5,281 matches
-
țineau droaie după ei. Ursul era însoțit de un ursar care bătea într-o tobă și cânta anumite cuplete care satirizau diferite trăsături negative, făcând haz pe seama celor zgârciți și delăsători sau pe seama fetelor leneșe, uituce etc. De asemenea, făceau aluzie la fetele de măritat care se înroșeau până la urechi când auzeau epitetele ce li se adresau și care nu erau întotdeauna din cele mai măgulitoare. Mergând în urma ursului, droaia de copii căutau să-l necăjească, cei mai mici aruncând cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1 convinge de utilitatea neapărată a unei ocupații prelungite, ei mai încercară să obțină de la boieri o petiție, prin care ei ar fi cerut țarului, ca o favoare, menținerea corpului de ocupație. S-ar fi făcut chiar, în această cerere, aluzie la dorința Principatului de a se odihni, sub suveranitatea împăratului, de ostenelile și neliniștea unei situații nehotărâte și de nesuferit. Generalul Lüders făcuse, se zice, în puținul timp petrecut aici, o mică avere, prin mijloace foarte ușoare, în poziția în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
burghezo-moșierești care au adus fascismul la putere, au robit țară hitlerismului, au deslănțuit războiul antisovietic și au sfârșit prin a se transformă într-o bandă de trădători și spioni în slujba directă a imperialismului american și englez”. Este foarte clară aluzia la valul de arestări căreia i-au căzut victime în acei ani un număr impresionant de intelectuali și fruntași politici de diferite orientări. De altfel, într-una din paginile următoare, vom găsi o referire la fruntașul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, luat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de a se colabora cu toata țărănimea, „acuzație aproape identică aceleia îndreptată împotriva Partidului Comunist Iugoslav”, care „apreciase țărănimea mai presus de clasa muncitoare”, nereușind „să realizeze distincția dintre chiaburi și ceilalți țărani”. O altă asemănare poate fi extrasa din aluzia făcută la orientarea lui Lucrețiu Pătrășcanu către o politică „naționalist șovina”, antimaghiară, care în contextul anului 1948 putea „să sune similar cu pretinsa atitudine anti-rusească a lui Tito, Kostov, Rajk și Gomulka”. Mai este de avut în vedere, cu mare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
număr al gazetei gorjene publică o caricatură, în care mareșalul Tito trăgea cu pistolul într-un panou pe care scria cu litere mari „PACE”. Deasupra imaginii se spune: „Tito a interzis în Iugoslavia strângerea semnăturilor pentru pace”, iar mai jos, aluzie la focurile de armă ale liderului comunist, se adăuga: „Singurele semnături permise”. Sunt semnalate, pe de altă parte, legături ale rezistenței anticomuniste din Gorj cu marinari sârbi, ce transmiteau mesaje în Occident cu privire la situația din România, incluzând firește și manifestările
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Ion în gând, ieșind din cinematograf. Cum poți, ca bărbat, să lași o asemenea nevastă pentru treburi mai urgente? Se întrebă el, referindu-se probabil la o scenă din film. (Pe Ion, flăcău tomnatic, orice prezență feminină îl tulbura, chiar aluziile cele mai nevinovate la sexul opus îl nelinișteau, îi produceau o stare de neîmplinire sufletească, încât se îmbujora ca o fată mare). Întrebă pe cineva cât e ora și liniștit (mai avea timp) porni spre stația de autobuz. Dar chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de puternică, încât mi-am spus: încearcă starea de levitație. Voința mea devenise mare, dublată de voința obiectelor din jur: și ele se plictisiseră de mine, vroiau să mă ocolească. Orice ar spune fizicienii, gravitația nu există. Nu fac nici o aluzie la spațiul extraterestru, mă refer în modul cel mai concret la viața de pe Pământ. Dealtfel, multe lucruri văzute și nevăzute se ridică prin voința lor și prin voința celorlalte sus, se înalță până hăt departe. Seara pluteam mulțumit de sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un bărbat să adopte un alt nume de familie tocmai la vârsta maturității. La un banchet, unul din profesori i-a spus, mai mult în glumă: Alias, de ți-ai schimbat numele, ar fi bine să-ți schimbi și moravurile! Aluzia nu prea subtilă fiind legată de pasiunea lui pentru pictură, îndeosebi nuduri. O altă întâmplare, neplăcută de data asta, a fost pricinuită de autobiografia scrisă la cererea unui funcționar din serviciul de documente secrete. În mod conștient a trecut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pescuit cu năvodul. Cercurile conotează asumarea destinului care poate limita ființa, ori îi facilitează transcenderea într-un timp universal, sfidând cauzalitatea sau determinismul existențial. Monologul se dezvoltă treptat în forme aforistice, având ca finalitate autocunoașterea: Identitatea FIINȚĂ = pește este o aluzie la modelul arhetipal al originilor, în baza ideii că pentru a înțelege sensurile asunse ale existenței, omul trebuie să acceadă la începuturile lui, în acea formă prenatală a apelor amniotice, placentare, ce sintetizează elemente ale genezei universale, și - astfel - FIINȚA
