15,786 matches
-
din culegerile anterioare. Facultatea dominantă a poetului este dexteritatea de a cânta la diferite instrumente, de a compune în toate stilurile, de a utiliza cele mai variate formule, de la cele tradiționale la cele agresiv moderniste. Arsenalul uneltelor sale de expresie alătură cobza străbună („La noi, obiceiul trudei, din veacuri moștenit,/ De-a culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir și telefoniei mobile („Parfumuri, unduire, ocheade
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
Ioan Canta, dar în ediția din 1987 a acestei scurte istorii Aurora Ilieș demonstrează că M. este autorul cronicii, concluzie întărită cu argumente lingvistice-stilistice de N.A. Ursu. În acest caz, meritele lui M. ar fi cu mult mai mari, el alăturându-se, deși cu o realizare mai modestă, unui ilustru șir de istoriografi. Istorie pentru sfânta mănăstire Putna, Condica mănăstirii Voronețul (care cuprinde și Domnia lui Ștefan Voevoda cel Viteaz) sunt texte cu caracter strict informativ. Scriind Condica mănăstirii Solca, el
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
anii ’30 încredințează tiparului cărțile care îl definesc ca poet: Drumul spre stele (1930), Cartea Țării (1934), Cântece de dragoste și moarte (1935), urmate de o ediție definitivă, Versuri (1938); li se adaugă două volume în care proza fantastică se alătură celei poematice: Jupânul care făcea aur (1930) și Focurile primăverii și flăcări de toamnă (1935). Rafinat colecționar de artă, grafician și cronicar plastic, a fost mult timp (1928-1946) inspector, apoi inspector general în Ministerul Artelor. În 1933 Academia Română îl cooptează
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
stare de lucruri. Următoarea petiție, provenită din Bretania, ilustrează modul În care cererea impunerii unor unități de măsură unitare putea fi asimilată devotamentului față de Coroană: „Îi implorăm șpe rege, pe familia acestuia și pe primul său ministruț să ni se alăture În demascarea abuzurilor comise de tirani Împotriva acelei clase de cetățeni buni și cinstiți, care, până azi, nu au putut să Își aducă jalbele În fața tronului și Îl implorăm pe Rege să facă dreptate exprimându-ne cea mai sinceră dorință
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al proiectării, era, desigur, incomparabil mai ușor să schițezi o zonă destinată unei singure activități, decât una ce urma să Îndeplinească mai multe funcții. Minimizarea numărului de Întrebuințări - și, prin urmare, a numărului de variabile cu care trebuia jonglat -, se alătura așadar unei estetici a ordinii vizuale În pledoaria pentru cauza doctrinei unifuncționale. În acest context, metafora care ne vine În minte este aceea a unei armate la paradă, În comparație cu trupele prinse În focul luptei. În primul caz, există o ordine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu folosește un plan care să Îi arate exact unde trebuie pusă fiecare cărămidă, să Îi indice scopul final al construcției În ansamblu și să Îi permită să folosească nu doar fiecare cărămidă, ci și fiecare bucată de cărămidă care, alăturându-se celor de dinainte și completată de cele puse ulterior, formează o linie completă? și nu trecem cu toții acum printr-o perioadă a vieții partidului nostru În care avem cărămizi și schele, Însă ne lipsește acea linie directoare, vizibilă tuturor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fost direct influențate de cererile producătorilor. Experții i-ar fi servit pe producători, nu le-ar fi ordonat ce să facă. Pentru aceasta, Kollontai propunea ca numeroși specialiști și administratori care nu aveau experiența muncii În fabrică și care se alăturaseră partidului după 1919 să fie demiși - cel puțin până când vor fi lucrat manual pentru o vreme. Ca și Rosa Luxemburg, Alexandra Kollontai vedea limpede care erau consecințele sociale și psihologice ale neglijării inițiativelor independente ale muncitorilor. Pe baza unor exemple
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
consiliere cu privire la crearea unei ordini ierarhice a așezărilor urbane din nou-dobânditele teritorii poloneze”. Aceasta reprezenta pentru el o șansă de a-și pune În aplicare teoria piețelor hexagonale și a situării orașelor pe o câmpie plană. După război, s-a alăturat partidului comunist, „fiindcă spera că un regim autoritar Își va folosi puterea pentru a reașeza orașele devastate de război conform unui model optim, elaborat după cerințele teoriei locurilor centrale”. Acesta a fost un caz clasic de Încercare de a impune
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu poate să nu și le pună omul contemporan. MONICA LOVINESCU Diversă ca expresie, ficțională și eseistică, redactată în patru limbi neolatine, încărcată de livresc și vertebrată în același timp de exil, ca topos fundamental, opera lui Vintilă Horia se alătură ilustrei triade a lui Mircea Eliade, Emil Cioran și Eugen Ionescu printr-o creație simptomatică pentru destinul intelectualității românești și de aiurea, supusă totalitarismului de azi și de ieri. MIRCEA MUTHU SCRIERI: Procesiuni, București, 1936; Cetatea cu duhuri, București, 1939
