33,912 matches
-
un jurnal propriu-zis din viața culturală a Iașilor și a Bucureștilor în 1939-1940. Mihail Sadoveanu apără aici masoneria de învinuirile lui A. C. Cuza, întâlnit întâmplător în trenul spre Iași (p. 273), relatează despre preocupările sale pentru adoptarea normelor ortografice la Academie și despre implicațiile involuntar anecdotice în comitetul de direcție al Teatrului Național. Cel mai tare îl supără zarva scriitorilor pentru acordarea unor pensii, întotdeuna nemulțumiți: ,E de mirare lipsa de înțelegere și de inteligență a acestor breslași. Nemulțămirea lor e
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
a fi categorisiți conform judecății lor despre valoarea proprie încununează totul: și lipsa de demnitate, și de conștiință, și de omenie și tot" (p. 276 și 278). Iubitor de ceremonii și onoruri, Mihail Sadoveanu consemnează, în 16 februarie 1940, de la Academie, ,prima ședință în uniformă. Ședință solemnă, prezidată de Rege" (p. 278). Mai are însă suficientă detașare pentru a observa conformismele: , Se întrec oamenii în respect și stimă - ceea ce mă face să cred: 1) că n-am făcut rău nerăspunzând la
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
Ceea ce este și mai grav!". 10 Conferință de presă ICR, https://www.youtube.com/watch?v=S6g8gflRulU minutul 1, accesat februarie 2016. 11 "Credeți că Al treilea Reich v-ar fi trimis la zdup sau v-ar fi lăudat în academia nazistă? Vă asigur că nu v-ar fi lăudat nimeni" http://icr.ro/pagini/reactiile-la-expozitia-freedom-for-lazy-people-de-la-icr-new-york-o-manipulare-grosolana-8013 accesat februarie 2016. 12 Mircea Mihăieș, "Văcăroiu contra U.S.A.", http://www.evz.ro/mihaies-vacaroiu-contra-usa-815437.html accesat februarie 2016 13 Herta Müller, "De ce nu se
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Tot în anul 1993 s-a înființat Institututul Național pentru Studiul Totalitarismului, sub egida Academiei Române, care are ca scop "Culegerea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România". În plan civic, s-a manifestat concret acțiunea Fundației "Academia Civică". Această, între altele, a preluat în 1995 cu acordul Ministerului Justiției ruină fostei închisori politice de la Sighet, în vederea transformării ei ulterioare într-n Memorial al victimelor comunismului. La data de 20 octombrie 1999, în urma eforturilor aceluiași senator Constantin Ticu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Umane 2007-2013. 2 Vasile Miftode, Elemente de sociologie rurală, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1984, p. 154. 3 IOM România, Național Migration and Development Policy în România, IOM Bucharest, January 2004. 4 Dumitru Sandu, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei, București, 1984, pp. 12-13. 5 Simona Stanica, "Abordări, modele, teorii privind fenomenul brain drain", Revista de Cercetare și Intervenție Socială, nr. 19/2007, p. 61. 6 Gheorghe Zaman, Valentina Vasile, Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a României: abordări
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2015) 16 Ține Davids, Marieke van Houte, "Remigration, development and mixed embeddedness: An agenda for qualitative research?", Internațional Journal on Multicultural Societies(IJMS) - "The Conditions of Modern ReturnMigrants", Vol. 10, nr. 2, 2008, pp. 169-190, disponibil online la https://www.academia.edu/1356490/Remigration Development and Mixed Embeddedness An Agenda for Qualitative Research (accesat pe 20 noiembrie 2015). 17 Michael J. Piore, Birds of Passage: Migrant Labour în Industrial Societies, Cambridge University Press, New York, 1979. Bibliografie ANAGHEL, Remus Gabriel, "Changing Statuses: Freedom of Movement, Locality and Transnationality of Irregular Romanian
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Passage: Migrant Labour în Industrial Societies, Cambridge University Press, New York, 1979. POTOT, Swanie, " La place des femmes dans leș réseaux migrants roumains", Revue européenne des migrations internationales, vol. 21, nr. 1, 2005. SANDU, Dumitru, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei, București, 1984. SANDU, Dumitru, "Migrația circulatorie că strategie de viață", în Sociologie Românească, nr. 2, Editura Polirom, Iași, 2000. SANDU, Dumitru, "Emerging transnațional migration from Romanian villages", Current Sociology, vol. 53, nr. 4, 2005, pp. 555-582. STANICA, Simona, "Abordări, modele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 11-12. 13 Immanuel Kant, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985, p. 78. 14 G. W. F. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, p. 603. 15 G. W. F. Hegel, Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, p. 44. 16 G. W. F. Hegel, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
p. 78. 14 G. W. F. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, p. 603. 15 G. W. F. Hegel, Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, p. 44. 16 G. W. F. Hegel, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, pp. 16-19; G.W
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 20 G.W.F. Hegel, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 20 G.W.F. Hegel, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, pp. 205-206. 21 Hegel, Logică, pp. 89-90. Subl. în orig. 22 Terry Pinkard, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000, pp. 494, 603-604. 23 Ernesto Laclau, "Universalism, Particularism and the Question of Identity", în Linda
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și dușmanii ei, vol. ÎI, "Epoca marilor profeții: Hegel și Marx", traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 7-107. Bibliografie HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HORKHEIMER, Max; ADORNO, Theodor, Dialectica Luminilor. Fragmente filozofice, traducere de Andrei Corbea, Editura Polirom
