121,156 matches
-
exemplu, tipul de var ce trebuie utilizat, tehnologia de zugrăvire etc.). Contractul se dovedește a fi în aceste condiții incomplet (Gilardi, 2001; Păunescu, 2006). În situațiaclasică a unei firme, de exemplu, realizarea obiectivelor de creștere a profitului sunt delegate de acționarii firmei unui consiliu de administrație. Dat fiind faptul că obiectivul creșterii profitului se poate dovedi ambiguu, activitățile prin care se realizează această creștere le sunt ascunse acționarilor, cu atât mai mult în cazul când orizontul de timp al contractului nu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
unei firme, de exemplu, realizarea obiectivelor de creștere a profitului sunt delegate de acționarii firmei unui consiliu de administrație. Dat fiind faptul că obiectivul creșterii profitului se poate dovedi ambiguu, activitățile prin care se realizează această creștere le sunt ascunse acționarilor, cu atât mai mult în cazul când orizontul de timp al contractului nu este prestabilit. ω Exemplul 2 Să luăm, de exemplu, cazul în care încheiem un contract cu o bonă. Obiectul acestui contract este reprezentat de serviciile prin care
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reducere a costurilor, de scurtare a ciclului de producție și a perioadei de desfacere și încasare a producției. VRAT= ; totaleActive afacerideCifra ~ Rentabilitatea financiară. Rata rentabilității financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a valorii intrinseci a acțiunilor societății. Această rată trebuie să înregistreze valori peste media dobânzilor bancare. Rf = .100propriuCapital netProfit × Un alt criteriu avut în
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
sunt valabile și pentru această formă de societate. Societatea pe acțiuni.Societatea pe acțiuni este o societate de capitaluri, elementul esențial nefiind calitatea persoanei asociate ci capitalul aportat de aceasta. Pentru constituirea societății este necesar un număr de minim 2 acționari iar capitalul social nu poate fi mai mic de 90.000 lei și se poate constitui numai în bani și natură. Guvernul va putea modifica, cel mult o dată la 2 ani, valoarea minimă a capitalului social, ținând seama de rata
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
este împărțit în acțiuni reprezentate prin titluri negociabile, transmisibile atât pe piețele financiare organizate bursele de valori cât și pe piețe neorganizate. Acțiunile se transmit prin acte între vii și prin acte mortis causa, fără să fie necesar acordul celorlalți acționari. Răspunderea acționarilor pentru datoriile societății este limitată la valoarea acțiunilor pe care le deține fiecare, obligațiile sociale fiind garantate numai cu patrimoniul societății. Conducerea societății se realizează de către adunarea generală și se face pe principiul majorității voturilor acționarilor. Administrarea societății
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în acțiuni reprezentate prin titluri negociabile, transmisibile atât pe piețele financiare organizate bursele de valori cât și pe piețe neorganizate. Acțiunile se transmit prin acte între vii și prin acte mortis causa, fără să fie necesar acordul celorlalți acționari. Răspunderea acționarilor pentru datoriile societății este limitată la valoarea acțiunilor pe care le deține fiecare, obligațiile sociale fiind garantate numai cu patrimoniul societății. Conducerea societății se realizează de către adunarea generală și se face pe principiul majorității voturilor acționarilor. Administrarea societății se realizează
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acordul celorlalți acționari. Răspunderea acționarilor pentru datoriile societății este limitată la valoarea acțiunilor pe care le deține fiecare, obligațiile sociale fiind garantate numai cu patrimoniul societății. Conducerea societății se realizează de către adunarea generală și se face pe principiul majorității voturilor acționarilor. Administrarea societății se realizează în funcție de sistemul de administrare ales unitar sau dualist de către un consiliu de administrație sau administratorul unic, respectiv de Directorat sub controlul Comitetului de Supraveghere. Controlul activității se realizează în mod obligatoriu, de o comisie de cenzori
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de grup este controlul care poate fi unic sau comun și riscul unic determinat de desfășurarea complexului de întreprinderi pe care le controlează societatea dominantă a grupului 76. Controlul se poate exercita prin aceeași administrație (control directorial sau prin aceiași acționari majoritari). Problema clasică a grupului de societăți este de a concilia interesele grupului de societăți în ansamblul lui și interesele proprii ale filialei. Administratorii filialei trebuie să apere filiala împotriva oricărui abuz de majoritate sau contract lezionar încheiat în favoare
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
