4,446 matches
-
și în alt domeniu. Conduse de Franța, puterile victorioase le trataseră ca pe niște paria și încercaseră să le excludă din relațiile internaționale. Atitudinea față de regimul bolșevic, care reprezenta un pericol atît ideologic, cît și militar, era deosebit de ostilă. Trupele aliate au rămas pînă în 1922 pe pămînt rusesc ca să sprijine forțele antibolșevice. Chiar și după victoria sovieticilor, toate guvernele au ezitat să stabilească relații diplomatice cu aceștia pe bază de schimb de ambasade. Dintre statele balcanice, regimul bolșevic a fost
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ele își definiseră clar intenția de a reacționa, dacă aceste state ar fi devenit victimele unui atac neprovocat. Rămînea însă problema modalității de oprire a armatei germane în caz că ea declanșa o ofensivă spre răsărit. După remilitarizarea regiunii Rinului, orice forță aliată ar fi întîmpinat obstacole serioase în încercarea de a invada teritoriul german. Nici forțele militare britanice, nici cele franceze nu erau suficient de puternice ca să împiedice Germania să învingă Polonia. În această situație, ajutorul sovietic era absolut esențial. De fapt
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
succeselor diplomatice ale Axei. În vara anului 1943, eșecul german în ofensiva de la Kursk a produs o modificare a acestei opinii. După cum vom vedea, începînd din 1944, liderii balcanici, de stînga sau de dreapta, erau tot mai convinși că Puterile Aliate vor învinge pînă la urmă și că trebuiau făcute pregătiri politice în vederea acestui lucru. Era tot mai limpede că Axa nu avea rezervele necesare de forțe umane sau potențialul economic pentru a duce la victorie un conflict prelungit. Pe lîngă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
el nu putea împiedica trecerea unor cantități imense de armament italian în mîinile partizanilor. Forțele germane au reușit să rămînă stăpîne pe cea mai mare parte a Italiei, inclusiv pe capitala acesteia, pînă la sfîrșitul primăverii anului 1944. Deși armatele aliate au traversat partea continentală a țării în octombrie 1943, ele au ocupat Roma abia în iunie 1944. Invazia din Europa Occidentală a început în aceeași lună, punctul de debarcare fiind plaja Normandiei. Totodată, forțele sovietice au continuat să repurteze mari
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la o anexare oficială. Conducătorii români nu voiau să creeze o situație în care Transnistria să devină o compensație pentru pierderea teritoriului transilvănean. În timpul războiului, relațiile dintre Germania și România au fost destul de asemănătoare cu cele dintre orice alte puteri aliate. În trecut, simpatiile românilor fuseseră îndreptate mai mult spre statele Europei Occidentale, în special spre Franța, decît spre Germania. Cea mai mare parte a lor nu se considerau în război cu Aliații occidentali în adevăratul sens al cuvîntului. Animozitatea românilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
evenimente, populația a fost cuprinsă de panică, iar viața de zi cu zi a fost paralizată. În momentul cînd au apărut primele semne că înfrîngerea Axei era inevitabilă, eforturile oficiale și neoficiale de încheiere a unei păci separate cu Puterile Aliate occidentale, care începuseră mai demult, s-au intensificat. Pe toată durata războiului, unii dintre români, care, ca și omologii lor din celelalte țări din tabăra Axei, aveau legături extinse în Europa Occidentală, au încercat să aranjeze semnarea unui armistițiu, concentrîndu-și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
constituite de forțele de rezistență organizate curînd pe tot cuprinsul țării. Pe lîngă aceasta, după cucerire, regele Petru și emigranții care îl însoțiseră au format la Londra un guvern iugoslav oficial în exil, care a fost recunoscut atît de puterile aliate cît și de Uniunea Sovietică. Rupți de evenimentele din Iugoslavia și păstrînd o înclinație națională sîrbească, acești oameni aveau ceea ce va deveni o viziune tot mai nerealistă asupra situației din țară. Preocuparea principală era legată de nemulțumirile din trecut și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mențină organizația activă. În septembrie 1943, după capitularea Italiei, poziția germanilor a devenit și mai dificilă. Cantități enorme de arme italiene au căzut în mîinile partizanilor. Comandamentul german era tot timpul îngrijorat de eventualitatea debarcării în peninsulă a unei forțe aliate și de faptul că detașamentele de gherilă vor face imediat front comun cu aceasta. Convingerea tot mai fondată că războiul va fi cîștigat de Aliați contribuia și ea ca autorităților germane să le fie tot mai dificil să beneficieze de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
