5,686 matches
-
de bază (instinctuale): a) coordonare dinamică segmentară: coordonarea membrelor superioare; coordonarea oculo-manuală; coordonarea ochi-mână-picior; motricitatea fină (precizie, abilități, etc.); ritmul mișcărilor segmentare; ritmul mișcărilor respiratorii (controlul respirației). b) coordonarea dinamică generală (are ca substrat locomoția): deprinderi motrice de bază (mers, alergare, sărituri, aruncare-prindere, cățărare, trecere peste obstacole, etc.); echilibrul static și dinamic; ritmul general. 3. Conduitele și structurile perceptiv-motrice: a) orientarea-organizarea-structurarea spațială: noțiuni de mărime, notiuni de formă, culoare și consistență, noțiuni de direcție și orientare în spațiu, noțiuni de mișcare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fel la stres ci diferit și conform cu grupa lor de sânge care recomanda activitatea fizică ce are rolul de a da cele mai corecte răspunsuri stresului. Astfel, cei cu grupa O1 au drept activități fizice intense de combatere a stresului alergarea, sportul de contact, aerobic, arte marțiale, le este foarte benefic mersul pe jos și urcatul scărilor. Grupa ÎI va folosi exerciții de concentrare cum ar fi yoga. Grupa III se bazează pe un efort fizic moderat, cu echilibru mental că
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de joc, cunoscut din cele mai vechi timpuri. Pentru a elimina orice îndoială trebuie să spunem că există dovezi certe care atestă că sfera era folosită ca accesoriu al exercițiilor fizice la multe din populațiile primitive. La aceste populații, chiar dacă alergarea era exercițiul fizic cel mai răspândit, adeseori ea era însoțită de sferă. Astfel, în America, la indigenii din tribul Taragumara care locuiau pe teritoriul Mexicului de astăzi erau caracteristice întrecerile la alergare în direcția vest-est, spre țara de răsărit, unde
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
multe din populațiile primitive. La aceste populații, chiar dacă alergarea era exercițiul fizic cel mai răspândit, adeseori ea era însoțită de sferă. Astfel, în America, la indigenii din tribul Taragumara care locuiau pe teritoriul Mexicului de astăzi erau caracteristice întrecerile la alergare în direcția vest-est, spre țara de răsărit, unde vânătorul regesc (soarele sau luceafărul) stinge, dimineața, stelele care erau reprezentate simbolic printr-un cerb. Cursa se efectua pe o distanță de 200-300 km, între două echipe. Participanții alergau conducând cu picioarele
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
celălalt calități motrice. În domeniul fotbalului nu este vorba de o viteză de deplasare de la un punct fix la altul, ca de exemplu la sprint, ci de o viteză specifică jocului. În privința vitezei, ne putem referi la mai multe componente: alergarea în viteză cu mișcări adaptate jocului; necesitatea de a executa elementele tehnice rapid și sigur; viteză de gândire pentru combinațiile tactice specifice; viteză de reacție la intervențiile neprevăzute ale adversarului. Dezvoltarea vitezei, calitate motrică care asigură jucătorilor un randament superior
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de joc, fără eforturi vizibile și fără ca eficacitatea și precizia lor să scadă. Pe baza rezistenței generale se formează rezistența în regim de viteză, necesară efectuării sprinturilor, opririlor, schimburilor de ritm și de direcție. Antrenamentul jucătorilor trebuie să cuprindă și alergări în regim de viteză maximă, pe porțiuni asemănătoare cu cele din timpul jocului, care să totalizeze 1800 2000 de metri. Suplețea Este calitatea motrică care asigură fotbaliștilor executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
timpul jocului, care să totalizeze 1800 2000 de metri. Suplețea Este calitatea motrică care asigură fotbaliștilor executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare. În fotbal suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții tehnice. Detenta Este o calitate motrică complexă, ce rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate în vederea realizării mișcării cu eficiență maximă. Dezvoltarea detentei jucătorilor de fotbal diferă de cea a săritorului în înălțime, de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
acestui subiect. După Ion Motroc tehnica jocului de fotbal se compune din elemente și procedee tehnice. Elementele tehnice: „reprezintă formele generale motrice cu și fără minge specifice jocului de fotbal” și anume: intrarea în posesia mingii; păstrarea mingii; transmiterea mingii; alergările; săriturile; schimbările de direcție; căderile, etc. Procedeele tehnice „reprezintă modalitățile concrete de realizare a elementelor tehnice”, de exemplu: preluarea mingii rostogolite cu partea interioară a labei piciorului; deposedarea adversarului de minge prin atac din față; lovirea mingii cu interiorul labei
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