2010, p. 545. 63 Enumerarea celor trei tipuri de societăți comerciale este lipsită de un fundament logic și real întrucât cele trei tipuri de entități sunt comercianți, sunt forme asociative de întreprindere și au calitatea de persoană juridică distinctă de acționari (chiar dacă în cazul societăților naționale sau a companiilor naționale statul român este acționar unic sau calitatea de acționar unic o are o altă societate la care statul este acționar unic sau majoritar). 64 Art. 6 alin. 2 din Legea de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de un fundament logic și real întrucât cele trei tipuri de entități sunt comercianți, sunt forme asociative de întreprindere și au calitatea de persoană juridică distinctă de acționari (chiar dacă în cazul societăților naționale sau a companiilor naționale statul român este acționar unic sau calitatea de acționar unic o are o altă societate la care statul este acționar unic sau majoritar). 64 Art. 6 alin. 2 din Legea de aplicare prevede că "dispozițiile alin. (1) nu se aplică termenului "comerciant" prevăzut în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
real întrucât cele trei tipuri de entități sunt comercianți, sunt forme asociative de întreprindere și au calitatea de persoană juridică distinctă de acționari (chiar dacă în cazul societăților naționale sau a companiilor naționale statul român este acționar unic sau calitatea de acționar unic o are o altă societate la care statul este acționar unic sau majoritar). 64 Art. 6 alin. 2 din Legea de aplicare prevede că "dispozițiile alin. (1) nu se aplică termenului "comerciant" prevăzut în: a) Legea nr. 84/1998
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
asociative de întreprindere și au calitatea de persoană juridică distinctă de acționari (chiar dacă în cazul societăților naționale sau a companiilor naționale statul român este acționar unic sau calitatea de acționar unic o are o altă societate la care statul este acționar unic sau majoritar). 64 Art. 6 alin. 2 din Legea de aplicare prevede că "dispozițiile alin. (1) nu se aplică termenului "comerciant" prevăzut în: a) Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată; b) Ordonanța Guvernului nr. 130
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acțiuni / 317 1. Constituirea societăților pe acțiuni / 317 2. Acțiunile emise de societatea pe acțiuni / 329 2.1. Definiția și natura juridică a acțiunilor / 329 2.2. Clasificarea acțiunilor / 330 2.3. Transmiterea acțiunilor / 331 2.4. Drepturile și obligațiile acționarilor / 332 2.5. Dobândirea de către societate a propriilor acțiuni / 334 2.6. Constituirea unei garanții reale mobiliare asupra acțiunilor / 336 3. Obligațiunile emise de societate / 337 4. Funcționarea societăților pe acțiuni / 341 4.1. Tipuri de adunări generale ale acționarilor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acționarilor / 332 2.5. Dobândirea de către societate a propriilor acțiuni / 334 2.6. Constituirea unei garanții reale mobiliare asupra acțiunilor / 336 3. Obligațiunile emise de societate / 337 4. Funcționarea societăților pe acțiuni / 341 4.1. Tipuri de adunări generale ale acționarilor / 341 4.2. Convocarea adunării generale / 352 4.3. Conținutul convocării / 355 4.4. Ședința adunării generale / 358 4.5. Hotărârile adunării generale / 372 5. Administrarea societății pe acțiuni / 373 5.1. Sistemul unitar de administrare a societății pe acțiuni
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
aduse acestuia ca urmare a majorării sau reducerii. Ea a fost modificată prin Directiva nr. 92/101/CEE și se referă la dobândirea propriilor acțiuni. A treia directivă (nr. 78/855/CEE) privind fuziunile societăților comerciale pe acțiuni vizează protecția acționarilor în această situație. A patra directivă (nr. 78/660/CEE) privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale se referă la structura conturilor anuale și a raportului de gestiune, modurile de evaluare și publicitățile acestora în societățile pe acțiuni
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
XVII-lea reprezintă momentul la care iau naștere primele societăți pe acțiuni chiar dacă date istorice confirmă înființarea primei societăți pe acțiuni în secolul al XIV-lea16. Succesul societății pe acțiuni a avut ca temei delimitarea clară care se realiza între patrimoniul acționarilor și patrimoniul societății. În acest context, al constituirii mai multor forme de societăți comerciale, se evidențiază trăsăturile esențiale ce au rolul de a prefigura cele două mari categorii, și anume, societățile de persoane, care includ societatea în nume colectiv, societatea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
prin statut și care are natura unui act juridic unilateral și nu a unui contract. În aceeași categorie, a societăților comerciale care nu se constituie pe baza unui contract de societate se încadrează și situația societăților comerciale care au ca acționar sau ca unic acționar statul român și care s-au constituit pe baza unor acte administrative emanând de la organele administrației publice și nu pe baza acordului de voință. În aceeași ordine de idei, în cazul societăților comerciale pe acțiuni constituite
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