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
texte literare în baza metodologiilor moderne (teoria comunicării, semiotică). Un altul, Expresionism și autenticitate în literatura română (1999), readuce în discuție structuri realiste din proza secolului al XIX-lea (B.P. Hasdeu, N. Filimon, Ion Creangă, I.L. Caragiale ș.a.), cărora le alătură modalități fantastice, expresioniste și autenticiste (Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade). Simbol și comunicare în literatura interbelică (1999) luminează tehnici ale comunicării prin simbol în dramaturgia secolului al XX-lea (Camil Petrescu, Lucian Blaga, Mihail Sebastian ș.a.). Retorică și inovație
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
valorizantă și capabilă să sintetizeze epoci din perspectiva unui personaj confruntat cu sine. Scrisul lui M. Blecher, al lui Mihail Sebastian, al lui Radu Cosașu reprezintă doar câteva dintre „subiectivitățile” producătoare de panorame obiective și incitante, cărora le pot fi alăturate confesiunile lui I., „fișe de caz”, cum le numește el însuși, ale unui loc și ale unui timp. Personalitatea cărturarului I. impune contemporanilor, care, omagiindu-l, recunosc în pariul său „pe idei simple, dar fundamentale” (Vasile Morar), adică pe forța
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
de toamnă, Balada munților, Balada morții, Demostene Botez, care și susține financiar revista, prezența grupului ieșean format din Al. O. Teodoreanu, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu și tânărul Al. A. Philippide, debutant aici cu versurile din Cântecul câtorva. Acestora li se alătură V. Voiculescu, Ion Pillat, Elena Farago. În proză predominante sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu (Anicuța, Neagra Șarului, Minunea, La hanul lui Călțun, Furtuna, Ordonanța, Un precursor), nou-veniții fiind Ionel Teodoreanu, care debutează cu o schiță, Bunicii, publicând apoi poemele în
INSEMNARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287557_a_288886]
-
spunea: „«Integral», fără protectoratul oficialităților majore și minore, aduce la același numitor stindardele vitale, artistice. Dezveliți de semidoctă, croim drum peste leșuri de școli și inși. «Integral» predică esența expresiei primare [...] Surzii n-au auzit nici acum. Îndrăzneții s-au alăturat de noi.” „Îndrăzneții” sunt Ștefan Roll, Mihail Cosma și Al. A. Philippide, care susțin sectorul de poezie, alături de Ilarie Voronca, F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, Tristan Tzara. Din literatura universală sunt traduși Ezra Pound, Max Jacob, F.T. Marinetti. Sunt prezentate și
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
Cronica”, „Sinteze” (Bacău), „Bucovina literară” (Suceava) și „Europoésie” (Franța). Remarcabilă poetă și prozatoare, având, paradoxal, neșansa de a fi fost unica fiică a unor cunoscuți scriitori, I. s-a impus târziu în peisajul literar contemporan. Deși numele său a fost alăturat de al câtorva dintre cele mai prestigioase poete (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu), deși pentru mulți comentatori proza semnată de ea a constituit o adevărată revelație, totuși faima părinților a frânat, în loc să faciliteze, valorizarea creației sale la adevărații parametri
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
Martin, lansează proiectul unei „Biblioteci universale” prin care urmărea traducerea și editarea sistematică a principalelor opere filosofice, literare și istorice din Antichitate până în epoca modernă. Între 1843 și 1848 este director al Arhivei Țării Românești. În preajma evenimentelor de la 1848 se alătură comitetului revoluționar, participă direct la toate acțiunile (Proclamația de la Izlaz este, în cea mai mare parte, redactată de el), e ales ministru în Guvernul Provizoriu, apoi membru al Locotenenței Domnești împreună cu Nicolae Golescu și Christian Tell. Adept al acțiunilor moderate
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
în urmă era alarmantă, acțiunea de culturalizare a fost inițiată cu frenezie, într-un ritm care, pentru început, nu îngăduia o asimilare temeinică a formelor de cultură străine. Toate măsurile inițiate de H.-R. sau la care el s-a alăturat numai dovedesc existența unui program complex, sistematic, pus în aplicare, în măsura posibilităților, punct cu punct. De aceea, el s-a impus printre contemporani în primul rând ca îndrumător și deschizător de drumuri în cultură și este, până în preajma revoluției
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
