7,542 matches
-
să fie cea care diferențiază între interpretări. Prima interpretare catalogata de cei doi autori americani este numită teoria identității. Reprezentanții ei consideră că între formă care este în cunoscător și forma din obiect există o relație de identitate numerică. Printre adepții acestei în terpretari, Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower îl identifica pe Tim Crane, care afirmă în Elements of Mind și în articolul său despre intenționalitate din Routledge Ency clopedia of Philosophy că: (ÎI.6.1.) Toma din Aquino a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și care din cele două inter pretări are capacitatea de a oferi o interpretare adecvată te oriei cunoașterii propuse de Toma din Aquino, voi descrie mai întâi, în linii mari, argumentele fiecăreia. Voi începe cu interpretarea realistă, printre ai cărei adepți se numără John Haldane, Norman Kretzmann, Eleonore Stump sau Dominik Perler, deoarece este considerată interpretarea că nonica a epistemologiei lui Toma. Pentru a analiza mai eficient interpretarea realistă, voi recurge la un exemplu. Simplă acțiune de a vedea un obiect
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu ar fi decât un adaos inutil. Din ceea ce am spus până acum, pare că a doua consecință a interpretării realiste (2) a conceptul este id quo-ul cunoașterii a nu poate fi înțeleasă în maniera îngustă pe care o sugerează adepții realismului. Conceptul joacă un rol dublu: acela de obiect prim al cunoașterii (2’) și acela de intermediar care face posibilă cunoașterea a cunoscând conceptul suntem capabili să înțelegem obiectul extramental reprezentat de concept (A.6). Întrebarea care se ridică acum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
extramentale pe care acestea le reprezintă, îmi voi concentra analiza asupra testării statutului de primum cognitum al speciilor inteligibile. Unul dintre interpreții care iau în calcul această ipoteză este Robert Pasnau. Alături de el, Claude Panaccio este, la rându-i, considerat adept al reprezentationalismului, dar nu voi mai discuta interpretarea oferită de el, deoarece am făcut deja acest lucru în capitolul ÎI, subcapitolul 7. Mă voi margini acum la a rezuma cele susținute de Panaccio în Aquinas on Intellectual Representation, unde încearcă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pacificator și civilizator pentru Imperiul Britanic în lume), a fost conciliant față de sindicate, sufragete și alte mișcări de stînga. A recomandat moderație față de mișcarea naționalistă din Irlanda. A avut aceeași atitudine calmă și ponderată în relațiile de politică externă, fiind adeptul unei politici de conciliere (appeasement policy), compromis (desigur, onorabil) și neprovocare. La moartea sa, harta Imperiului Britanic arăta, în linii mari, la fel ca la moartea bunicii sale, George sprijinind executivul în abandonarea politicii de extindere anexionistă prin război și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
The Strand. Ca om, Gladstone era dificil, orator strălucit dar demagog, robace, și un moralist fără morală: frecventa bordelurile, dar pretindea că o face pentru a le aduce pe prostituate pe calea cea bună, prin religie (studiul Bibliei). A fost adeptul politicii antiimperialiste și de non-intervenție în domeniul afacerilor externe. Calul său de bătaie era Disraeli pe care îl acuza că promovează o politică imperialistă, agresivă și (culmea!) șovină. Avea dreptate. Acasă la el, acest G.O.M. (Great Old Man
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
qeov", iar Fiul,simplu qeov". Subordinațianismul este evident aici, căci, deși consubstanțialitatea Fiului cu Tatăl este păstrată, ca și eternitatea, egalitatea Lor însă este jertfită. Totașa, printre precursorii arianismului se numără sigur și Lucian de Antiohia (excomunicat de antiohieni ca adept al lui Pavel de Samosata, mort totuși ca martir în312), dascăl al lui Arie și al lui Eusebie de Nicomidia. footnote> își datorează numele și conținutul doctrinar lui Arie, fost preot în Alexandria în primele decenii ale veacului al IV
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
îndată cegândirea filosofică (cu multele ei curente și atitudini diferite) vreasă-și stabilească o linie proprie, deosebită sau paralelă cu vestireabiblică, pe lângă tradiția bisericească și practica liturgică, drumulereziei este larg deschis.Tocmai acest lucru s-a petrecut și cu Arie și adepții lui. Neputând înțelege misterul Sfintei Treimi și nici pe cel al persoanei divino-umane a lui Iisus Hristos și fără respectul întreg cuvenit Revelației,căutând să pătrundă acel mister, să-l coboare propriu-zis la nivelul înțelegerii lor, arienii s-au afirmat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
