15,743 matches
-
guvern. Dacă va primi aprobarea, Chevron poate demara procedurile de explorare, dezvoltare și exploatare a resurselor. Concesiunile sunt pe 30 ani. La Alexandru Marcel n-a venit nimeni cu o explicație așa de detaliată. El n-a înțeles ce căuta americanii în pământul moldovenesc. Lui și vecinilor lui ar trebui să li se spună că prospecțiunile constau în stabilirea tipologiei și mărimilor depozitelor dintr-o anumită zonă. Și asta într-un limbaj mai accesibil. Apoi, să li se explice despre fază
Exploatarea gazelor de șist () [Corola-blog/BlogPost/339962_a_341291]
-
așa re/numita “poftă de viață”, a condus la deprecierea consistentă a moralei, la sfidarea oricărei legi scrise și nescrise, la instaurarea huliganismului, la gesturi și manifestări oribile, la violențe indescriptibile. Ciracii butadei “panem et circenses” au cumpărat/luat de la americani toate apucăturile scârboșeniei actuale: scuipatul la întâmplare, dezmățul, urletul, zgomotul, nesupunerea civică, infracțiunea și contravenția de tot felul, infatuarea, tolerarea lenei și a prozelitismului găunos, iresponsabilitatea. Aceste urâte de/prinderi și-au găsit un teren destul de fertil în spațiul sfințit
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
late îi asigura apărarea de invaziile nomazilor , iar puternica sa flotă militară maritimă înarmată cu „focul grecesc” - securitatea comunicațiilor maritime care erau vitale pentru Imperiu. Marea Neagră și Mediterana de Est devin „zona intereselor deosebite” (dacă am folosi slang-ul politic american) ale Constantinopolului. În afară de aceasta, trebuie să ne amintim că pînă în secolul XV, cînd au fost create caravelele și galiotele care nu mai aveau nevoie de vîslași și se puteau aventura în călătorii transmaritime și oceanice, navigația era preponderent una
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
caracteristice ale mass-mediei folosite cu multă abilitate de gabrielenii din Toronto în alienarea și strămutarea locuitorilor din Roșia Montană pentru a le lua proprietățile, mutându-i în locuri diferite, greu de adaptat și este la fel, precum în trecut, nord americanii îi strămutară pe amerindieni în rezervații! Cartierul Recea din Alba Iulia este o neo-rezervație. Datorită acestor nelegiuiri, Roșia Montană a devenit o problemă a întregii națiuni române fiindcă proiectul străin de exploatare intensivă este o altă ocupare și prădare a
Roşia Montana împinsă pe marginea prăpastiei de Gabrieleni () [Corola-blog/BlogPost/340031_a_341360]
-
în lume. Am fost în Canada și America, dar Europa, care este la o aruncătură de băț. De ce nu ne-au deschis aceste spații. În afară de Portugalia, unicul ambasador care m-a invitat în cadrul diasporei. Mi-ar place în aceeași Americă, americanii să mă asculte, în Germania-germanii, în China-chinezii să mă asculte, dar nu la Ambasade. Trece timpul, și eu nu sunt la 16 ani... Radio Chișinău: Care este cel mai mare vis al dumneavoastră? Eugen Doga: Să am sănătate și viață
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
a glisa între timpul prezent și timpul amintirilor. Autorul făurește cu condeiul fresce ale societății prezente dar și tablouri decupate din amintirile bătrănului și trecem, aproape fără să ne dăm seama, de la problemele marii cooperativizări comuniste sau de la momentul venirii americanilor, amintiri duioase legate de hârjoneala cu tatăl în copilărie, până la munca pământului și viața grea de la țară din zilele noastre, la cotidiana problemă a câinilor vagabonzi sau cea a funcționarului plătit din bani publici. Departe de mine gândul să vă
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
timp de foamete. Ai întors spatele pustiei. Porc și cu Eminescu și cu Gib. Care și Gib în Donna Albă. Critic de paie luate în gură a ploaie de porc. Eu ziceam de Cioaba, tu de Pima, păi nu din americani vin, poate din Roboam. Gândiți-vă uneori și la mine. O cărticica de religiologie. Își autografiază cadavrul. Nu mai plecăm dintre casele astea cu ferestre-noi. S-o fi reincarnat Rabindranath în careva din ei. Sau ei în ei. Profesor universitar
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
cu 332 voturi și George H. W. Bush cu 426 de voturi, când a devenit președinte al SUA. Donald Trump: Am primit/ mi s-a dat această informație. Nu știu... Peter Alexander: De ce ar trebui să aibă încredere în dumneavoastră americanii, când acuzați faptul că informațiile pe care le primiți sunt false, când tocmai dumneavoastră oferiți informații care nu sunt veridice? După conferința de presă, cel supărat a fost tot Donald Trump care a postat pe Twitter acest mesaj: Tehnologia s-
O nouă specie de jurnalist () [Corola-blog/BlogPost/339216_a_340545]
-
e atâta spațiu, ar fi tolerabilă aici o asemenea inovație impusă de nevoi? Și totuși nu e departe ziua aceea” (Mardan, 1924, p. 377). Se deplânge lipsa de spațiu din marele oraș american. Din inocența acestei păreri de rău, că americanii nu ar avea spațiu și de aceea înființează grădinițe pe blocuri, derivă o comparație implicită care ne defavorizează, dar și opinia despre Efectele prohibiției alcoolului în Statele Unite care la început păreau pozitive: „Consumarea alcoolului sub toate formele a scoborât la
