7,836 matches
-
spre deosebire de țările anglo-saxone) pe parcursul aproape întregului secol al XIX-lea schimba schemă, intrigă romanesca și relațiile dintre personaje. În această perioadă de tranziție, de prefaceri rapide, de ascensiuni grăbite, rolul și destinul femeii se schimbă decisiv. 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei Mediul social și privat din toate timpurile dictează un anume tip de pattern comportamental, spațial, genurial. Românul, foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze dominante. Spre deosebire de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ce ține de trăsăturile ei: un capriciu, o simulare, o minciună și, ceea ce este principal elementul de originalitate 241. Ea reușește să teatralizeze ritualurile stereotipizate ale vieții. Ocupațiile denotă un comportament eminamente codificat. Ținând cont de reprezentarea sinelui și de afirmarea să că ființă socială și individuală, delimitam trei universuri ale Parizienei în care ea se manifestă: 1. universul macrosocial, în care comportamentul social este implicat în situații mondene; 2. universul microsocial, în care conduitele individuale sunt implicate în situații intime
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Muchembled, p.213]. Paralel cu evoluția personajelor, toaletele relevă și marchează etapele parcursului social. Diferențele vestimentare între cartiere exprimă, în toate timpurile, mai putin particularitățile locale decât contrastele sociale. Mai mult decat portretul unei clase, ele exprimă voința ei de afirmare. Modă impune o stratificare estetică de clasă. Splendoarea hainelor compune un limbaj de superioritate. Îmbrăcămintea joacă un rol esențial în recrearea portretului Parizienei, aparentă să coincide sau voalează esență personajului. Descrierile de toaletă sunt suficiente pentru a instrui cititorul asupra
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
individului și construcție de sine în deplină libertate) este perfect aplicabilă femeii pariziene. Lucrarea dezvolta înțelegerea orașului ca loc al căutării și identificării Eului, ca modelator al spațiului interior în funcție de cel exterior. Această căutare de tip modern se exprimă prin afirmarea și autopromovarea sinelui în marele oraș. Pariziana este femeia care a știut să-și automodeleze personalitatea, femeia pentru care afirmarea sinelui atinge superlativul. Pariziana romanesca este imaginea unei condiții sociale (mondenitate), locale (parizianitate) și de epocă (modernitate). Stilul personal al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
căutării și identificării Eului, ca modelator al spațiului interior în funcție de cel exterior. Această căutare de tip modern se exprimă prin afirmarea și autopromovarea sinelui în marele oraș. Pariziana este femeia care a știut să-și automodeleze personalitatea, femeia pentru care afirmarea sinelui atinge superlativul. Pariziana romanesca este imaginea unei condiții sociale (mondenitate), locale (parizianitate) și de epocă (modernitate). Stilul personal al Parizienei are rădăcini adânci, el vine din istorie și devine o matrice, un pattern. Femeia pariziana da contur unei istorii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Pariziana oferă posibilitatea revizuirii raporturilor dintre genuri, ce au cunoscut diferite deplasări ale centrului de gravitație. Dependența materială și juridică la nivel de societate are ca răspuns independența spiritului și a moravurilor. Ciocnindu-se de barierele unei societăți mic-burgheze, închisă afirmării feminine, Pariziana își construiește o autonomie relativă. Dacă emanciparea se asociază, în mod tradițional, cu forme instituționalizate societăți sau comitete cu o structură și un program emanciparea femeii pariziene ține de modul său de a fi. Timpul și spațiul nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care altcineva o identifica în această calitate (desemnare) și modul în care reușește să se exprime (manifestare). Destinul Parizienei îl devansează pe cel al femeilor secolului al XX-lea și poate fi apreciat, cu siguranta, ca unul deosebit, în sensul afirmării de sine (senzual și/sau intelectual), căutării și realizării personale. Ceea ce caracterizează Pariziana este căutarea socială (afirmarea și guvernarea feminină), sentimentală (mânia să de a seduce și de a lua de la capăt aventură) și creativitatea să (teatralitatea capacitatea de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Destinul Parizienei îl devansează pe cel al femeilor secolului al XX-lea și poate fi apreciat, cu siguranta, ca unul deosebit, în sensul afirmării de sine (senzual și/sau intelectual), căutării și realizării personale. Ceea ce caracterizează Pariziana este căutarea socială (afirmarea și guvernarea feminină), sentimentală (mânia să de a seduce și de a lua de la capăt aventură) și creativitatea să (teatralitatea capacitatea de a inventa și interpreta scenarii) etc. Analizând specificitatea personajului, ajungem la concluzia că nu orice femeie care se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se autoeroizează în propriile scenarii. Ea este interesantă prin constituirea unor mecanisme, strategii, stratageme și tactici specifice. Analiza textelor de epocă literare și documentare permit înțelegerea mecanismului singularizării progresive a Parizienei prin multiple și originale strategii de identificare, stratageme de afirmare, tactici de reușită. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual se manifestă în diferite spații închise sau deschise. Ceea ce pare femeia pariziana, la un nivel superficial aparentă și spectacol este, în realitate, consecință unei transformări culturale lente în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
