6,939 matches
-
unul nuclear de natur] strategic] împotriva Statelor Unite. Aceast] perspectiv], cred ei, ofer] cea mai eficient] descurajare a unei agresiuni sovietice. S] observ]m aici c] inițierea deliberat] a unui r]zboi nuclear este cea care m]rește eficientă descuraj]rii agresiunii convenționale. (Astfel, riscul unui atac convențional este cu atât mai mare cu cat relațiile de descurajare nuclear] reciproc] sunt mai stabile; pe de alt] parte, riscul unui atac convențional este cu atât mai sc]zut cu cat riscul escalad]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspect nou; a reprezentat o viziune destul de comun] în multe discuții care priveau dreptul femeilor la vot la începutul secolului XX. O parte a gândirii feministe contemporane a fost relaționat acest lucru cu concepția potrivit c]reia multe forme de agresiune și distrugere sunt strâns legate de natură „masculinit]ții” și de psihicul masculin. Asemenea percepții cu privire la natură masculinit]ții și la natură distrug]toare a sferelor masculine de activitate sunt câteodat] legate de percepțiile esențialiste despre natura masculin] și feminin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a respins suprarealismul, a cărui poetică se întemeiază pe funcțiile subconștientului. În ansamblu, libertatea e privită ca o condiție existențială a culturii, opusă prin spiritul ei oricărei forme a anarhiei. Într-o epocă în care valorile umanismului erau amenințate de agresiunea totalitarismului, tânărul cărturar își afirma fără ezitare încrederea în destinul individualismului. În acest sens se poate aprecia frecventa referire la modelul propus de Paul Valéry, personalitatea pe care o admira cel mai mult dintre contemporani. Cel de-al doilea ciclu
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
a făcut trimitere și la „urletul expresionist al Sylviei Plath” (Bogdan-Alexandru Stănescu). În opusculul Din confesiunile distinsei doamne M., ca și în următoarele două, Pagini și Fisuri (2003), predomină erosul, obsesia morții, dar mai ales revolta unei conștiințe vulnerate de agresiunile unui climat existențial perceput ca funciarmente advers. Textul din Pagini, deși clasat de exegeză ca poezie, e o alcătuire neconvențională, mai degrabă un text de frontieră, omolog autoficțiunilor în proză: un fel de jurnal, o corespondență prin internet, comentarii la
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
acestuia. Deoarece consideră că prezentul este defavorabil, intelectualii ardeleni preferă să abordeze problema locului românilor În cadrul Europei din perspectivă istorică. Dacă astăzi românii joacă un rol marginal pe continent, spun respectivii intelectuali, altădată Însă ei au fost apărătorii acestuia În fața agresiunilor venite din Răsărit. Această funcție Îndeplinită odinioară maschează Însă un potențial istoric al românilor, care poate fi reactivat În prezent sau pe viitor. Elita românească instrumentalizează politic această idee, potrivit căreia națiunea pe care o reprezintă are de jucat un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trădării” soțului ei. Ea va primi un sprijin generos din partea principesei Apafi a Ardealului. Este evident efortul lui Jókai de a sublinia prin asemenea episoade necesitatea alianței și a sprijinului reciproc Între micile popoare din zonă, confruntate În comun cu agresiunea unor vecini de temut. Izbucnirea Războiului Crimeii, În 1853, aduce o dată În plus În atenția romancierului maghiar problematica Turciei, țară care se bucura la data respectivă de interesul Întregii Europe. În virtutea conflictului său cu Rusia, ea inspira o și mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orizontul de așteptare al mentalității tradiționale, să rezoneze la acest nivel de sensibilitate rudimentar. Unul dintre aspectele care se degajă cel mai insistent din analiza acestor texte privește Încercarea autorităților de a provoca solidarizarea supușilor de condiție socială modestă În fața agresiunii franceze, prin prezentarea repetată a atrocităților săvârșite de armatele franceze asupra unor locuitori nevinovați ai imperiului. Este o propagandă eficientă, care urmărește formarea unor sentimente de compasiune și, implicit, prin aceasta, de solidarizare Împotriva „cotropitorilor”. Astfel, Într-una dintre primele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