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
spiritului până la esența omului, care este conștiința-de-sine, redescoperirea dublului din noi ce ne reîntregește, ne redă stării primordiale, dinaintea păcatului biblic: , adică te depărtezi de archaeus-ul tău, care ți-ar confirma sensul valoric al firii. Gemenii nenăscuți vorbesc între ei - aluzie metaforică la pregeneză, la încercarea de a prinde substanță, de a se individualiza într-un alt spațiu decât cel impus de sacralitate. Intrarea și ieșirea din moarte sunt o condiție a cunoașterii prin care Iona se poate determina ca ființă
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
ce o poartă țăranilor - perceptorul vrea să-i ia ultimul porc lui Ignat Cercel, tatăl a patru copii - Aristide Platamonu o siluiește pe Gherghina - civilizația pătrunde și în București sub forma restaurantelor de noapte - mizeria din casa lui Petre Petre, aluzia la focul care și el face lumină în lipsa gazului de lampă. Exemplele de mai sus, toate din prima parte, înfățișează condiția țăranilor, în opoziție cu cea a moșierilor și arendașilor, urmând ca partea a doua să accentueze acțiunile țăranilor. Se
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
să participe la guvernare alături de I.G. Duca și de Octavian Goga396, președintele georgiștilor a refuzat. Și-a motivat refuzul afirmând că fusese împiedicat de două motive, "unul de ordin etic și altul de ordin politic și național"397. Era o aluzie la condițiile impuse lui I.G. Duca de forțele interne și externe care îi susțineau guvernarea. Violența atacurilor din presa georgistă care denigrau noul guvern în articole precum: Țara sub guvernul de sdrențe al Camarilei, Guvernul conspirației; Guvernul călău al conștiinței
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidul său, alegerile reprezentau o luptă în slujba ideii liberale. De aceea, orice colaborări sau carteluri care ar abate partidul de la acest obiectiv erau excluse. Manifestul PNL, anunța, în iunie 1932, hotărârea georgiștilor de a merge singuri în alegeri. Făcând aluzie la faptul că PNL-Gheorghe Brătianu nu participase niciodată la guvernare, neavând ocazia de a se eroda, manifestul atrăgea atenția asupra pericolului ca, în cazul alegerii unui vechi partid de guvernământ, greșelile politice să se repete: Cine a înșelat, va mai
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
eroare cu urmări grave pentru acțiunea [...] de mâine" a PNL. Totodată, el declara "neavenite" îndrumările date de președinte după promulgarea noii Constituții, apreciind că acestea fuseseră "exclusiv inspirate de elementele fără răspundere ce s-au adăpostit recent în mijlocul [partidului]"886. Aluzia la reîntregirea liberală de curând realizată era evidentă, la fel ca și responsabilizarea georgiștilor pentru poziția PNL față de noul regim politic și față de noua Constituție. În finalul scrisorii, Gheorghe Tătărescu anunța ruperea raporturilor cu conducerea Partidului Național Liberal. Deși procesul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
termice etc.) socio-culturale, precum și coduri specific teatrale (spațiu scenic, joc, lumini etc.) ceea ce permite, paradoxal, să fie înțeles și de cel care nu posedă toate codurile: o piesă de teatru poate fi înțeleasă ți de cel care nu înțelege limba, aluziile naționale sau locale, codul cultural mitologic complex din subtext etc., înregistrându-se în acest mod mai multe niveluri de receptare. De altfel, un semn aparținând unui cod poate fi substituit prin altul, specific altui cod, ceea ce denotă suplețea și flexibilitatea
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
multă forță și viață, și să-i imprime întregului mișcarea interioară a elocvenței. Este ceea ce el numea a pune sare într-o scriere; sarea putea fi o expresie neașteptată, o imagine, o vorbă de duh, o epigramă, o ironie, o aluzie, ceva tranșant și viu pe care îl socotea absolut necesar pentru a susține atenția cititorilor. Se simte că această manie a sării e primejdioasă pentru bunul-gust și că ea poate duce degrabă la afectarea secolelor de decadență. Ca orator politic