12 Modernitatea se alimentează din noutăți, se constituie prin singularitatea privirii și acuitatea unei percepții. Pentru J.-F.Lyotard "modernitatea nu este o epocă, ci mai curând un mod (aceasta este originea latină a cuvântului) de gândire, de enunțare, de afirmare a sensibilității" [p.44]. Michel Foucault enunța și el o idee asemănătoare "mă întreb dacă modernitatea nu poate fi privită mai curând că o atitudine decât că o perioadă a istoriei; (...) un mod de relatie cu actualitatea; o alegere voluntară
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vietii spontane blocate de constrângerile sociale și anulate de raționalism și tot atunci s-a insistat asupra ascendentei Canturilor în poezia aulica italiană prin reconsiderarea relației cu universul Cantonierului lui Petrarca.64 Se deșchideau, așadar, numeroase căi de analiză, de afirmare a valorii poeziei și prozei leopardiene (în anii douăzeci atenția criticii s-a orientat tocmai către această parte mai puțin studiată și datorită Testamentului literar publicat de 'La Ronda' în 1921). Tot atunci au văzut lumina tiparului primul articol remarcabil
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Irak, în opoziție cu bisericile clasice: catolică, protestantă, ortodoxă, anglicană, o nouă fractură în lumea creștină. America profundă, încă șocată de cataclismul din 11 septembrie și atașată puternic simbolurilor americane, de genul In God we trust, este foarte sensibilă la afirmarea Statelor Unite ca "națiune morală și universală", într-un registru providențialist. Vocația mesianică, de nouă țară a făgăduinței, de nou popor ales, libertatea erijată în dogmă, ostilitatea față de orice formulă clericală, ca intermediară între Dumnezeu și om, relația specială cu elementul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
interna-ționale, O.N.U. în primul rînd, de către fosta administrație americană. Politica americană, puternic influențată de interesele complexului militaro-industrial, a devenit astăzi cea mai nepopulară politică exercitată vreodată de un guvern american. Ea constă, în primul rînd, în încercarea de afirmare prin forță a unei supremații globale. Dar lumea e prea complicată pentru a putea fi condusă de un singur stat, mai ales cînd economia sa depinde de resurse ce se diminuează, iar ponderea sa în econo-mia mondială se reduce. Principalul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ale noii dezordini mondiale, ale managementului alianței, ale globalizării și ale democrației hegemonice. Pro-american convins, aceasta nu înseamnă că vocea sa nu se manifestă critic la adresa politicii americane actuale, ba dimpotrivă. Ideea sa fundamentală este că puterea Americii bazată pe afirmarea suveranității naționale nu mai e o garanție pentru stabilitatea globală. În același timp, politica externă americană încurajează în comunitatea internațională unele tendințe ce diluează suveranitatea națională. Pledoaria sa, care străbate cartea ca un fir roșu, este pentru configurarea graduală a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
societății iraniene nu vizează orientarea strategică a republicii islamice, ci mai curînd chestiuni concrete legate de exercitarea puterii și controlul resurselor, în același spirit naționalist și indepen-dentist însă. Reformatorii reprezintă fața umană a regimului, care zîmbesc pentru străinătate și încearcă afirmarea țării în cadrul dreptului internațional, dar dau lupte grele acasă pentru a face respectat cadrul constituțional, pentru independența justiției și respectarea libertăților civile, deși parcă acum cîțiva ani acestea erau mult mai evidente. Fostul președinte Khatami a fost considerat un "spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Hobbes, J. Locke și J.J. Rousseau, evidențiind interesant lacunele islamului în materie de reguli ale guvernării, declarîndu-se mai curînd adeptul lui Locke în materie. Dar planul fostului președinte de reformare a republicii pare mort acum, după o încercare disperată de afirmare anticonservatoare la alegerile din vara trecută, chiar dacă se încearcă o reinventare a sa prin deplasarea centrului de acțiune de la nivelul guvernamental spre societatea civilă. Într-adevăr, reformatorii par să fi părăsit masiv guvernul și caută acum să-și apere idealurile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de la Ryad, din 16 mai 2003, soldat cu 34 de morți, autoritățile saudite au pornit o adevărată vînătoare de teroriști. Într-adevăr, și aici se manifestă un curent islamist radicalizat, iar țara se confruntă cu grave probleme sociale și cu afirmarea tot mai puternică a identității minorității șiite din est, zona cea mai bogată în petrol. Aceasta se petrece și în încercarea de a mai îndulci puțin relațiile cu S.U.A., afectate grav după atentatul din 11 septembrie 2001. Relațiile dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