EdituraOmniscop, Craiova, 1993, p. 416. footnote>.Concluzia sa este aceea că la acest sfârșit vor concura cele douăcauze, în sensul că pe măsură ce va trece timpul și vom înainta spreapocalipsă, spre sfârșitul lumii prezente, „lupta între Hristos și Sa-tana și între adepții Celui dintâi și slujitorii celui din urmă va devenitot mai radicală, tot mai înverșunată, până la dezlegarea ei în fa-voarea lui Iisus Hristos”<footnote Ibidem. footnote>. Observarea și analizarea modului în care evoluează moral societatea și fiecare om în parte, ar
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cum sunt modelul lui R. F. Harrod, E. Domar, I. B. Clark și R. Solow prin prisma impactului pe care Îl au investițiile asupra creșterii economice . Modelul lui R. F. Harrod (coeficientul capitalului). Considerat unul din creatorii teoriei creșterii economice, adept și continuator al teoriei keynesiste, R. F. Harrod consideră că Între capitalul În funcțiune și veniturile realizate, În condițiile unui progres tehnic neutru și a unei rate a dobînzii neschimbate, există un raport constant. Relația care exprimă această legătură numită
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
constă În următoarele: odată emisă acțiunea nu mai are nimic comun cu rotația capitalului real, necătînd la aceea că este o parte a acestuia. Un alt reprezentant al doctrinei neoclasice este Joseph Shumpeter (18831950). Cercetările sale, Shumpeter ca un adevărat adept al școlii neoclasice, le inițiază de la analiza modelului static În cadrul căruia toți factorii de producție, schimbul, repartiția și consumul rămîn nemodificați . Un interes deosebit Îl prezintă evidențierea unor factori interni care conduc la dezechilibrul intern al sistemului de piață. Astfel
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
menționate, fie incertitudinile cu privire la valoarea inovației pe piețele externe Împiedică Încheierea unui contract de licență. În cazul firmelor mici, totuși, costurile mari de procurare a informațiilor cu privire la potențialele piețe de implantare fac ca aceste firme să opteze pentru licențiere. Astfel, adepții teoriei internalizării argumentează că piețele devin mijloace mai puțin eficiente de alocare a resurselor atunci cînd nu reușesc să cuprindă În costuri externalitățile, care pot fi privite ca și costuri de informare, monitorizare a tranzacțiilor, aducerea la Îndeplinire a termenilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sau partide. 96. Orientarea politică a guvernului. Investitorul străin consideră că stabilitatea politică a țării gazdă este cu atât mai mare cu cât În fruntea sa se află un guvern care nu este dominat de porniri extremiste și care este adeptul unei orientări de centru. 97. Stabilitatea guvernului. Reflectă capacitatea de a conduce cu factorii politici, longevitatea" la guvernare justificându-se numai prin rezultatele și perforrnanțele economico-sociale obținute prin politicile macroeconomice promovate de guvernul actual. 98. Atitudinea guvernului față de investițiile străine
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
națiune sau stat-națiune va necesita alegerea unor legislative sau parlamente reprezentative, la cîteva niveluri: local, național și probabil provincial, regional sau alte niveluri intermediare. Aceste idei și practici politice europene au oferit o bază de la care putea evolua democratizarea. Printre adepții democratizării de mai tîrziu, descrieri ale guvernămintelor populare din Grecia și Roma clasică și din orașele italiene ofereau uneori cauzei lor o mai mare verosimilitate. Aceste experiențe istorice demonstraseră faptul că guvernările subordonate voinței poporului erau mai mult decît speranțe
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
că guvernarea ar trebui lăsată pe mîna experților profund angajați să conducă pentru binele public și superiori altora în ceea ce privește cunoașterea metodelor de a înfăptui acest lucru protectori, după cum i-a numit Platon a fost întotdeauna principalul rival al ideilor democratice. Adepții protectoratului atacă democrația într-un punct aparent vulnerabil. Ei resping pur și simplu ideea că oamenii de rînd sînt capabili să se conducă singuri. Nu neagă neapărat că oamenii sînt în mod intrinsec egali în sensul pe care l-am
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Așa cum se întîmplă în Republica ideală a lui Platon, protectorii ar putea fi devotați slujirii binelui tuturor, cel puțin indirect, ar putea considera că toți cei aflați sub protectoratul lor sînt în mod intrinsec egali în privința binelui și intereselor lor. Adepții protectoratului, așa cum îl înțelege Platon, nu pretind că interesele persoanelor alese drept protectori sînt în mod intrinsec superioare intereselor altora. Ei susțin că experții în guvernare, protectorii, ar fi superiori în ceea ce privește cunoașterea binelui general și a celor mai bune metode