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2000. RECENZII Genocidul și întemeierea republicii. Memoria disputată a Vandeei (The genocide and the founding of the republic. Vendee's disputed memory) Reynald Secher, Vandeea: de la genocid la memoricid. Mecanismul unei crime legale împotriva umanității (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Fundația Academia Civică, 2013, 518 p. După propria mărturie, Reynald Secher este primul cercetător francez care a calificat atrocitățile de la Vandeea drept genocid. Acest lucru s-a întâmplat în 1986, cu apariția cărții Le Génocide franco-français: la Vendée-Vengé. Revizuirea canonului istoriografic care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Franceze (1789-1989), în contextul unui curajos curent de revizuire istoriografica condus, la modul informal, de François Furet (Penser la Révolution Française, 1978). Vandeea: de la genocid la memoricid, lucrare publicată la Editions du Cerf (2011) și în traducere românească la Fundația Academia Civică (2013) continua demersul început în 1986 în sensul că rămâne la acelasi obiect de studiu (Vandeea că provincie geografică cu puternică rezonanță istorică pentru Franța) și, în același timp, dezvoltă în sensul că muta accentul de la argumentația strict istorică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
intelectual îndelungat, disproporționat, spre a vorbi eufemistic, față de onorariile oferite. în asemenea condiții, apariția unei ediții de referință va fi un fapt cu totul singular. Situația pare fără ieșire. Cu toate acestea există o soluție. între institutele de cercetare ale Academiei se găsește și Institutul de Istorie și Teorie literară , G. Călinescu". în prima lui etapă, institutul a fost scena pe care s-a putut desfășura George Călinescu în absența catedrei universitare de la care fusese eliminat de autoritățile comuniste. Apoi, institutul
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
lui Nicolae Mecu. După 1990, întregul sistem de cercetare trebuia regândit, mai ales în domeniile umaniste care au fost supuse cel mai puternic controlului ideologic. S-au organizat unele dezbateri, dar nu s-a făcut nimic pentru a așeza institutele Academiei pe baze moderne, similare celor ale institutelor de cercetare umaniste din Europa și Statele Unite. Atunci am făcut pentru prima oară propunerea ca funcția principală a Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie realizarea corpusului literaturii române. Așa cum se procedează
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
să fie încheiate contracte pe termen limitat pentru pregătirea și publicarea unei ediții. Numărul de contracte va fi în funcție de resursele financiare. Pe răstimpul derulării contractului, cercetătorul editor va primi o retribuție stabilită de Institut. Edițiile vor fi publicate de Editura Academiei care va putea astfel să iasă din anonimatul în care a intrat de prea multă vreme. Perspectiva unui contract, fie el și limitat în timp, dar care poate fi reînnoit pentru altă ediție, va putea atrage specialiștii, câți mai există
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
de poeme-colaj redactate direct în română, sub titlul Este sau nu este Ion, însoțit de un compact disc, realizat în cooperare cu Deutsche Welle, cu textele în lectura autoarei. Nicoleta Esinencu, un copil teribil al dramaturgiei din Republica Moldova, bursieră a Academiei Schloss Solitude, a fost și ea prezentă la Salonul de la Frankfurt, la standul Academiei, cu ediția bilingvă română-germană a piesei Ai vrea tu you Eu.ro.Pa! Citindu-i textul, înrudirea de sensibilitate, vehemență a imaginației și stil cu regretata
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
de un compact disc, realizat în cooperare cu Deutsche Welle, cu textele în lectura autoarei. Nicoleta Esinencu, un copil teribil al dramaturgiei din Republica Moldova, bursieră a Academiei Schloss Solitude, a fost și ea prezentă la Salonul de la Frankfurt, la standul Academiei, cu ediția bilingvă română-germană a piesei Ai vrea tu you Eu.ro.Pa! Citindu-i textul, înrudirea de sensibilitate, vehemență a imaginației și stil cu regretata Aglaja Veteranyi, ceva mai puțin violentă ce-i drept în răzvrătirile ei, m-a
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
dacă nu le dai banu" (dsclex.ro); ,își iau banu', se suie în Merzane și adios amigos" (forum România Liberă = RL, 15.03.2002). Unele dintre contextele în care apare singularul sînt clar argotice: ,Hai, marcă banu' că vin gaborii!" (Academia Cațavencu = AC 44, 1992, 5). În anumite construcții, substantivul ban este determinat de un cantitativ invariabil ca formă, un substantiv cu valoare adjectivală sau adverbială: grămadă (familiar) sau grup, grupă (argotic). Cum cantitativele în discuție se combină în mod obișnuit
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
de vedere, fiind el însuși un postmodern plictisit avant la lettre până în 1960, după care a devenit pe de-a-ntregul postmodern în literă, iar această literă era G. Prin intermediul șansei, suprarealiștii încercau să investigheze lumea din punct de vedere științific. Academia lor de Științe se numea Le Bureau pour les Recherches Surrealistes. Salvador Dalí a încercat să impună o știință a minții prin intermediul artei sale autobiografice, folosind o metodă investigativă numită "paranoia critică", aceasta fiind o unealtă derivată de la (dar mai
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
devine cronicarul, cam chițibușar, al schimbărilor (nu foarte evidente) din Amoc. Deși dezorganizată, "cojită", lumea acestui Amoc are structuri bine stabilite, care le mimează pe cele nouă cunoscute, din propria, mai mult sau mai puțin absurdă, societate. Are, bunăoară, o Academie, care-și ia drept deviză constatarea (altminteri, de bun simț...) că "cel mai bun student e studentul mort". La aceeași înaltă școală, Pafnutie se îndrăgostește de o vioară, împins de pofta fără saț a poetului de-a produce situații. Amoc
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]