încearcă să pună capăt vechilor conflicte interetnice și interreligioase, inclusiv prin acordarea de drepturi sporite castelor inferioare pe scena politică și socială, ceea ce creează un nou mediu social, benefic unei democratizări în profunzime a țării și unei puteri sporite de afirmare internațională. Încă o dată, se poate spune că India seduce lumea. Enigmatică și contradictorie încă, India calcă apăsat pe urmele Chinei din punctul de vedere al dezvoltării economice și demografice. În ultimii trei ani, creșterea sa economică a fost de aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
la intertext (nu este vorba despre o criză culturală). Orice poet suferă de "anxietatea influenței", veritabil complex al lui Oedipe trăit de creator, ceea ce îl determină să se abată de la model. Istoria literară oferă scena conflictelor între generații dornice de afirmarea originalității. De cealaltă parte a înțelegerii fenomenului intertextual se situează McLuhan, convins de faptul că explicația nu se ascunde în istoria subiectului creator, ci în evoluția media. Înnoirea tehnicii de informare ar provoca, de la o epocă la alta, un aflux
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Generația '60, stabilește, de fapt, locul Anei Blandiana în lista canonizaților generației numite. Această generație a avut parte de critici veritabili, nu puțini, Ion Negoițescu, Lucian Raicu, Matei Călinescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Mircea Martin etc., ceea ce a contribuit la afirmarea lor ca o generație estetică omogenă. Dacă optzeciștii sunt reprezentați mai cu seamă prin roman, fiind și foarte buni teoreticieni ai actului literar, șaizeciștii vor fi reprezentați prin poezie. O poezie care atinge sufletul, apropiindu-se, la nivelul sonorității versului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
23. 34 Idem, Despre estetismul socialist, în "România literară", nr. 23 (2004), p. 45-47. 35 Carmen Mușat, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, Pitești, Editura Paralela 45, 2002. 36 Autoarea realizează și o paralelă interesantă între dilemele afirmării canonului occidental și modul în care canonul literar a funcționat în România comunistă. 37 Vezi Gabriela Glăvan, op. cit., p. 25. 38Gabriela Glăvan, op. cit., p. 45. 39Carmen Mușat, op. cit., p. 58 apud. Gabriela Glăvan, op. cit., p. 25. "Această reașezare valorică presupunea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
realizarea de profit și care, ca atare, dezvoltă propriile lor culturi organizaționale legate de scopurile specifice activităților desfășurate: instituții de Învățământ, cultură, organizații administrative, politice, ONG-uri, organizații sindicale. Chiar În cadrul organizațiilor economice există diferențe semnificative de comportament managerial, de afirmare a unor setări de valori specifice, de atitudine față de „participanții” (stakeholder-iă la afacere sau de educație etică, care se regăsesc În cultura organizațională a acestora. Aceste deosebiri sunt mai cu seamă evidente Între firmele private și cele aparținând proprietăți publice
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Întâmplător managerii economici de valoare sunt chemați adesea să-și asume și responsabilități civice sau comunitare (de pildă, În cazul guvernărilor tehnocrateă. „Societatea are Încredere În cei care și-au probat onestitatea, devotamentul, moralitatea, dar și statutul de Învingător - succesul, afirmarea - În condițiile competiției generate de economia concurențială de piață, acordându-le prezumția de competență și În conducerea afacerilor publice. Este semnalul decisiv ce evidențiază valoarea componentelor morale de personalitate pentru fixarea imaginii managerului de succes În conștiința cotidiană a societății
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
este nici unul, nici celălalt ci „Între-noi”-ul.4. Înscris În tradiția pragmatismului american, L. Kohlberg utilizează etica dezvoltată de John Rawls (Theory of Justiceă În spiritul kantian și al dreptului natural, asupra naturii judecății morale și a conștiinței morale, În afirmarea sa stadială. Kohlberg concepe trecerea de la un stadiu la altul al afirmării conștiinței morale ca un proces de Învățare al individului care acționează I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Etică și comunicare În societatea bazată pe cunoaștere cadrul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
american, L. Kohlberg utilizează etica dezvoltată de John Rawls (Theory of Justiceă În spiritul kantian și al dreptului natural, asupra naturii judecății morale și a conștiinței morale, În afirmarea sa stadială. Kohlberg concepe trecerea de la un stadiu la altul al afirmării conștiinței morale ca un proces de Învățare al individului care acționează I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Etică și comunicare În societatea bazată pe cunoaștere cadrul practicii comunicaționale cotidiene. Analiza fundamentelor filosofice ce susține teoria sa fac obiectul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]