are natura unui act juridic unilateral și nu a unui contract. În aceeași categorie, a societăților comerciale care nu se constituie pe baza unui contract de societate se încadrează și situația societăților comerciale care au ca acționar sau ca unic acționar statul român și care s-au constituit pe baza unor acte administrative emanând de la organele administrației publice și nu pe baza acordului de voință. În aceeași ordine de idei, în cazul societăților comerciale pe acțiuni constituite prin subscripție publică actul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
administrative emanând de la organele administrației publice și nu pe baza acordului de voință. În aceeași ordine de idei, în cazul societăților comerciale pe acțiuni constituite prin subscripție publică actul constitutiv nu se semnează decât de către fondatori și nu de toți acționarii. Pe de altă parte, natura exclusiv contractualistă a societății comerciale nu ar putea explica de ce societatea comercială este și o persoană juridică, atribut de esență al societății comerciale și un element important de delimitare față de societatea civilă. b. Teoria instituțională
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societății, doar de a decide constituirea societății, adică adoptarea unui set de reguli fără posibilitatea modificării lor. Societatea comercială este considerată o instituție deoarece se crează o nouă persoană juridică de drept privat, cu viață și structură independente, asociații și acționarii neputând interveni decât în cadrul formelor statutare. Nu se poate face abstracție de natură juridică deoarece ar însemna să se facă abstracție de voința asociaților, fără de a cărei manifestare nu ar exista societatea comercială. Totuși manifestarea de voință a asociaților constituie
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
și pentru această formă de societate. 3. Societatea pe acțiuni Societatea pe acțiuni este o societate de capitaluri, elementul esențial fiind capitalul aportat de asociați și nu calitatea persoanei asociate. Pentru constituirea societății este necesar un număr de minim 2 acționari iar capitalul social nu poate fi mai mic de 90.000 lei. El se poate constitui numai în bani și natură. Guvernul va putea modifica, cel mult o dată la 2 ani, valoarea minimă a capitalului social, ținând seama de rata
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
este împărțit în acțiuni reprezentate prin titluri negociabile, transmisibile atât pe piețele financiare organizate bursele de valori cât și pe piețe neorganizate. Acțiunile se transmit prin acte între vii și prin acte mortis causa, fără să fie necesar acordul celorlalți acționari. Răspunderea acționarilor pentru datoriile societății este limitată la valoarea acțiunilor pe care le deține fiecare, obligațiile sociale fiind garantate numai cu patrimoniul societății. Conducerea societății se realizează de către adunarea generală și se face pe principiul majorității voturilor acționarilor. Administrarea societății
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în acțiuni reprezentate prin titluri negociabile, transmisibile atât pe piețele financiare organizate bursele de valori cât și pe piețe neorganizate. Acțiunile se transmit prin acte între vii și prin acte mortis causa, fără să fie necesar acordul celorlalți acționari. Răspunderea acționarilor pentru datoriile societății este limitată la valoarea acțiunilor pe care le deține fiecare, obligațiile sociale fiind garantate numai cu patrimoniul societății. Conducerea societății se realizează de către adunarea generală și se face pe principiul majorității voturilor acționarilor. Administrarea societății se realizează
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acordul celorlalți acționari. Răspunderea acționarilor pentru datoriile societății este limitată la valoarea acțiunilor pe care le deține fiecare, obligațiile sociale fiind garantate numai cu patrimoniul societății. Conducerea societății se realizează de către adunarea generală și se face pe principiul majorității voturilor acționarilor. Administrarea societății se realizează în funcție de sistemul de administrare ales unitar sau dualist de către un consiliu de administrație sau administratorul unic, respectiv de Directorat sub controlul Comiteteului de Supraveghere. Controlul activității se realizează în mod obligatoriu, de o comisie de cenzori
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de grup este controlul care poate fi unic sau comun și riscul unic determinat de desfășurarea complexului de întreprinderi pe care le controlează societatea dominantă a grupului 34. Controlul se poate exercita prin aceeași administrație (control directorial) sau prin aceiași acționari majoritari 35. Legislația germană a definit expres și a reglementat grupul de societăți (societăți legate). În cadrul grupului societatea dominantă determină politica economică a grupului. Legislația românească a neglijat problematica grupului de societăți mărginindu-se la reglementarea participațiilor, a fuziunilor și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]