la „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Viața studențească”, „Convorbiri literare”. Prima lui carte de versuri, Măștile somnului, apare în 1968 și este premiată de revista „Amfiteatru”. Poetul I. a provocat reacții dintre cele mai diferite. Majoritatea comentatorilor îl încadrează printre „tradiționaliști”, alăturându-l lui Ioan Alexandru, George Alboiu, Gheorghe Pituț și chiar recunoscându-i capacitatea de a-și crea un spațiu liric propriu. Dacă pentru unii faptul echivalează cu o performanță estetică, pentru alții el nu reprezintă decât mimarea (datorată unor circumstanțe
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
nouă”. Nu face parte efectiv din mișcarea socialistă, dar e un propagandist entuziast, susținător al „cauzei”. În 1893 îl cunoscuse pe C. Stere, student mai vârstnic, fost deportat în Siberia ca instigator narodnic și evadat din temnițele țariste. I se alătură la „Evenimentul literar” din Iași (1893-1894), ca secretar de redacție, publicând sub pseudonime (Cezar Vraja, Un sociabil, Verax). Deși nu îi modifică radical orientarea estetică, poporanismul propagat de Stere o influențează. Ulterior el își va mărturisi legăturile cu acest curent
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
fie structurat. Trimiterile religioase abundă, ca și cele livrești, atitudinea poetului capătă dexterități mai evidente în sensul bufoneriei ludice și al impertinenței imperturbabile, căci I. jonglează cu aceste surse ca și cum ar arunca în aer mingi colorate. Referințele sunt răstălmăcite, deformate, alăturate în bătaie de joc într-o vecinătate heterotopică, deci lipsită de alt sens decât acela dat de ineditul aiuristic al situației: „Viori albe ca niște vulpi, Iisuse/ Se preling, doi cu doi, peste suduri./ Cad din nori pe vertebre și
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
90 dominantă pare a fi rememorarea, recuperarea trecutului ca șansă de supraviețuire într-o lume sufocată de derizoriu. Ciclul de poeme Autobuzul cu cocoșați din antologia de autor Inima ca un pumn de boxeur (2000) valorifică tot fantezia grotescă ce alătură banalul și sublimul și propune un personaj, sam, congener cu mopete al lui Mircea Ivănescu sau cu Detectivul Artur, Reparata și alte personaje lin lirica lui Emil Brumaru. Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin (2001) e jurnalul unei poete ce
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
familiilor domnești din Țara Românească și Moldova, a avut loc pe fondul încercării papalității de a-și consolida pozițiile la sud și est de Carpați. Astfel, înlăturarea dominației tătaro-mongole în aceste regiuni, printr-un efort conjugat, la care s-au alăturat două puteri importante catolice ale epocii - Ungaria și Polonia - a coincis cu înființarea la 1332 a Episcopiei de Milcov. La 1371, un nou Scaun episcopal catolic va fi inaugurat la Siret chiar la solicitarea expresă a lui Lațcu, domnul de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
arcului carpatic cu centrele politice și ecleziastice de la sud de Dunăre, mai ales în epoca Asăneștilor 11. Acestor două puncte de vedere, invocate în numeroase studii ale altor colegi din breasla istoricilor sau din cea a lingviștilor, li se va alătura o altă perspectivă demnă de a fi luată în seamă. Ne gândim, desigur, la „linia de mijloc“, mult mai atentă însă la nuanțe, propusă de către Ioan Bogdan și P. P. Panaitescu, două nume de referință ale slavisticii românești, care au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Praga și s-au bucurat, datorită acesteia, de o largă audiență socială. Pe la anul 1165 era consemnat termenul de Corona Bohemiae, aproximativ în același timp cu Franța, Anglia și Ungaria. Odată cu instituirea regalității, numelui de terra Bohemiae i s-a alăturat cel oficial de Regnum Bohemiae 41. Colonizarea germană a condus la trecerea termenilor politici pe plan secund și la supralicitarea aspectelor etnice și lingvistice; cehii au început să se considere națiune sfântă și purus Bohemus și să se simtă amenințați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de „smintitul“ Ștefan Rareș, în limitele unor „glume și persiflări“, iar represiunea din vremea lui Gheorghe Duca nu a avut decât un caracter conjunctural. Hasdeu nu a insistat însă asupra cauzelor care i-ar fi îndemnat pe armeni să se alăture răsculaților 11. Oricum, pretextul religios al represiunii îndreptate împotriva lor după revenirea lui Gheorghe Duca pe tronul Moldovei nu a mai putut fi invocat, în lipsa susținerii acestuia pe baza informațiilor vremii. Dimitrie Cantemir scria în legătură cu armenii din Moldova că „au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evenimente rămânând una de conjunctură. Armenii nu au făcut decât să îngroașe rândurile celor care i-au silit pe greci și pe evrei să părăsească îngroziți orașele moldovenești și mai cu seamă Iașii 30. Poate că reprezentanții lor s-au alăturat numeroasei delegații ce avea să meargă la Poartă pentru a cere mazilirea domnului 31, dar nu s-au implicat în luptele cu forțele fidele acestuia. În continuarea acestor observații, spaima represiunii la care s-ar fi așteptat și invocarea acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]