12,537 matches
-
deținut controlul căilor maritime. Ăn reflecția de tip geopolitic, prin „stăpânirea mărilor” se înțelege îndeobște capacitatea de a transporta trupele proprii în teatrul de operațiuni împiedicând inamicul să facă același lucru, protejarea propriului comerț simultan cu împiedicarea comerțului maritim al adversarului și neutralizarea sau distrugerea flotei de război a inamicului. Totodată, afirmațiile lui Mahan trebuie percepute nuanțat: teoreticianul american nu pretinde că puterea navală prin sine poate câștiga un conflict internațional. În schimb, convingerea strategică generală consideră că este imposibilă câștigarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de putere unele în raport cu celelalte, alegând riscurile care provin din promisiunea câștigurilor rezultate dintr-un război în defavoarea păcii. Astfel, politica internațională este percepută în mod esențial ca fiind un joc cu sumă nulă, gândit în termeni de „câștigul propriu, pierderea adversarului”. Principiile realismului mențin autonomia sferei politicii în raport cu toate celelalte care trebuie să i se subordoneze. Astfel, dimensiunile biologică și spirituală vor fi considerate secundare în raport cu cea rațională - politică. Lupta pentru putere și dominație în raport cu ceilalți, puterea și voința de putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de decolonizare din anii 1950-1980, fiind folosită nu numai în stabilirea politicilor de dezvoltare, dar și ca armă din arsenalul ideologic al „războiului rece”. Influența sa este vizibilă astăzi în discutarea dezvoltării Lumii a Treia, argumentele sale fiind folosite de adversarii procesului de globalizare. Teoria sistemului mondial Teoria sistemului mondial s-a constituit în timp, bazându-se la origini pe critica imperialismului. O formulare complex construită îi aparține lui Immanuel Wallerstein, care, în cea mai cunoscută cartea a sa, Sistemul mondial
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să accepte responsabilitatea înfruntării agresorului. O astfel de confruntare i-ar putea uza pe ambii combatanți, astfel că statul poate câștiga putere relativă în raport cu ei. În fine, statul poate recurge la această strategie pentru a evita lupta cu mai mulți adversari coalizați. Aflate în defensivă, statele tind de cele mai multe ori să aleagă pasarea responsabilității. De obicei, aceasta se dovedește o strategie perdantă pe termen lung: statul care o aplică poate obține câștiguri absolute, însă va suferi de regulă pierderi relative față de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
între aliați, ceea ce constituie mai curând unul dintre beneficiile decât dintre obiectivele alianței. Din acest punct de vedere, alianța este un instrument al statelor, ca actori raționali în sistemul internațional, de a-și mări capacitățile sau de a bloca intenția adversarului de a-și spori propriile capacități. Se poate aduce acestui element o obiecție fundamentală, în sensul că alianțele nu sunt întotdeauna, în mod obligatoriu, îndreptate împotriva unui stat; ele pot fi îndreptate și împotriva unor fenomene din relațiile internaționale. Este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să învețe să coopereze (Baylis, 2001, p. 264). În viziunea liberală, instituția securității colective prezintă cel puțin trei avantaje importante față de alternativa balanței nereglementate. Primul este descurajarea mai convingătoare a unui potențial agresor, care s-ar confrunta nu cu un adversar relativ pe măsură, cum este cazul balanței de putere, ci cu o forță net superioară. Un al doilea argument vine din convingerea că instituțiile contribuie la promovarea cooperării internaționale. Securitatea colectivă nu se reduce la adoptarea unui principiu de comportament
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca scop final respectarea legalității internaționale. Optimismul liberal este vizibil mai cu seamă în încrederea față de beneficiile reciproce aduse de cooperare, iar dimensiunea normativă - în respingerea fermă a războiului. Eficiența sistemului de securitate colectivă este discutabilă. Pe de o parte, adversarii subliniază că există imposibilitatea practică și/sau legală de a pedepsi o Mare Putere agresoare și de a restabili ordinea. Experiența istorică din anii 1930 sau din perioada antagonismului Est-Vest ar îndreptăți o asemenea poziție. Un contraargument simplu ar fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care studiază regimurile au acordat cea mai mare atenție conceptului de „raționalitate a actorului”, definindu-l cel mai precis, în comparație cu cercetătorii celorlalte instituții ale securității internaționale. Pentru construirea unei balanțe de putere, actorii trebuie să estimeze puterea și interesele potențialilor adversari, iar pe baza acestor calcule aproximative, să-și stabilească, pe termen scurt sau mediu, o politică de căutare a aliaților. Pe de altă parte, securitatea colectivă presupune o mare doză de încredere în determinarea celorlalți actori de a sări în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aceeași. Deși îmbunătățită, dilema securității se menține. Statul implicat într-un regim, fie acesta