provizoriu. Pe viitor, politica albanezilor avea să fie desigur determinată de evenimentele petrecute în alte părți. Ca și în timpul primului război mondial, poziția Albaniei era precară. Era de așteptat ca pretențiile statelor vecine asupra teritoriilor ei să fie reafirmate. Puterile aliate nu recunoscuseră niciodată un guvern albanez în exil și nici pe regele Zog. De fapt, chestiunea albaneză nu a fost discutată de oamenii de stat aliați la nici una dintre conferințele majore. Din cauza naturii relațiilor iugoslavilor cu LNC, exista o mare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de 12 octombrie, iar forța de ocupație britanică a intrat în oraș cîteva zile mai tîrziu. Comandamentul britanic era confruntat cu o situație potențial vulcanică. Intrucît nu se produsese nici o invazie în Balcani, nu exista la fața locului nici o armată aliată care să impună autoritatea guvernului grec. Marea Britanie își putea permite doar transferarea unui mic contingent, la început nu mai mult de patru mii de oameni, majoritatea lor neantrenați pentru situațiile de luptă. În schimb, ELAS dispunea de șaptezeci de mii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
-l recunoască. Reprezentanții sovietici au replicat la toate obiecțiile lor invocînd acțiunile britanicilor de la Atena și considerînd că acestea se desfășuraseră într-un context similar. Intr-o încercare de a asigura o administrație care să fie acceptată de toate puterile aliate, regele Mihai i-a cerut lui Groza să demisioneze. În urma refuzului acestuia, regele a plecat la Sinaia, reședința lui din Carpații Meridionali. El a declarat că nu va semna nici un decret, retrăgîndu-se practic din activitatea guvernamentală. Cu tot acest regres
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ocazia zilei de naștere a regelui, au avut loc demonstrații în sprijinul lui. În ciuda așteptărilor generale, nici Statele Unite, nici Marea Britanie nu dispuneau nici de mijloace și nici nu intenționau să sprijine partidele de opoziție împotrtiva presiunii comuniste. Miniștrii de externe aliați s-au întîlnit la Moscova în decembrie 1945. În vederea rezolvării problemei României, ei au decis cooptarea în cabinet a încă doi reprezentanți ai partidelor Țărănesc și Liberal și organizarea de alegeri. Caracterul limitat al acestor sugestii constituia de fapt o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avea o constituție nouă. Iugoslavia Regimul comunist din Iugoslavia beneficia desigur de cea mai bună poziție dintre toate guvernele socialiste din Europa de est. Forțele partizanilor, care numărau 800.000 de oameni, dețineau controlul militar total. Nu existase nici o ocupație sovietică sau aliată, astfel că nu se punea problema vreunui amestec străin. Pe lîngă faptul că guvernul central se afla în mîinile AVNOJ, fusese instituită încă din timpul războiului o structură administrativă eficientă care acoperea tot teritoriul țării. Unica limitare a puterii acestuia
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prim-ministru, Tito și-a asumat-o și pe cea de ministru de război, Šubašić primind postul de ministru de externe. Dintre cele douăzeci și opt de posturi din cabinet, numai cinci nu se aflau în mîinile partizanilor. Cu toate acestea, guvernele aliate au recunoscut guvernul. Prevederile referitoare la lărgirea AVNOJ nu constituiau absolut deloc o provocare și nici nu împiedicau exercitarea controlului de către comuniști. Ultima adunarea fusese aleasă în 1938 și dizolvată în 1939; mulți dintre membrii ei decedaseră, iar alții urmau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nici nu se apărau, nici nu încercau să fugă.25 8 Noile aranjamente din perioada postbelică: războiul civil din Grecia și conflictul sovieto-iugoslav DESTRĂMAREA COALIȚIEI ALIAȚILOR După cum am văzut, în perioada cînd războiul se apropia de sfîrșit în Europa, forțele aliate nu reușiseră să încheie nici un acord preliminar în privința felului în care urma să arate viitoarea pace. Conducătorii Statelor Unite continuau să aibă o mare încredere în eficiența a ceea ce urma să fie Organizația Națiunilor Unite și în declarațiile vagi de felul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Măsurile privind naționalizarea și colectivizarea și-au urmat cursul. Cu toate acestea, toată lumea își dădea seama că trebuia să se pună capăt izolării totale a națiunii față de afacerile internaționale. Prin 1949, dezbinarea dintre puterile occidentale și Uniunea Sovietică sprijinită de aliații ei sateliți era evidentă. Organizate în alianțe militare și economice separate, cele două tabere erau realmente despărțite prin ceea ce Churchill numea "Cortina de Fier." Așa cum am văzut, Statele Unite veniseră în 1947 în ajutorul guvernului grec confruntat cu o revoltă comunistă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cînd relațiile Greciei cu Iugoslavia și Turcia s-au îmbunătățit se părea că prezența aceasta era mai puțin necesară. Să nu uităm că Grecia a semnat în august 1953 o alianță militară cu aceste două state: foștii inamici erau acum aliați. Deși acest aliniament avea să se destrame curînd, el a dat pe moment naștere unui sentiment de siguranță. Guvernul Papagos reprezenta firește o influență conservatoare în viața Greciei. O mare parte a legislației din perioada războiului civil, instituită între 1947