picior înainte f.2. De pe loc cu picioarele pe aceeași linie f.3. Spre lateral f.4. Spre înapoi f.5. Din săritură cu bătaie pe un picior f.6. Din săritură cu bătaie pe ambele picioare f.7. Din alergare f.8. Din plonjon (de pe loc sau din alergare) g. Lovirea mingii cu piciorul g.1. Cu partea interioară a labei piciorului g.2. Cu partea exterioară a labei piciorului g.3. Cu vârful labei piciorului g.4. Cu șiretul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
aceeași linie f.3. Spre lateral f.4. Spre înapoi f.5. Din săritură cu bătaie pe un picior f.6. Din săritură cu bătaie pe ambele picioare f.7. Din alergare f.8. Din plonjon (de pe loc sau din alergare) g. Lovirea mingii cu piciorul g.1. Cu partea interioară a labei piciorului g.2. Cu partea exterioară a labei piciorului g.3. Cu vârful labei piciorului g.4. Cu șiretul plin g.5. Cu șiretul exterior g.6. Cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
prin câțiva pași pentru a se apropia favorabil ca distanță și unghi față de locul și momentul acțiunii. Aceste deplasări în teren ale portarului sunt de două tipuri: 1. Deplasarea frontală (înainte): în care portarul utilizează ca mijloc de deplasare o alergare obișnuită în care uneori, în funcție de necesități, va folosi pași mai mari și o viteză de deplasare mai mare. 2. Deplasare laterală - în care portarul utilizează ca mijloc de deplasare pașii adăugați, adică plecând din lateral cu piciorul dinspre direcția deplasării
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu brațele întinse paralel cu mingea. Mingea este prinsă, în partea ei dinapoi de palma mâinii aflate jos, iar sus de palma mâinii aflate deasupra, împiedicând astfel ricoșarea. Prinderea mingii trebuie să se facă într-o direcție perpendiculară pe direcția alergării atacantului. Greșeli frecvente portarul nu apreciază bine momentul când adversarul șia îndepărtat mingea de picior și de cele mai multe ori se accidentează; contactul corpului cu solul nu se face rând pe rând cu: partea exterioară a labei piciorului aflat în direcția
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu brațele întinse paralel cu mingea. Mingea este prinsă, în partea ei dinapoi de palma mâinii aflate jos, iar sus de palma mâinii aflate deasupra, împiedicând astfel ricoșarea. Prinderea mingii trebuie să se facă într-o direcție perpendiculară pe direcția alergării atacantului. Greșeli frecvente portarul nu apreciază bine momentul când adversarul și-a îndepărtat mingea de picior; contactul cu mingea nu se ia cu palmele, favorizând astfel ricoșarea mingii sau accidentarea portarului la cap. Repunerea mingii în joc cu mâna Repunerea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
preluarea mingii. Oprirea mingii este un element tehnic static în care jucătorul în momentul contactului cu mingea, o oprește după care își continuă mișcarea întreruptă. Preluarea mingii este un element tehnic dinamic care constă în intrarea în posesia mingii din alergare, continuată imediat cu o altă acțiune tehnică desfășurată și ea din mișcare-alergare. Cu toată importanța pe care o reprezintă oprirea mingii, nu se poate spune că ea este benefică pentru dinamizarea jocului modern de fotbal. Prin această afirmație vrem să
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
joc; pentru pregătirea transmiterii mingii. Preluarea mingii cu șiretul plin - prin amortizare Mingea ce vine cu o traiectorie înaltă dinspre înainte este atacată cu piciorul de execuție ușor ridicat la o înălțime convenabilă jucătorului, acesta oprindu-și pentru un moment alergarea în cazul preluării prin amortizare, sau continuând alergarea dacă mingea este preluată prin contralovire. Execuția propriu zisă se efectuează în felul următor: jucătorul anticipează preluarea prin ridicarea și ducerea piciorului în întâmpinarea acesteia. Când mingea se află în apropierea piciorului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
șiretul plin - prin amortizare Mingea ce vine cu o traiectorie înaltă dinspre înainte este atacată cu piciorul de execuție ușor ridicat la o înălțime convenabilă jucătorului, acesta oprindu-și pentru un moment alergarea în cazul preluării prin amortizare, sau continuând alergarea dacă mingea este preluată prin contralovire. Execuția propriu zisă se efectuează în felul următor: jucătorul anticipează preluarea prin ridicarea și ducerea piciorului în întâmpinarea acesteia. Când mingea se află în apropierea piciorului ridicat, se ia contact cu mingea, prin intermediul șiretului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mingea, prin intermediul șiretului plin, și se execută o mișcare de cedare retragere a piciorului în cazul preluării cu amortizare, retragerea făcându-se însoțită de minge, care treptat își pierde din viteză, căzând în fața piciorului. În cazul în care jucătorul în alergare intenționează o preluare fără oprire sau încetinirea alergării sale, el poate face acest lucru printro ușoară contralovire-amortizată a mingii spre înainte, astfel încât procedeul se va transforma într-o transmitere a mingii spre un coechipier sau pentru sine. Corpul se apleacă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mișcare de cedare retragere a piciorului în cazul preluării cu amortizare, retragerea făcându-se însoțită de minge, care treptat își pierde din viteză, căzând în fața piciorului. În cazul în care jucătorul în alergare intenționează o preluare fără oprire sau încetinirea alergării sale, el poate face acest lucru printro ușoară contralovire-amortizată a mingii spre înainte, astfel încât procedeul se va transforma într-o transmitere a mingii spre un coechipier sau pentru sine. Corpul se apleacă peste minge. Contactul cu mingea se face printr