Presa literară din Oltenia, de Dan Ionescu. Fragmente () [Corola-blog/BlogPost/339272_a_340601]
-
mult sunt copiii. Pentru ei se economisesc mai mulți bani, sunt sănătoși și căminul părintesc e mai fericit” (Velicu, 1924, p. 381). Percepția se maturiza însă. Din America, dintr-un sector care interesa, al pedagogiei, se iau informații de anvergură: „Americanii au pus în practică această selecționare a capacităților intelectuale, selecționând dintr-un număr de 250000 de copii de școală, un număr de 643, cu un coeficient de inteligență minimum de 140. Au format școli speciale pentru instrucția și educația lor
Presa literară din Oltenia, de Dan Ionescu. Fragmente () [Corola-blog/BlogPost/339272_a_340601]
-
ne-ar spune un oracol legat de ce ne asteaptă dacă vom continua să înțelegem evoluția așa cum o facem? “Adio, arme” a lui Ernest Hemingway are raspunsul la toate aceste întrebări. Acțiunea are loc sub umbra Primului Război Mondial, locotenentul Frederick Henry, un american înrolat în serviciul medical al armatei italiene, oscilând permanent între experiența războiului și experiența iubirii. Asemănarea izbitoare cu romanul lui Camil Petrescu, “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, nu cred că poate scăpa cuiva. Spre deosebire de eroul autorului român
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
-o asupra stilului contemporan. În luna octombrie a anului 1954, Ernest Hemingway a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Hemingway se simțea slăbit și, în consecință, se află în incapacitatea de a participa la ceremonia de decernare a premiilor. Un diplomat american din Suedia va fi prezent la această ceremonie în numele lui Hemingway. Textul discursului de primire pe care diplomatul american l-a citit în numele său era acesta: „Stimați membri ai Academiei Suedeze, Doamnelor și Domnilor neavând priceperea și dezinvoltura pentru a
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
litere (Stradă H, strada F...), altele numere (Stradă 7, Strada 8...), pentru simplificare, e ușor să te orientezi furnizând intersecția unde vrei să ajungi. Celebra afirmație „All men are created equal” (Toți oamenii se nasc egali) este interpretată glumeț de către americani: „All men are created equal, but some men are more equal than others”! (Toți oamenii se nasc egali, dar unii sunt mai egali decât alții!) „Cum s-ar explică sau interpreta în matematică relația „mai egal decât egal”?”, filosofează matematicianul
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
Biroului de Cercetare a Radioului (1937), din cadrul Universității Princeton, mai întâi, continuate apoi în Biroul pentru Cercetare Socială Aplicată (din 1939), din cadrul Universității Columbia. Biroul respective fusese creat în urma stării de panică, semănate în rândurile a peste un milion de americani, prin difuzarea la postul de radio CBS, în ziua de 30 octombrie 1938 (de Hallowen), a dramei radiofonice Războiul lumilor, o adaptare a romanului SF al scriitorului H. G. Wells, care descria o invazie a marțienilor pe pământ, în urma căreia mulți
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
din Craiova (1984-1985). În anul 1986 nu poate obține viza de ieșire din țară pentru a participa la Congresul Internațional al Matematicienilor de la Universitatea din Berkeley (California) și face greva foamei; publică o scrisoare de protest în Notices of the American Mathematical Society (Providence, RI) în care solicita libertatea de circulație a oamenilor de știință; se interesează de soarta să Dr. Olof G. Tandberg, secretar la Academia de Stiinte din Stockholm, care îi telefonează din București. În perioada anilor 1986-1988, Inspectoratul
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
Zhao Fengjuan, 2013). În fizică, profesorul Smarandache, a găsit o serie de paradoxuri (paradoxuri quantum smarandache), si a considerat posibilitatea a unei a treia forme de materie, numită nematerie, care este o combinație de materie și antimaterie, prezentat la Caltech (American Physical Society Annual Meeting, 2010) și Institutul de Fizica Atomică (Măgurele, România , 2011). “Nemateria se poate combină cu materia și/sau antimateria și rezultatul poate fi oricare dintre cele trei. Unele nematerii pot fi în forță puternică, ca parte a
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
este un călător în timp și spațiu. BIBLIOGRAFIE [1] Linfan Mao, 2006, SMARANDACHE GEOMETRIES&MAP THEORY WITH APPLICATIONS(I) [2] Linfan Mao, 2011, Combinatorial Geometry with Applications to Field Theory, The Education Publisher Inc [3] Howard Iseri, 2002, SMARANDACHE MANIFOLDS American Research Press Rehoboth, NM [4] Florentin Smarandache, V. Christianto, Fu Yuhua, R. Khrapko, J. Hutchison, 2006,Unfolding the Labyrinth: Open Problems în Physics, Mathematics, Astrophysics and Other Areas of Science, Hexis and Authors, UȘA [5] Smarandache, 2014, Superluminal and Instantaneous
