4,127 matches
-
mare interes sunt relatările legate de primirea post-mortem în Academie a scriitorilor pe care vechiul regim nu i-a recompensat (vol. I, pp. 423-424), sau despre odiseea întocmirii la comandă a piesei Caragiale în vremea lui, pentru care autorul, "tovarășul" academician Camil Petrescu, este tras la răspundere întrucât nu a înțeles și concretizat "ce a stabilit partidul pentru centenarul Caragiale". I se reproșează autorului că "n-a prins esențialul creator social-critic scriitoricesc și s-a ocupat de om, chiar cel de la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a existenței acesteia, redarea în desen a obiectelor observate sau a părților acestora și utilizarea informațiilor dobândite în situații concrete. În unitatea de învățare Figuri geometrice se va urmări în ce măsură elevii aplică în practică cunoștințele de geometrie. Sunt actuale cuvintele academicianului Mircea Malița în lucrarea Aurul cenușiu: „Dacă elevul nu-și însușește organic odată cu și prin însăși cultura generală conceptul de linie dreaptă, de exactitate, tot ce va produce ulterior: artizanat, industrie, fabrică, viață casnică, gospodărie...totul va ieși strâmb.”1
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
nelimitată, îi face pe ingineri să nu lase să treacă tunelurile decât pe sub domeniul public, ceea ce condamna rețeaua metroului să dubleze sub pământ marile axe de comunicare haussmaniene, iar nu să contrabalanseze efectele acestora prin proiectarea unei rețele noi. Opoziția academicienilor față de propunerea ca metroul să treacă pe sub sediul lor va afecta sensibil costul rețelei și va deplasa spre Châtelet centrul său, prevăzut inițial mai la nord. Grija ranchiunoasă cu care orașul Paris se străduia să interzică toate posibilitățile tehnice de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Ioan" București București 39. Spitalul Universitar de Urgență București București 40. Spitalul Clinic "Sf. Măria" București București 41. Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" București București 42. Spitalul Clinic Colentina București București 43. Spitalul Clinic Caritas "Academician N. Cajal" București București 44. Spitalul Clinic Colțea București București 45. Spitalul Clinic "N. Malaxa" București București 46. Spitalul Clinic de Nefrologie "Dr.Carol Davila" București București 47. Spitalul Clinic Filantropia București București 48. Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială "Prof.Dr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183198_a_184527]
-
în lumina Raportului (...), are o importanță vitală. De aceea discutarea acestei probleme, în coloanele ziarelor și ale revistelor va ajuta pe scriitori și oamenii noștri de artă să-și însușească teoria marxist-leninistă cu privire la artă. În acest sens articolul semnat de academicianul G. Călinescu Unele probleme ale criticii literare în lumina Raportului tovarășului G.M. Malencov la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. apărut în nr.7 (332) e un început la o dezbatere amplă a concluziilor pe care le trag scriitorii și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
revoluționează pur și simplu conștiința oamenilor. Chiar în epoca construirii socialismului și comunismului, caracterele oamenilor simpli nu pot fi comparate în mod static (...). Înțelegerea a ceea ce înseamnă exagerarea conștientă, reliefarea figurii, are o deosebită importanță pentru reflectarea tipicului în literatură. Academicianul G. Călinescu înțelege prin exegerarea conștientă în primul rând îngroșarea la un personaj a unei trăsături fiziologice sau sufletești de amănunt, accidentale (...). După acad. G. Călinescu, Caragiale, îngroșând pe alocuri la Cațavencu unele accidente (sentimentalism, galanterie, o anumită probitate în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
între anii 1945-1949 a urmat cursurile Facultății de Știința Naturale a Universității Al.I.Cuza din Iași, funcționând și ca pedagog la Liceul Internat C. Negruzzi din Iași. Ca student a avut ca profesor, dar și îndrumător și sfătuitor pe academician prof.dr.doc. Petre Jitariu, una din personalitățile cele mai de seamă care au reprezentat Universitatea ieșeană în perioada postbelică. Sub influența prof. Petre Jitariu și-a format o temeinică orientare științifică în Biologie, deosebit de importantă în toată activitatea ulterioară, didactică și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a fost distins cu titlul de Profesor emerit. Respectând tradiția Liceului Internat, unde veneau copii din toate categoriile sociale, profesorul Nicolai Colibaba a ajutat elevii dotați și harnici, dar fără posibilități materiale. Sunt sute de foști elevi care au ajuns academicieni, profesori universitari, medici, ingineri, profesori în învățământul preuniversitar, care îi sunt recunoscători. A participat la cel de-al doilea Război Mondial și a fost decorat pentru fapte de arme cu Steaua României, în grad de Cavaler cu spade și panglică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