subelitar. Se subliniază, În schimb, ideea atașamentului față de o „patrie” concepută ca o entitate politică fără substrat național omogen, dar puternic semnificată și „concretizată” prin persoana Împăratului și prin loialitatea față de acesta. De asemenea, ca factor de coeziune socială Împotriva agresiunii externe, se propune conceptul tipic iluminist al binelui și interesului general, al „folosului de obște”, precum și ideea unei solidarizări a entității naționale În fața pericolului străin care ar amenința-o. Fără Îndoială că aceste teme de factură ideologică ale propagandei austriece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constantă în preocupările lui V. V. Pella și se va materializa în lucrări și articole pe marginea unor legi apărute, cât și în contribuții la elaborarea unor proiecte de noi legi. Este autor și susținător al unor teze privind războiul de agresiune și necesitatea răspunderii penale pentru actele de agresiune, necesitatea definirii cu claritate a agresorului și a infracțiunii internaționale și caracterul permanent al justiției internaționale. În cadrul unei ceremonii desfășurate la Facultatea de Drept a Universității Sorbona din Paris, lui Vespasian V.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
va materializa în lucrări și articole pe marginea unor legi apărute, cât și în contribuții la elaborarea unor proiecte de noi legi. Este autor și susținător al unor teze privind războiul de agresiune și necesitatea răspunderii penale pentru actele de agresiune, necesitatea definirii cu claritate a agresorului și a infracțiunii internaționale și caracterul permanent al justiției internaționale. În cadrul unei ceremonii desfășurate la Facultatea de Drept a Universității Sorbona din Paris, lui Vespasian V. Pella i s-a decernat, la cea de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste stări, la rândul lor, dau naștere la astfel de comportamente ca: agresiunea, atașarea (afilierea), evitarea etc. Când obiectul atitudinii Înlesnește atingerea scopului acest obiect va fi evaluat pozitiv; este evaluat negativ În măsura În care obiectul atitudinii este considerat ca inhibând sau deranjând atingerea scopului. Dacă există un număr mai mare de concepții sau convingeri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; După încetarea războiului de 6 zile primul ministru roman Ion Gheorghe Maurer a fost primit de președintele SUA Lyndon Johnson; România a acceptat agresiunea sovietică din Afganistan în 1979. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
tratat de amiciție cu Franța C) se încheie un tratat cu Italia a) ABC b) BCA c) CAB d) ACB 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Românii semnează la Londra Convenția de definire a agresiunii și teritoriului B) Germania ocupă zona demilitarizată renană C) Germania anexează Austria a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) este introdus în Germania serviciul militar obligatoriu B
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
cuirasatului Maine în rada portului Havana în 1898, intens exploatată cinematografic, așa cum am arătat, pentru a justifica intrarea SUA în război cu Spania. Este un casus belli menit să arate că soldații „buni” nu atacă niciodată primii, răspund doar unei agresiuni provocatoare. În secvența următoare, însuși regele Carol privește prin lunetă pozițiile turcești. Un alt obuz explodează, hilar, la doar câțiva pași de Carol, fără să-i clatine măcar chipiul, pe care și-l scoate și rostește istoricele cuvinte : „Asta-i
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
film, ca să nu mai spunem operă de artă, deci e improbabil că are ce căuta pe ecrane”. Decizia de interzicere, oferită pe tavă de breaslă, a fost o formalitate pentru culturnici. În timp s-a acreditat ca explicație a acestei agresiuni disproporționate cum că operațiunea ar fi fost comandată „de sus”, însăși Elena Ceaușescu fiind iritată de nurii Margaretei Pâslaru. Comodă și liniștitoare acoperire a unui act de cruzime lașă al oamenilor de cinema care s- au năpustit în haită să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mecanism chimic, mai ales pe suprafețele exterioare expuse aerului. Lichenii acvatici pot provoca coroziune și prin mecanismele membranar, aerare diferențiată, gradient de concentrație, nu și prin mecanismul biocenotic și enzimatic. O consecință a existenței potențiale a lichenilor, implicit importanta lor agresiune corosivă, constă în faptul că ei se pot reconstitui oricând din algele și ciupercile existente în foulingul biologic. 2.3.2.2.2.4. Mușchii Sunt cele mai vechi cormofite, de fapt o etapă intermediară între taloși cormofitele propriu-zise. Faptul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ne și apără de cel mai rău dintre toate stressurile societății moderne, lipsa de țel”<footnote Apud Popescu, C. - op. cit., pg. 188. footnote>. De fapt, stress-ul se consideră a fi sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma "atacurilor”, agresiunilor venite din partea mediului înconjurător. Conform unei alte concepții enunțate<footnote Bontaș, Dumitru, Management general, Editura Universității ,,George Bacovia”, Bacău, 2007, pg. 187. footnote>, stress-ul este starea biologică de alertă care mobilizează întregul corp uman pentru a răspunde sau a riposta