chiar unul eficient, este, de fapt, tot singur în cazul în care se confruntă cu o agresiune. El este obligat în continuare să-și descurajeze potențialii adversari, astfel încât va căuta alianțele care să-i satisfacă această nevoie - de regulă, căutând o Mare Putere pe care să se sprijine. Apare aici și un alt dezavantaj notabil: de obicei, regimurile se constituie la nivel regional, iar Marile Puteri se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puterii în sistemul internațional) (Most și Starr, 1983, p. 139). Analizând esența războiului ca un concept abstract, în tratatul devenit clasic pentru politicieni și militari deopotrivă, Carl von Clausewitz definește războiul ca fiind un act de violență pentru a sili adversarul să ne îndeplinească voința (Clausewitz, 2002, p. 9). Cum însă nu orice act de violență poate fi considerat un act de război, acestă definiție trebuie completată cu trăsături distinctive ale războiului. Deși specialiștii sunt divizați în privința conceptualizării fenomenului conflictual, putem
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de credință sau „codurilor operaționale” despre afacerile internaționale, procesul psihologic prin care aceștia obțin informații și adoptă decizii, personalitatea și starea lor emoțională (Levy, 2003, p. 17). Prin urmare, datorită acestor variabile, preferințele în legătură cu obiectivele de politică externă, imaginea despre adversari și convingerile cu privire la strategiile optime de urmat în vederea atingerii obiectivelor și răspunsului la amenințări variază în rândul factorilor decidenți; acest lucru înseamnă că diverșii factori de decizie nu se vor comporta la fel într-o situație identică (Ibidem, p. 17
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de declanșare a conflictului militar. O contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență (vezi Jervis, 1976, pp. 58-113). Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia decizia de a porni sau nu un război. De asemenea, un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
față de terți (Dougherty și Pfaltzgraff, 1971, pp. 224-230). La nivelul individual de analiză, percepții greșite sunt considerate cauze necesare care duc la declanșarea războiului. Aceasta se bazează pe supoziția că în cazul în care părțile ar fi evaluat corect intențiile adversarilor și consecințele probabile ale războiului, părțile ar fi ajuns la o soluție pașnică, evitând costurile rezultate din înfruntarea militară (Fearon, 1995, pp. 379-414). Dintre numeroasele tipuri de percepții greșite, cele mai semnificative - în sensul impactului asupra deciziei de a iniția
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o soluție pașnică, evitând costurile rezultate din înfruntarea militară (Fearon, 1995, pp. 379-414). Dintre numeroasele tipuri de percepții greșite, cele mai semnificative - în sensul impactului asupra deciziei de a iniția declanșarea unui război - sunt cele privitoare la capabilitățile și intențiile adversarilor sau ale unor terțe părți. În acest sens, exagerarea ostilității intențiilor adversarilor poate determina adoptarea unor măsuri pentru a contracara porniri agresive, ceea ce poate duce la o spirală a violențelor la o scară mai mică, cu evoluție într-un război
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
379-414). Dintre numeroasele tipuri de percepții greșite, cele mai semnificative - în sensul impactului asupra deciziei de a iniția declanșarea unui război - sunt cele privitoare la capabilitățile și intențiile adversarilor sau ale unor terțe părți. În acest sens, exagerarea ostilității intențiilor adversarilor poate determina adoptarea unor măsuri pentru a contracara porniri agresive, ceea ce poate duce la o spirală a violențelor la o scară mai mică, cu evoluție într-un război inutil (Levy, 2003, p. 18). De asemenea, percepțiile greșite față de intențiile adversarilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
adversarilor poate determina adoptarea unor măsuri pentru a contracara porniri agresive, ceea ce poate duce la o spirală a violențelor la o scară mai mică, cu evoluție într-un război inutil (Levy, 2003, p. 18). De asemenea, percepțiile greșite față de intențiile adversarilor pot deriva din aprecierea incorectă a sistemului de valori al adversarului, a intereselor vitale ale acestuia, a așteptărilor cu privire la viitor, precum și a constrângerilor domestice și birocratice asupra libertății de acțiune (Ibidem). În același timp, percepții greșite în privința capabilităților adversarului pot
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ceea ce poate duce la o spirală a violențelor la o scară mai mică, cu evoluție într-un război inutil (Levy, 2003, p. 18). De asemenea, percepțiile greșite față de intențiile adversarilor pot deriva din aprecierea incorectă a sistemului de valori al adversarului, a intereselor vitale ale acestuia, a așteptărilor cu privire la viitor, precum și a constrângerilor domestice și birocratice asupra libertății de acțiune (Ibidem). În același timp, percepții greșite în privința capabilităților adversarului pot fi de asemenea critice; subestimarea capabilităților adversarului generează încrederea exagerată în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