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fermă în fața tuturor tentațiilor enorme ale puterii, o dedicare continuă și consecventă binelui public, mai degrabă decît beneficiilor proprii sau ale unui grup. Pentru că experții sînt competenți să acționeze în numele vostru nu înseamnă că sînt îndreptățiți să vă fie conducători. Adepții protectoratului nu exprimă doar o pretenție, ci două. Ei susțin că se poate forma o elită conducătoare ai cărei membri nu sînt doar categoric superiori altora în privința cunoașterii scopurilor pe care o bună guvernare ar trebui să le urmărească și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sustrage bogății de la supuși și pentru a se asigura de ascultarea acestora prin constrîngere, este probabil ca protectorii unui stat să devină despoți. În cele din urmă, conceperea unei utopii este un lucru, înfăptuirea ei este cu totul altul. Un adept al protectoratului se confruntă cu o mulțime de probleme practice teribile: Cum ar trebui să fie inaugurat protectoratul? Cine va redacta constituția, ca să spunem, așa, și cine o va aplica? Cum vor fi aleși primii protectori? Dacă este ca protectoratul
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
talentului într-o oligarhie a originii? Și totuși, dacă protectorii desemnați nu își aleg succesorii, cine o va face? Cum vor fi demiși protectorii abuzivi și exploatatori? Și așa mai departe. COMPETENȚA CETĂȚENILOR DE A GUVERNA Exceptînd cazul în care adepții protectoratului pot oferi soluții convingătoare pentru problemele din enunțul lor, pe care tocmai le-am descris, prudența și înțelepciunea cer, după părerea mea, să nu le dăm cîștig de cauză. Atunci, ajungem de fapt la următoarea concluzie: Nu există printre
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Cum să fie respectate criteriile democratice, să fie menținut un grad satisfăcător de egalitate politică și în același timp să se apeleze la experți și la cunoașterea specializată pentru a lua decizii publice, reprezintă o problemă serioasă, una pe care adepții guvernării democratice ar fi necugetat să o ignore. Dar eu va trebui să o ignor în acest moment. Dacă este ca cetățenii să fie competenți, nu vor avea nevoie de instituții politice și sociale care să-i ajute să devină
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
publice nu sînt doar parte a definiției democrației. Sînt o necesitate pentru democrație. Nimic din ceea ce am spus nu vrea să sugereze că cetățenii ca majoritate nu pot face greșeli. Pot și chiar fac. Tocmai acesta este motivul pentru care adepții democrației au pus întotdeauna mare preț pe educație. Și educația civică necesită nu doar școlarizare, ci și discuții publice, deliberări, dezbateri, polemici, disponibilitatea promptă a unor informații demne de încredere, precum și alte instituții ale unei societăți libere. Dar să presupunem
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Suedia, adversarii din Parlament s-au denumit, oarecum în glumă, "pălăriile" și "bonetele".1 În ultimii ani ai secolului al XVIII-lea, în republica nou-formată a Statelor Unite, vicepreședintele Thomas Jefferson și James Madison, șeful Camerei Reprezentanților, i-au pregătit pe adepții lor din Congres să se opună politicilor președintelui federalist, John Adams, și ale ministrului de finanțe, Alexander Hamilton. Ei și-au dat repede seama că, pentru reușita opoziției, nu va fi de ajuns să se opună Federaliștilor în Congres și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să se opună Federaliștilor în Congres și în cabinet, ci vor trebui să-i înlăture din funcție pe oponenții lor. Pentru a face acest lucru, trebuiau să cîștige alegerile naționale și, pentru a cîștiga alegerile naționale, trebuiau să-și organizeze adepții pe întreg teritoriul țării. În mai puțin de un deceniu, Jefferson, Madison și alții, solidari cu concepțiile lor, au creat un partid politic care a fost organizat în detaliu pînă la cele mai neînsemnate arii, ținuturi și municipalități, o organizare
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mai puțin de un deceniu, Jefferson, Madison și alții, solidari cu concepțiile lor, au creat un partid politic care a fost organizat în detaliu pînă la cele mai neînsemnate arii, ținuturi și municipalități, o organizare care avea să întărească loialitatea adepților lor între și în timpul campaniilor electorale și să asigure prezența acestora la urne. Partidul lor Republican (curînd denumit Republican democratic și, o generație mai tîrziu, Democrat) a devenit primul partid electoral, pe baze populare, din întreaga lume. În consecință, una
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
din viața politică națională pur și simplu pentru că erau femei; în plus, un număr mare de bărbați nu aveau drept de vot pentru că nu îndeplineau cerințele referitoare la educație și proprietate, o excludere susținută de mulți oameni care se considerau adepți ai guvernării democratice sau republicane. Deși Noua Zeelandă a acordat femeilor sufragiul în alegerile naționale în 1893 și Australia în 1902, în anumite țări altfel democratice, femeile nu au cîștigat sufragiul în alegerile naționale decît în jurul anului 1920; în Belgia, Franța
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]