politice ale perioadei socialiste și, mai ales, ale istoricilor sovietici. În anul 1974, Al. Gonța a venit la Iași se pare cu gândul de a-l convinge pe prof. Vasile Horea să scrie o ripostă la „Istoria” lui A.M. Lazarov, academician la Chișinău - un atac antiromânesc, susținând cu rea-credință existența a două limbi și două popoare: români și moldoveni. Erudiția și talentul de povestitor ale lui Al. Gonța au cucerit auditoriul cu multe episoade în relațiile româno-slave din care vom reda
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
lumină științifică. În anul 1940, după pactul Ribbentrop-Molotov, toți fruntașii politici basarabeni au încercat chinurile purgatoriului comunist. Retras cu familia la București, Ion Inculeț a murit de inimă rea, la 18 noiembrie 1940 și a fost înmormântat la cimitirul Bellu. Academicianul Gheorghe Ionescu-Șișești, aflat la catafalcul colegului său, a spus: „Inculeț a fost în Academia Română un exponent al științei și un reprezentant al potențialului de cultură al poporului român de peste Prut. El a fost chemat în acest for după alți străluciți
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu secara. Bogata și îndelungata sa activitate științifică a fost răsplătită cu înalte titluri și distincții: membru corespondent al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice, laureat al Premiului de Stat, laureat al Premiului Bogdan al I.C.A.R. Academicianul doctor inginer A.P. a încetat din viață la 28 iulie 1981, în București. PRISACARU, VASILE (1913-1991) INGINER ELECTROTEHNIC S-a născut la 13 ianuarie 1913, în satul Zaicani, județul Bălți, fiind al doilea copil din 11 frați și surori. Școala
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
aceste date în C.V.-ul său. Putea, la fel, să uite că nu și-a susținut doctoratul? Oricine putea accesa site-ul universității din Budapesta, în care se menționa anul 1995 ca an al susținerii tezei sub îndrumarea d-lui academician Alexandru Zub. Apoi, dacă țin bine minte, Sorin era înscris, simultan, la 44 doctorat în România și în străinătate, pe la începutul anilor '90. Știu că era tentat să-și susțină în străinătate doctoratul mai întâi. Nu-ți mai amintești? Liviu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Spicuiesc din lista destinată Culturii: Ion Dodu Bălan, Sergiu Nicolaescu, Nicolae Dragoș, Fănuș Neagu, membru al Academiei Române, Nicolae Dan Fruntelată, Paul Everac, Mircea Micu, Dinu Săraru, Anghel Dumbrăveanu, Sabin Bălașa, Vasile Baran, Mihai Ungheanu, Dan Zamfirescu, Geo Saizescu, Alexandru Boboc, academician, Ion Gheorghe... Nu-i deloc o listă neglijabilă, în materie de expirare! Liviu Antonesei: Ah, păi, e un proiect mult mai profesionist decât cel al TVR, care nu a făcut altceva decât să ia un format internațional, de altfel tâmpit
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Care ar fi, totuși, explicația succesului îndelungat al lui Fănuș Neagu? A primit chiar și onoruri mult peste puterile sale: director al Teatrului Național, unde a stat pe scaunul lui Camil Petrescu (și încă mult mai multă vreme decât acesta!), academician... Liviu Antonesei: Cred că succesul se datorează momentului apariției sale în literele băștinașe, un moment îndepărtat, iar la noi durata conferă notorietate! Nu e numai asta... Face parte dintr-o generație care, pe de o parte, a reluat o tradiție
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
puțin poluată a literaturii române, o generație care a deținut puterea literară aproape jumătate de secol parțial, încă o deține! și care a fost extrem de solidară, de prietenoasă, cu părțile bune și rele ale acestei prietenii! Cât privește statutul de academician, nu cred că e lucru de mirare. Prietenul dumisale, d-l Eugen Simion, a fost președintele acestei instituții atât de aproximative deocamdată. Oricum, d-l Neagu nu este singura ciudățenie a Academiei Române și, cum aceasta nu are mecanisme de a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lista. Mă mai gândesc la gruparea A treia Europă, din Timișoara, construită în jurul Adrianei Babeți și a lui Cornel Ungureanu, care mobilizează un număr important de tineri, ceea ce se mai întâmplă și la Iași, la Institutul de Istorie condus de academicianul Alexandru Zub, la Cluj, unde Ruxandra Cesereanu animă de asemenea un număr important de tineri. La un moment dat, era și Institutul de Istorie Recentă, unde Marius Oprea și Stejărel Olaru începuseră un proces important de devoalare a mecanismelor Securității
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Chiar de la începutul Artei, el vorbește ca om de meserie ce are în spatele lui o îndelungată carieră de autor dramatic de succes, pentru a constata că cei care au scris conform regulilor nu au avut totdeauna adeziunea publicului. Adresându-se Academicienilor, el declară: "Îmi cereți, voi, nobile minți, floarea Spaniei, (...) ca pentru voi să scriu o Artă de-a face comedie care în conformitate cu gusturile vulgului să fie. Subiectul pare simplu, ușor fără-ndoială ar fi pentru oricare dintre dumneavoastră care ați