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
fără a mai lăsa mingea să ia contact cu solul. Preluarea mingii cu pieptul prin amortizare Mingea ce vine cu o traiectorie înaltă dinspre înainte este atacată cu pieptul la o înălțime convenabilă jucătorului acesta oprindu-și pentru un moment alergarea în cazul preluării prin amortizare, sau continuând alergarea dacă mingea este preluată prin contralovire. Execuția propriu-zisă se efectuează în felul următor: pieptul atacă mingea concomitent cu proiecția trunchiului spre înainte din articulația șoldului. În faza a doua, odată cu contactul mingii
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu solul. Preluarea mingii cu pieptul prin amortizare Mingea ce vine cu o traiectorie înaltă dinspre înainte este atacată cu pieptul la o înălțime convenabilă jucătorului acesta oprindu-și pentru un moment alergarea în cazul preluării prin amortizare, sau continuând alergarea dacă mingea este preluată prin contralovire. Execuția propriu-zisă se efectuează în felul următor: pieptul atacă mingea concomitent cu proiecția trunchiului spre înainte din articulația șoldului. În faza a doua, odată cu contactul mingii ce se face în porțiunea de mijloc a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
față de celălalt. De asemenea, picioarele prin jocul flexie-extensie din articulația genunchiului conduc acțiunea extensie-flexie a corpului, ce permite amortizarea mingii pe piept. Brațele urmează și susțin activ acțiunea de bombare-retragere ce o realizează toracele. În cazul în care jucătorul în alergare intenționează o preluare fără oprire, el poate face acest lucru printr-o ușoară contralovire-amortizată a mingii, astfel încât procedeul se va transforma într-o transmitere a mingii spre un coechipier sau pentru sine. Preluarea mingii cu pieptul prin amortizare se folosește
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
piciorului. În clipa contactului asupra mingii se poate acționa fie printr-o mișcare de amortizare, caz în care piciorul trebuie să execute o mișcare de cedare, fie printr-o contralovire cu împingerea mingii înainte, execuție ce-i permite jucătorului continuarea alergării respectiv fazei de joc. În cazul în care jucătorul în alergare intenționează o preluare fără oprire, el poate face acest lucru printr-o ușoară contralovireamortizată a mingii, astfel încât procedeul se va transforma într-o transmitere a mingii spre un coechipier
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
o mișcare de amortizare, caz în care piciorul trebuie să execute o mișcare de cedare, fie printr-o contralovire cu împingerea mingii înainte, execuție ce-i permite jucătorului continuarea alergării respectiv fazei de joc. În cazul în care jucătorul în alergare intenționează o preluare fără oprire, el poate face acest lucru printr-o ușoară contralovireamortizată a mingii, astfel încât procedeul se va transforma într-o transmitere a mingii spre un coechipier sau pentru sine. Greșeli frecvente aprecierea greșită a momentului de contact
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
completă a mingii, unghiul ascuțit cel formează gambele cu solul este mai mare, iar picioarele, din articulația genunchiului nu efectuează nici un fel de mișcare spre minge, fiind pentru câteva momente, inerte. Dacă se încearcă crearea unei poziții de continuare a alergării, respectiv a fazei de joc, gambele, în momentul ricoșării mingii din sol, execută o contralovire a acesteia, transmițând-o înainte, creând astfel un spațiu de relansare a alergării. Corpul aplecat favorizează protecția acțiunii de preluare a mingii. Mingea se va
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
câteva momente, inerte. Dacă se încearcă crearea unei poziții de continuare a alergării, respectiv a fazei de joc, gambele, în momentul ricoșării mingii din sol, execută o contralovire a acesteia, transmițând-o înainte, creând astfel un spațiu de relansare a alergării. Corpul aplecat favorizează protecția acțiunii de preluare a mingii. Mingea se va prelua în unghiul format între pământ și gambe. Lovindu-se de gambe, mingea își pierde din viteză și poate fi amortizată sau poate să se întoarcă. După acțiunea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]