18,056 matches
-
Autonomia și libertatea personală, în confruntare cu o mulțime de opțiuni posibile, riscă să genereze o stare de inacțiune și de perpetuă prospectare. Prea multe scopuri posibile și nici unul mobilizator, prea multe căi de acțiune și nici o opțiune pentru o alternativă, o permanentă reflecție și nici o decizie, chemarea căii impuse, inexistența ei și căderea în depresie. Maladia depresiei psihice, convertită în inacțiune, este de fapt reversul identitar al lipsei de construcție a sinelui și al lipsei de suport în protecția structurală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Bernstein) facilitează prospectarea imaginativă a unor moduri alternative de prezentare și reprezentare ale sinelui, tot așa cum resursele economice mai bogate oferă șanse și posibilități efective de accesare a noilor oportunități și de procurare/folosire a noilor bunuri și servicii. În alternativa opusă, cea a precarității resurselor, proiectele de viață sunt puternic diminuate sau sunt transferate în „ficțiuni compensatorii” sau în explorarea unor alternative aleatoare cu un grad minim de probabilitate (dacă aș câștiga la loterie, dacă aș câștiga pariuri la TV
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și posibilități efective de accesare a noilor oportunități și de procurare/folosire a noilor bunuri și servicii. În alternativa opusă, cea a precarității resurselor, proiectele de viață sunt puternic diminuate sau sunt transferate în „ficțiuni compensatorii” sau în explorarea unor alternative aleatoare cu un grad minim de probabilitate (dacă aș câștiga la loterie, dacă aș câștiga pariuri la TV etc.) sau în identificarea cu roluri agresive social și contestatare cultural sau cu „eroi” ce se prezintă agresiv pe scena socială. Ultima
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
demonstrat că... ... valul instituționalizărilor legislativ-formale, mai degrabă aleatorii (din punctul de vedere al oportunităților sociale, al adecvării instituționale etc.), nu a făcut decât să creeze haos și anxietate în raport cu poziții sociale devenite din ce în ce mai precare, nesigure și amenințate de lipsa unor alternative viabile de supraviețuire socială. Ca urmare a instituirii și generalizării acestei stări, ar apărea o „continuă delegitimare a acțiunii sociale” și o legitimare a „strategiilor de corupție și abuz”, ca „principale forme de manifestare a instituției «contra-instituționalizării»”. Tendința dominantă ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
munca salariată cu cea domestică, viața privată cu cea publică, timpul de muncă și de viață familială cu timpul liber și cel dedicat divertismentului. Spațiu al negocierii, familia poate fi și unul al luptei, dar și unul al armoniei. Astfel, alternativa care va învinge pe termen scurt sau lung va fi ilustrată de trei variante: a) rezistența familiei tradiționale ca unitate stabilă, b) dezintegrarea familiei tradiționale și c) construirea unui alt tip de familie. Universul constitutiv al confruntării alternativelor nu este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale sau rase diferite. De aceea, nu putem vorbi decât despre masculinități diverse și feminități la fel de diverse, produse și reproduse în timpul istoric și spațiul social de practici sociale corespunzătoare. Aceste practici nu se referă însă doar la stiluri de viață alternative ce ar fi reciproc complementare. Ele sunt induse de acea structură socială în care relațiile de putere și baza lor de legitimare dețin poziția-cheie. Tocmai în virtutea modului de distribuire a puterii în structura socială a societăților tradiționale și a societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
familiei nucleare pe scena istoriei, nu am dus lipsă nici de anunțuri ale crizei familiei, nici de sanctificarea („sfânta familie burgheză”) sau de demonizarea ei („iadul tinereților noastre”). Familia a continuat să fie simbol al „destinului de gen” și nici o alternativă, oricât de mult a fost căutată, nu a reușit să i se substituie. De altfel, centrarea pe familie sau căutarea exclusivă în orizonturile ei constitutive sau dincolo de acestea a unor alternative pentru conviețuirea sexuală sau de gen riscă să recunoască
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să fie simbol al „destinului de gen” și nici o alternativă, oricât de mult a fost căutată, nu a reușit să i se substituie. De altfel, centrarea pe familie sau căutarea exclusivă în orizonturile ei constitutive sau dincolo de acestea a unor alternative pentru conviețuirea sexuală sau de gen riscă să recunoască un fapt pe cât de simplu, pe atât de profund: familia nu-i decât una dintre cele mai statornice și mai vizibile scene sociale pe care se manifestă, în forme variate și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