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Sintetizând această problematică, să precizăm că efectele potențate ale stress-ului pot fi grupate in cinci mari categorii cu influențe negative asupra persoanelor analizate<footnote Bontaș. Dumitru, Management general, Editura Universității "George Bacovia”, Bacău, 2007, pg. 196. footnote>: - efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseală, oboseală, indispoziție, scăderea încrederii în sine, nervozitate, sentimentul existent de singurătate; - efecte comportamentale: predispoziție spre accidente, spre alcoolism, abuz de cafea, tendința de a mânca și/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv; - efecte cognitive: scăderea abilității de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
John Forrer., Hidly Teegen., Jiawen Yang., op. cit.,, p.123; footnote> Potrivit dreptului internațional, „în raport cu gravitatea faptelor se poate recurge la sancțiuni diplomatice, economice sau chiar la folosirea forței armate, în acele cazuri în care este vorba despre un act de agresiune sau de violare a păcii.”<footnote Dumitru Mazilu., Dreptul internațional public, Editura Lumina Lex, București, 2008, p.359; footnote> Așadar măsurile de acest gen se iau în conformitate cu legile dreptului internațional și sunt repercusiunile pe care un stat sau actor internațional
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
devenit rapid unul dintre instrumentele principale ale guvernării internaționale de după era post Război Rece. Consiliul de securitate O.N.U., este împuternicit prin articolul 16 al Cartei O.N.U. să recurgă la măsuri economice pentru a aborda amenințările de agresiune și încălcarea păcii.<footnote Joy Gordon, Economic Sanctions, just war doctrine, and the fearful spectacle of the civilian dead, (http://www.crosscurrents.org/gordon.htm ); footnote> Din 1945 și până azi Organizația Națiunilor Unite reunește aproape toate statele lumii, numărul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
of economica Immigration, (http://www.econlib.org/library/Enc/Sanctions.html ); footnote>Astfel, Liga Națiunilor a impus sancțiuni Italiei fasciste după invazia Etiopiei din 1935, această măsura însă nu a reușit să oprească regimul lui Mussolini în privința viitoarelor acțiuni de agresiune întreprinse. Sancțiunile pentru Italia aveau un efect limitat, acestea nu opreau exportul de petrol spre Italia, care la acel moment era vital pentru această țară. Această problemă a petrolului și o eventuală oprire a exportului spre Italia este din păcate
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
1971.<footnote Askari Hossein, Case studies of U.S. economic sanctions, Editura Praeger Publisher, Westport, 2003, p. 13; footnote> „La 28 iunie 1950, America a fost nevoită să se confrunte cu ambiguitățile politicii de îngrădire, atunci când a fost pusă în față agresiunii militare exercitate de un surogat comunist asupra unei țări pe care Washingtonul o declarase în afara perimetrului de apărare al Americii și din care toate forțele americane fuseseră retrase în anul precedent.”<footnote Kissinger Henry, op. cit, p. 415; footnote> La
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
sau un eveniment asemănător din partea vecinilor care aveau o întindere teritorială mai mare. Datorită terminării Războiului Rece și o reducere a tensiunilor între S.U.A. și Federația Rusă, statele membre ale Națiunilor Unite au făcut mult mai ușor demersurile în ceea ce privește condamnarea agresiunii și luarea deciziei de trimitere a trupelor. Consiliul de Securitate al O.N.U. a acționat rapid, la 2 august 1990 a adoptat Rezoluția 661 care a impus sancțiuni cu mențiunea că ajutoarele umanitare pot ajunge încă în țară. Rezoluția
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Alexandra Sarcinschi, Elemente noi în studiul securității naționale și internaționale, Editura Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2005, pp. 13-15; footnote> „Securitatea nu mai este astăzi direct legată doar de preocuparea statelor de a-și proteja indivizii în fața amenințărilor clasice agresiuni militare și războaie ci și nevoia guvernelor și a șefilor de stat de a găsi soluții care să conducă la prosperitate, dezvoltare democratică și protejarea drepturilor omului.”<footnote Constantin Hlihor, op. cit., 2008, p. 21 footnote> „Opțiunile popoarelor Europei Centrale și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
ale statelor, precum și în structurile societății civile, create în scopul respectării drepturilor omului și libertăților lui fundamentale.”<footnote Ibidem; footnote> Securitate internațională este bazată pe un sistem internațional menit să pună la adăpost toate statele lumii de posibile acte de agresiune sau de orice atentat la adresa securității și integrității teritoriale a unei entități statele. Însă acest parametru poate avea mai multe dimensiuni cum ar fi: dimensiunea militară, politică, socială sau economică. În contextul actual, al mondializării, dimensiunile securității sunt intr-o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]