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
Pe vremea aceea fumam, așa cum fumez și acum. Și mi-am zis: să analizăm darul și condițiile apariției. Poate mi-a fost teleportată de extratereștrii. Dar de ce tocmai mie ? În ce scop ? Era o posibilitate. Altă: mi-au expediat-o americanii. Se știe că în zilele noastre știință a realizat progrese remarcabile. O altă posibilitate. Întrebarea era: pentru care merite? De ce mie? Sunt eu buricul pământului? Nu. Și aici? Aici menajezi un om, nu îl supui la experimente care îl pot
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
au avut privilegiul de a privi și lua parte, în egală măsură, la evenimentele tumultuoase ce au marcat ultimul an din viața acestuia, Jay Parini își invită cititorul să dezlege taină alături de el. Jay Parini (n. 1948) este un universitar american plurivalent și productiv, deopotrivă cercetător academic, critic și eseist, poet și romancier. Cele două autentice vocații, de om de știință și de artist, par a fi inseparabile de vreme ce au marcat atât de evident Ultima gară, încât cartea a fost percepută
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
decenii, din faptul că i se cere să oficieze „ceremonia de depunere a jurământului de către noii imigranți” (p. 219) și din senzația că n-ar „mai putea niciodată” să trăiască „în România” (p. 219) trage știința că ar fi „un american get-beget” (p. 219). Adaugă însă acestei luări la cunoștință în logică paraconsistentă interogația: „Numai în America pot fi atât de relaxați în ceea ce privește trecutul. Nu mi-a verificat nimeni dosarul?” Adică, „eu cred că sunt american pentru că n-aș mai putea
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
pomenit despre singurătatea de a-ți fi lăsat în urmă prietenii, familia” (...), „despre cum ți se rupe inima când îți vezi copiii uitând de unde au venit” (p. 221); „Cât despre tristețea pe care ți-o dau copiii tăi când devin americani, ea este inevitabilă” (p. 222). Ultimele propoziții ale cărții sunt: „Pământul este un lucru indian. Cred asta. Dar este și un lucru românesc” (p. 224). Din perspectiva că pentru orice text există posibilitatea transformării lui în literatură, n-are importanță
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
Nevada către San Francisco: „m-am îndreptat direct spre trecutu-mi” (p. 209). Revede Café Trieste, universitatea unde și-a făcut studiile și întâlnește pe Lawrence Ferlinghetti. În final, ține pentru Serviciul de Imigrări și Naturalizare, un discurs către noii americani (p. 210). Sunt trei paliere care se intersectează în carte: biografia românească și cele două călătorii, cea din 1970 (rememorată) și cea din 1992 (relatată). Este vorba, în fapt, de o singură meditativă călătorie complexă în care converg o călătorie
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
au fost scrise și publicate în revista de limba română „Minimum”, din Israel, între mai 2004 și aprilie 2010. Ele pornesc de la întâmplări, evenimente istorice, observații sau constatări și se ridică la reflecții revelatoare în legătură cu specificul conduitei, comportamentului și existenței americanilor. Foiletoanele ne ajută să înțelegem Statele Unite ale Americii. Patru sunt principiile de inferență prin intermediul cărora concretul accede la idee: criteriul trăirii (al existenței), criteriul istoriei, criteriul puterii și criteriul umanității. În esență, Robert Radu Hervian lecturează America și se lecturează
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
un program TV unde se „preiau știri de la televiziunea bucureșteană”. Aura de nostalgie se instalează seara când în restaurante „sună familiar” cântece „parcă din amintirile anilor ’50, din cârciumile bucureștene ale copilăriei noastre”. În același nucleu existențial intră „Parada la americani”. Aici se arată că numai la New York au loc anual 180 de parade, adică una la două zile. Sunt parade naționale: ziua Puerto-Rico, ziua Greciei, ziua Poloniei sau a Israelului. Există zile ale unor personalități, ale unor comunități, ale unor
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
secolului al XIX-lea, această tradiție mizează pe semnificația erotică a panglicii legate de un copac din fața casei: cel plecat este așteptat cu iubire, dacă panglica galbenă flutură în fața casei. Pe criteriul puterii, se abordează zone precum: mass-media („Presa la americani”, „Americanii și mass-media”), cartea („Un titlu dezgustător în librăriile americane”), justiție („Cu cine ești dumneata căsătorită?”), politica externă („Un amor cu năbădăi: SUA, Franța”), legea („Legi și regulamente amuzante”, „Vreți să fumați, doamnă?”). Primul ziar american se chema „Întâmplări publice
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]