riscul de a fi considerate utopice. Rămân la îndemână soluțiile proiectate în privatitatea familială, care nu fac altceva decât să se sprijine pe legitimitatea tradițională a familiei nucleare și să activeze diferențele și inegalitatea dintre bărbați și femei. În ambele alternative, date fiind condițiile de viață ale modernității actuale, soluțiile private centrate pe privatitatea familială nu fac altceva decât să anime contradicția de gen. Dacă individualizarea și independența sunt forme actuale de consacrare a vieții personale, cine va renunța la ele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de instituire este de tip substitutiv și evolutiv: noul înlocuiește vechiul. Pe de altă parte, se pornește de la premisa empirică a existenței unor tipuri diferite de familii (monoparentale, consensuale, informale, homosexuale și care or mai fi), pentru a se susține alternativa existenței în modernitatea târzie a unei variații extinse de forme de viață familială și extrafamilială. Astfel de forme pot fi coexistente sau succesive în biografiile personale, întrucât cineva poate combina familia unică și traiectele concomitente de viață extraconjugală cvasifamilială (cazul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unui rău neintenționat, dar cu efecte devastatoare. Deocamdată, înaintarea spre o astfel de direcție nu e o invenție teoretică, întrucât indicii empirice ale solitudinii deja abundă, inclusiv și mai ales în spitale și pe culoarele magazinelor cu băuturi spirtoase. Cealaltă alternativă, pe care o invocam anterior, ar consta în revitalizarea familiei nucleare. Argumentele în favoarea acesteia nu lipsesc. Multiplicarea tipurilor de familii sau mai ales trecerea unui număr din ce în ce mai mare de persoane prin stadii succesive sau chiar concomitente ale variilor forme de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
această reproducere consecventă, exhaustivă și distinctă, întreținută cum este de cadrul și stilul vieții noastre universitare. Spunând acest lucru, nu vreau să mă limitez la formula ispășirii păcatului prin rostire. Dimpotrivă, mă voi angaja pe cât posibil și în formularea de alternative, cu speranța că acestea vor anima imaginații mai prolifice și presiuni mai puternice pentru a inventa mult doritul cerc virtuos al unei alte construcții. Cultura pieței și cultura academică Înainte însă de a căuta și formule alternative, să admitem încă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au combinat și încă se îmbină într-un tot ce aspiră spre o vocație a universitas-ului. Este vorba însă despre un tot care nu se constituie într-un Gestalt universal și integrator, atâta vreme cât s-a scindat disciplinar în traiectorii cognitive alternative și concurente, iar din punct de vedere educațional, în experiențe individuale când integratoare, când dezagregate. Cele două culturi, una a pieței și centrată pe valoarea de schimb a cunoașterii și instruirii, iar cealaltă academică și asociată cu valoarea simbolică a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituțiilor) și convergență (factorii identificați să aibă efecte cumulative). În continuare, voi admite că factorii ce îndeplinesc aceste trei condiții de selecție sunt următorii: 1. tendințele demografice și ratele de participare în sistem, 2. conducerea și finanțarea învățământului superior, 3. alternativele organizaționale și 4. constituirea capitalului cognitiv și inovator. Să considerăm fiecare dintre acești factori și să observăm ce efecte posibile și probabile ar avea asupra sistemului și instituțiilor de învățământ superior. Demografie și rată de participare universitară Tendințele demografice și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
factori ai producției în economia cunoașterii, universităților li se oferă oportunități incomparabile cu cele din vremurile precedente. Istoria oportunităților trebuie însă convertită într-una a acțiunilor, iar universitățile contemporane se află în fața unei asemenea provocări. Noi furnizori de educație superioară Alternativele organizaționale, respectiv tipurile noi de instituții de învățământ superior, este ultimul factor generator de schimbări academice pe care îl considerăm. Ca importanță și noutate a impactului, este cel mai controversat și cel care se așteaptă să schimbe, poate în mod
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
constatăm că s-au constituit o cerere și o piață globală, o diversitate de furnizori de servicii de învățământ superior și de rețele de cooperare și competiție, noi mijloace de ofertare a serviciilor educaționale și de beneficiere de avantajele lor. Alternativele organizaționale ale învățământului superior de azi sunt tot mai numeroase, lumea universitară se schimbă rapid, iar piața începe să devină cadrul global în care se constituie. Pentru a înțelege și mai bine implicațiile acestor dezvoltări, să prospectăm mai departe cum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Urmând filierele schimbărilor din universitatea tranzitorie, observăm că aceasta este în căutarea unui profil care este departe de a fi unic. Modernizării lineare a universității tradiționale i se substituie un evantai de opțiuni. Din combinarea acestora, pot rezulta profiluri instituționale alternative și concurente. Fiecare universitate își construiește un profil, își afirmă propria distincție și se plasează în stratificările academice care se consacră pentru o perioadă și se schimbă în alta. Jocurile de stratificare și prestigiu vor fi numeroase, mereu construite și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Transition of Socio-Economic Systems towards Sustainability, UNESCO, București, 2001. M. Gauchet, La Démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, p. 372. R.W. Connel, Masculinities, Allen and Unwin, Sydney, 1995. Cf. Mihaela Miroiu, Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995. De aceeași autoare, vezi și Societatea retro (Editura Trei, București, 1999) și Convenio. Despre natură, femei și morală (Editura Polirom, Iași, 2002); Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Mihaela Vlăsceanu, Organizații