intențiile adversarilor pot deriva din aprecierea incorectă a sistemului de valori al adversarului, a intereselor vitale ale acestuia, a așteptărilor cu privire la viitor, precum și a constrângerilor domestice și birocratice asupra libertății de acțiune (Ibidem). În același timp, percepții greșite în privința capabilităților adversarului pot fi de asemenea critice; subestimarea capabilităților adversarului generează încrederea exagerată în propriile forțe și convingerea că o victorie rapidă cu puține costuri este foarte probabilă (Ibidem). Prin urmare, o asemenea subestimare poate fi determinantă în decizia de declanșare a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sistemului de valori al adversarului, a intereselor vitale ale acestuia, a așteptărilor cu privire la viitor, precum și a constrângerilor domestice și birocratice asupra libertății de acțiune (Ibidem). În același timp, percepții greșite în privința capabilităților adversarului pot fi de asemenea critice; subestimarea capabilităților adversarului generează încrederea exagerată în propriile forțe și convingerea că o victorie rapidă cu puține costuri este foarte probabilă (Ibidem). Prin urmare, o asemenea subestimare poate fi determinantă în decizia de declanșare a războiului. S-a remarcat că aprecieri incorecte ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
subestimare poate fi determinantă în decizia de declanșare a războiului. S-a remarcat că aprecieri incorecte ale intențiilor sau capabilităților unor terțe părți pot avea efecte similare; convingerea că un stat aliat va intra de partea ta sau un potențial adversar va rămâne neutru (Ibidem) pot fi elemente decisive în luarea hotărârii de lansare a unui atac armat. Nivel societal La nivel societal, cercetătorii au produs o serie de teorii în legătură cu „pacea democratică”, distragerea atenției publice, grupurile de interese, efectele domestice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Levy, 1998, pp. 152-153). Astfel, pentru a întări poziția domestică sau a distrage atenția de la probleme economice sau sociale, liderii democratici, spre deosebire de cei autoritari, vor recurge la mituri istorice prin care vor glorifica istoria poporului lor și vor demoniza potențialii adversari (Levy, 2003, p. 15). Unii cercetători au realizat o serie de studii pentru a stabili când vor fi utilizate astfel de strategii de liderii politici. Principalele ipoteze sunt că probabiliatea crește în perioadele dinainte de alegeri, de crize economice sau datorită
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rațional în vederea promovării securității, puterii și prosperității lor într-un sistem anarhic, caracterizat de lipsa unei autorități legitime supreme care să reglementeze dispute și să asigure aplicarea convențiilor încheiate între state; anarhia și incertitudinea cu privire la intențiile actuale și viitoare ale adversarilor îi determină pe liderii politici să se concentreze asupra necesităților de securitate de scurtă durată și asupra poziției lor în sistem, să asume plauzibilitatea celui mai rău scenariu posibil, să opteze pentru dezvoltarea capacităților militare și să utilizeze mijloace coercitive
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
necesităților de securitate de scurtă durată și asupra poziției lor în sistem, să asume plauzibilitatea celui mai rău scenariu posibil, să opteze pentru dezvoltarea capacităților militare și să utilizeze mijloace coercitive pentru a-și apăra interesele, pentru a-și influența adversarul și pentru a-și menține reputația; acțiunile internaționale și consecințele acestora sunt determinate de distribuția puterii între state (Ibidem, p. 7). Exponenții teoriei balanței de putere afirmă că scopul principal al statelor este evitarea instaurării hegemoniei, iar obiectivul instrumental este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
p. 149). Însă realiștii tind să neglijeze sau să respingă ipoteza descurajării sau a efectelor pacificatoare ale comerțului asupra statelor. Aceștia argumentează că liderii politici sunt mai puțin preocupați de câștiguri absolute, concentrându-se asupra câștigurilor relative. Astfel, teama că adversarul va avea de câștigat mai mult din comerț și va converti aceste profituri în putere militară și influență politică, competiția pentru resurse și presiunea internă pot declanșa rivalități economice care, în anumite circumstanțe, pot duce la înfruntări militare (Ibidem, pp.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
când se face diferența dintre cele două tipuri fundamentale de atacuri nucleare: atacul strategic - vizează distrugerea unor obiective strategice, de importanță primară; ea se referă în principal la lovirea strategică nucleară, cu un vector nuclear, a unei ținte esențiale a adversarului (caz în care răspunsul acestuia va fi pe măsură); atacul tactic - se referă la folosirea armelor nucleare tactice sau a dispozitivelor nucleare de intensitate și capacitate redusă ce pot fi folosite împotriva unor ținte mici și de relevanță secundară. Această
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]