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în cronică a murit în tragedie. Iată de ce, adesea, cușca unităților nu închide în ea decât un schelet." Reluând argumentele lui Godeau contra lui Chapelain, în Racine și Shakespeare, Stendhal, care pune față în față în cursul unui dialog fictiv "Academicianul" și "Romanticul", subliniază absurdul regulii celor douăzeci și patru de ore. Nu este mai verosimil, pentru spectatorul care asistă la o reprezentație de două la trei ore, că acțiunea durează douăzeci și patru, chiar treizeci și șase de ore, după exigența clasică, sau câteva
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
asistă la o reprezentație de două la trei ore, că acțiunea durează douăzeci și patru, chiar treizeci și șase de ore, după exigența clasică, sau câteva luni, pentru că, și într-un caz și în celălalt, timpul ficțiunii și timpul reprezentației nu coincid. "Academicianul Ferească Dumnezeu să avem absurditatea de a pretinde că durata fictivă a acțiunii trebuie să corespundă exact timpului material folosit pentru reprezentație. Asta ar însemna atunci ca regulile să fie adevărate poveri pentru geniu. În artele imitației, trebuie să fii
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
deosebit, era inițiat În misteriile din Samotracie (Cichorius, 1922, p. 195; Kerényi, 1955, pp. 157 sqq.). A murit În anul În care fiul Divinului Iuliusxe "Iulius" și-a luat titlul de Augustus (27 Î.Hr.) și, cu toate că a fost un academician, ca și Cicero, a fost Îngropat „În stilul pitagoreic”, În frunze de mirt, măslin și plop (Pliniu, Naturalis historia, 35, 160). 2. Antiquitates rerum divinarum Opera teologică fundamentală a lui Varro, Antichități religioase, În șaisprezece cărți, a apărut la jumătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Theodor Rosetti a făcut o vizită la Iași. S-a intervenit direct și personal pe lîngă el în favoarea "tînărului geniu." A primit astfel o bursă itinerantă de două luni în Italia 50. Protectorii săi printre care se afla acum și Academicianul Alexandru Odobescu se străduiau să obțină o bursă importantă la una dintre universitățile din străinătate, de unde Iorga urma să se întoarcă cu titlul de doctor. Cît de mult a contribuit educația oficială a lui Iorga la formarea sa? Așa cum am
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-i accepte autoritatea. El susținea că numai revenirea elitei la cultura ("sănătoasă") națională poate reface sănătatea națională a României. Dat fiind că Iorga era binecunoscut, articolul său a stîrnit vîlvă, catapultîndu-l pe scena principală a controversei intelectuale și politice. (Academicienii au reacționat jalnic, refuzînd să-i acorde premii și făcîndu-i greutăți ca să devină membru corespondent al Academiei lor)130. Nici nu era de mirare, Iorga atacînd înstrăinarea elitei, lipsa ei de interes față de literatura și cultura română, cosmopolitismul și cultura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au asigurat lui Iorga eșecul ca politician. Iorga a devenit membru plin al Academiei în mai 1911. Eligibil de la alegerea sa ca membru corespondent în 1897, intrigile adversarilor lui l-au ținut la ușă; ușa s-a deschis abia cînd academicienii au ajuns să fie "obosiți de aceste intrigi"227. Xenopol l-a primit pe fostul lui student în rîndurile auguștilor; îi venise greu de-a lungul anilor să mențină relații bune cu Iorga, dar a lăsat la o parte diferendele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studentul său, viitorul rege. Iorga a scris unele dintre cele mai bune lucrări ale sale între 1900 și 1914. În această perioadă și-a stabilit el reputația 231: Scurtă istorie a lui Mihai Viteazul (București, 1900) i-a făcut pe academicieni să-l atace pe Iorga, acuzîndu-l că "insultase memoria lui Mihai Viteazul"; de fapt, intenția lui Iorga era să-l glorifice. În Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (2 volume, București, 1901), o lucrare de pionierat asupra literaturii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Tzigara-Samurcaș, Marghiloman și aliații rămăseseră la București "ca să țină legătura", conform unei lungi tradiții istorice românești. Iorga avea puțină înțelegere pentru rolul acestora în istoria românilor, o surprinzătoare lipsă de relativism pentru cel mai mare istoric român. Renumitul istoric și academician român Andrei Oțetea (directorul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" din București) a fost cel care, în 1967 (cînd România a ieșit iar de sub stăpînirea dușmanului ei național), i-a spus în bătaie de joc autorului cărții de față: "Noi, românii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]