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la efortul speculativ, la cealaltă, europocentrismul vestic, marcat de inapetența față de ideologic, de eroziunea reperelor ferme, de dezabuzare, când nu de demisia intelectuală de-a dreptul. Pentru M. europenizarea presupune opțiunea decisă și acțiunea energică în orizontul unui șir de alternative care au jalonat destinul economic, politic și cultural românesc. Foarte succint, între o țărănime cvasimitologizată și o burghezie națională activă și prosperă, între rural și citadin, între maniheismul politic de tip stânga/dreapta și liberalismul centrist devotat standardelor europene de
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
cultură. Pentru o nouă cultură română (1996), prelungește în mod convergent opțiunile unui teoretician al ideilor, pentru care rațiunea ultimă a literaturii se află totdeauna dincolo de ea, în cultural și ideologic. Este simptomatică ecuația postulată între cultural și politic. O alternativă obsedantă la români - cultură sau politică? - e substituită de o complementaritate alternativă între cultural și politic, ceea ce ar presupune o reformă concertată a ambilor termeni. Incompatibilitatea între cultură și politică ar putea fi anulată prin ridicarea abstracției la rangul de
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
unificării europene, Cluj-Napoca, 1997, 316-320; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 197-201; Spiridon, Interpretarea, 73-129; Faifer, Faldurile, 118-120; Dicț. esențial, 495-498; Manolescu, Lista, III, 140-147; Constantin M. Popa, Adrian Marino, Brașov, 2001; Popa, Ist. lit., II, 1164-1165; Adrian Dinu Rachieru, Alternativa Marino, Iași, 2002; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 147-151. M.S.
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
să fie revendicate de acest sistem planetar filotextualist. M. se numără printre cei care au limpezit la noi semnificațiile și filiațiile textualismului, intervenind într-un spațiu al echivocului și al improvizațiilor. Pentru critic, în perspectivă sincronică, textul devine una dintre alternativele esențiale ale creației, pe când dintr-un unghi diacronic, el funcționează ca reper în istoria internă a expresivității literare. Aplicat poeziei românești, etalonul textual servește pentru evaluarea unor autori postbarbieni, de la Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu sau Mircea Ivănescu la
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
în stereotipurile populației. Satul modern, nonagricol i se opune. Modelul colectivist, de inspirație sovietică este și el prezent. Experimentul asociațiilor îl completează. Satul participativ, pe modelul dezvoltării contemporane, este propovăduit în general de ideologia contemporană a dezvoltării. Fiecare din aceste alternative de organizare socială funcționează ca tipuri ideale, iar combinația lor determină probabil profilul de azi al satului românesc. O scurtă inspecție a fiecăruia dintre aceste modele poate contribui la înțelegerea contextului larg în care plasăm prezentarea celor șase sate pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de unelte agricole moderne și eficiente. Pe de altă parte, tranziția a adus cu sine creșterea frecvenței practicilor de a face agricultură de subzistență (Kostov și Lingard, 2002, pp. 83-94). Deteriorarea condițiilor de trai și a șanselor de angajare, absența alternativelor de ocupare nonagricolă din rural (Chaplin et al., 2004, pp. 61-77; Janowski și Bleahu, 2001), dar și lipsa deprinderilor necesare integrării în noua ordine economică a determinat în anii ’90 orientarea unui număr important de persoane către agricultură, pe loturile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
indicatori de opinie față de guvern și Biserică (principalele repere instituționale externe ale lumii rurale românești). În schimb, ca și satele de imigrație ele au dimensiuni medii mai mari decât majoritatea localităților rurale din România. Satele „cu maghiari” reprezintă o altă alternativă interesantă la polarizarea modern-tradițional. Mai apropiate de modern decât de tradițional, aceste sate cu minorități etnice prezintă niveluri de dezvoltare între cele ale satelor moderne și cele ale satelor de imigrare, un consum media net superior mediei satelor din România
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]