238 al Tratatului C.E.E., acorduri mixte încheiate de către Comunitate și statele membre cu țările Europei Centrale și de Est. Încetineala procesului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
spre oiștea Carului Mare, În rîsul Întinerit al domnului Pavel, orchestra departe, În timp ce Ana, În ochii căreia mă uitam, deveni tristă, tristețea i se fixase În privire: „E poate ultima dată, spuse În sine, cînd te mai văd; ești din ce În ce mai absorbit de treburile tale, iar pe la noi nu mai treci de mult, - e la fel ca o infirmitate - noi vorbim despre tine, eu fac ce fac și aduc mereu vorba. Lung te pomenește adesea, soția lui, la fel - au Îmbătrînit aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]