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
protecția noastră să-și aleagă conducătorii din rândurile lor și le vom înapoia și le vom întări drepturile și privilegiile lor vechi, fără a cere de la ei vreun venit, însă le vom ține sub protecția noastră ca popoare libere și aliate”. Distincția clară, de care a fost vorba mai sus, se referă la faptul că românii aveau o organizare de stat. Este o stare de lucruri care a jucat atunci și ulterior un rol important în istoria raporturilor politice în zonă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a domniei sale: 25 de ani. Să ne amintim „lungul drum”, din 1703, la Adrianopol, pornit numai după deschiderea „drumului pungilor”. Iată de ce subscriem în întregime la concluziile lui Ștefan Ionescu și Panait I. Panait: domnitorul n-avea la granițe trupe aliate, ci, dimpotrivă, era înconjurat pe tot flancul dunărean de puternice concentrări inamice, adică otomane; cel mai inofensiv gest de trădare ar fi însemnat atragerea oștilor otomane și tătare; i s-a poruncit să meargă spre Tighina; a pornit pentru a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după cum nu-și îngăduia să privească cu indiferență stabilirea nelimitată a rușilor la Marea Neagră, într-o insulă din arhipelag și aservirea Poloniei. Este vorba, deci, de liniile politice directoare ale Franței, pe care ea nu le putea impune decât prin intermediul aliatului austriac, ceea ce nu i-a reușit decât parțial. Francezii au încercat să-l atragă de partea lor și pe fostul domnitor Grigore al III-lea Ghica, aflat la Petersburg. Legătura a fost stabilită de Sabatier prin intermediul lui Nagny, secretarul celui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
războiului, mai mult poate decât oricând, N. Iorga a pus în aplicare concepția sa privitoare la utilitatea istoriei. Acest domeniu al cunoștințelor umane a fost folosit de Iorga ca armă. În acei ani a elaborat monografii consacrate relațiilor cu puterile aliate: Franța, Rusia, Anglia, mai apoi Polonia, Serbia și Cehoslovacia, contribuind în acest fel la strângerea legăturilor de care socotea el că aveam atâta nevoie. Istoria era pentru N. Iorga, în acei ani, un rezervor din care el scotea exemple și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poate servi la încetarea inferiorității relative a Porții, împăratul este de acord cu ea. Urmărind firul discursului rusesc, este de adăugat că Buol i-a sugerat lui Gorceakov o reducere a flotei ruse în Marea Neagră (ținta de fapt a puterilor aliate) deoarece o flotă puternică - observa Buol - ar fi inutilă, de vreme ce țarul se pronunță în favoarea existenței Turciei iar Marea Neagră, odată închisă, face din acea flotă o prizonieră. Gorceakov a răspuns că toate eforturile puterilor nu vor reuși să prelungească mult timp
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asupra deciziei sale (20 aprilie/2 mai 1855), acceptând-o ca pe un angajament neoficial, dacă, prin aceasta, Gorceakov putea împiedica Austria să se alăture occidentalilor. Țarul nu știa sau simula a nu ști că Austria era deja alăturată puterilor aliate. Credem, mai degrabă, că el lansa un balon de salvare pentru pocăirea fostei aliate. Oricum, desfășurarea operațiilor militare și intransigența țarului invederau că Rusia nu era pregătită să accepte diminuarea forței sale navale în Marea Neagră prin alterarea propriului potențial. Căderea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dispreț profund. La acest sfârșit de secol, când tensiunile dintre diferitele națiuni europene se acutizează, societatea franceză este per ansamblu deosebit de șovină. Dușmanul principal rămâne fără îndoială puternicul Imperiu german, în vreme ce Marea Britanie este privită în ajunul Primului Război Mondial ca un stat aliat. Totuși, "Antanta" dintre cele două națiuni nu este atât de cordială pe cât o face să pară faimosul acord diplomatic încheiat în 1904. La sfârșitul secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului XX au existat numeroase tensiuni și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sare de la Wieliczka, un "imperiu alb-strălucitor al cavernelor boltite și culoarelor labirintice și al transepturilor înalte", genuni nepătrunse, adâncimi nebănuite... Partea a treia 1944-1968: Eboșă de cuplu "eliberat" 1945-1950: O ELIBERARE A CORPURILOR? Departe de Auschwitz, capitala imperiului nazist, forțele aliate se desfășoară, se reorganizează și pregătesc o contraofensivă. În 1941, echilibrul forțelor combatante se modifică. Anglia nu mai este singura țară care ține piept în "sânge, sudoare și lacrimi"126 Germaniei hitleriste. Uniunea Sovietică, atacată de aliatul său din ajun
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]