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Constant, iar Royer-Collard i-a spus fără menaja mente: „Să fiți sigur, domnule, că Academia n-a pus nici o clipă în cumpănă talentul domnului Viennet cu al dumneavoastră.“ Constant a fost atât de afectat încât, vorbind la Cameră, a făcut aluzie la cauzele bine cunos cute ale tristeții sale. Era suferind, în pragul unei boli grave, nici măcar nu s-a știut despre asta. N-a venit nimeni să-l viziteze; a zăcut și a murit neștiut, asistat numai de bătrâna lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
am dat seama că este fata fostului primar Vasile Ciopron de la Cotnari și nepoata episcopului Partenie Ciopron (Episcop al Romanului și Hușului). Mi-am zis că parcă-i un făcut să am de-a face numai cu odrasle de prelați (aluzie și la fata preotului de la Vrancea) ... Cum tocmai atunci regimul comunist începuse o campanie tot mai furibundă împotriva bisericii și slujitorilor săi ... am hotărât să amân încă o dată gândul căsătoriei ... A venit ... în sfârșit ... și a treia etapă, a căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
început, toți au dreptate în felul lor. Cele mai concrete incidente se leagă în final într-o poveste interioară, ni se dezvălui rotițele gândului incipient. Sentimentul rămâne nerostit, el se ghicește. Sfiala Desperado merge mână în mână cu îndrăzneala verbală. Aluzia la sentiment înlocuiește certitudinea cu intuiția. Autorul complică lucrurile prin maniera lui indirectă, dar se ascunde în spatele unui stil clar. Din disperarea de a complica, ce se conjugă cu hotărârea de a fi pe înțeles, rezultă paradoxul Desperado. Relația cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
l-ar putea deconspira pe autor, orice autor Desperado e profund derutat. El vrea să comunice cu cititorul, dar detestă să fie dat în vileag. Sunt romanceri care declară sus și tare că nu fac decât să imagineze, evitând orice aluzie la viața lor personală în roman; alții recunosc deschis că se folosesc de propria biografie, dar o prelucrează până când aceasta nu mai poate fi recunoscută. Poeții iau o atitudine și mai drastică: ei dezleagă total ideea de lirism de jurnal
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
trebuie denunțat. Cu toate că nu era individ care să creadă acest lucru, nici măcar demnitarii, slujitorii plătiți ai partidului și regimului, nimănui (cu mici excepții) nu nu i se îngăduia să exprime direct refuzul comunismului. Tot ce putea supraviețui în interiorul sistemului erau aluziile furișe. Când românii îi citeau pe Marin Preda, Augustin Buzura sau Marin Sorescu, căutau mai ales "șopârlele" citeau printre rânduri, fărâmiturile de rezistență la comunism ce scăpau (cu sau fără voie) printre degetele cenzorului. Universul cărților comuniste, oricât de disidente
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Copil iar, cerșind în pragul nesfârșirii, fără a explica mai mult, fără a dezvălui cine e Dyer, cine e Hawksmoor (neputincios în a găsi vinovați), fără a dezvălui cum e să te pierzi în necunoscut. Totul e sugerat până la exasperare, aluziile sunt în primul rând lirice. Nu se afirmă nimic clar. În acest roman, Peter Ackroyd este un Desperado al misterului nesfârșit, pe care îl împărtășim, al întunecimii pe veci. Lectura acestui roman ne face părtași la contopirea albului cu negrul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ar fi fost ironia. Incidentele sunt, însă, patetice. Charles se stinge încet și dureros sub ochii noștri, și nu renunță la a se preface nici atunci când își analizează moartea și ne-o descrie. Autorul se încurcă în tot felul de aluzii. Iubirea e atât de discret schițată că se stinge înainte ca lectorul să ajungă la ea. Ideea cărții este: nu poți simula și nu poți păcăli moartea. Chatterton și Philip sfârșesc prin a deveni unul și același personaj (procedeu cunoscut
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
avem acces, deși nu total, și nădejdea lui că se va însura cu Yolande într-o bună zi. Narațiunea folosește câteva procedee: prezentarea faptelor la persoana a treia, prin scrisori, prin ochii lui Bernard în jurnalul lui. Ni se oferă aluzii și ecouri din opere literare englezești. Polii existenței lui Bernard sunt sexul și neființa. Primul e ca și inexistent, al doilea îl strivește. Yolande își face apariția și îi aduce echilibru. Tema irlandeză a catolicismului și vocației pentru biserică reapare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
zăpadă în munți), la ratarea iubirii în imaginea fetei cu zambile din grădina adolescenței (singura în care apa iubirii aduce fertilitate), ajungem direct în grădina cu un stârv îngropat, care pare gata să înmugurească. Urmează viața de cuplu ratată, cu aluzii transparente la prima căsnicie a lui T.S. Eliot, iar după ea partea a doua (Joc de șah) se încheie cu ideea că femeia ideală nu mai există, a rămas doar imaginea unui cuplu vulgar, pentru care copiii sunt prezențe profund
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]