4,162 matches
-
Vârtej P., Ginecologie. Curs de obstetrică ginecologie al spitalului Universitar București, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila", București, 1994. 7. *http://viata-sanatoasa.blogspot.com/2007 8. *http://www.romedic.ro/stir. Capitolul 16 POPULAȚIA ȘI SĂNĂTATEA REPRODUCERII 16.1. Antropologie demografică O populație în care intrările sunt date de nașteri iar ieșirile de decese este o populație închisă. În cazul în care la intrări intervine imigrația iar la ieșiri emigrația, populația este deschisă. Gospodăria sau menajul este o unitate socioeconomică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
imprimat modificări în modelul nupțialității și natalității. Analiza mișcării naturale a populației are ca obiect evenimente nașteri, căsătorii, divorțuri, decese. Mișcarea naturală a populației sau reproducerea populației reprezintă un domeniu central al demografiei, cu mare importanță pentru sănătatea publică și antropologie. Prin fenomenul de reproducere se înnoiește permanent populația datorită intrării unei generații noi în fiecare an în populație și a ieșirii, în medie, a unei generații prin deces. Natalitatea și mortalitatea sunt cele două componente ale reproducerii populației, însă în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
le aplică. Demografia, știința care se ocupă de studiul populațiilor umane, presupune colectarea și analiza statistică a informațiilor despre populații. Demografia a ajuns la un nivel foarte ridicat de precizie matematică în ceea ce privește analiza datelor recensămintelor extrase din cadrul societăților mari, moderne. Antropologia demografică folosește metodele demografiei pentru a studia populația, însă se axează mai mult pe societățile mici ca dimensiune, cele studiate în mod normal de antropologi. Aceste comunități se găsesc deseori în regiuni foarte izolate (primitive ca dezvoltare atunci când sunt studiate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de paleodemografi). Datele pot fi incomplete pentru că oamenii pot să nu-și cunoască propria vârstă sau pentru că nu există înregistrări scrise ale evenimentelor. Antropologii demografi pot folosi tehnici care să-i ajute să facă față acestor lacune în informații. Așa cum antropologia trebuie să împrumute metode din demografie, demografia își ia din antropologie informațiile pe care le poate furniza munca de teren intensivă despre procesul decizional al oamenilor din diferite culturi, proces care afectează fertilitatea, mortalitatea sau migrația. Creșterea populației are loc
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
-și cunoască propria vârstă sau pentru că nu există înregistrări scrise ale evenimentelor. Antropologii demografi pot folosi tehnici care să-i ajute să facă față acestor lacune în informații. Așa cum antropologia trebuie să împrumute metode din demografie, demografia își ia din antropologie informațiile pe care le poate furniza munca de teren intensivă despre procesul decizional al oamenilor din diferite culturi, proces care afectează fertilitatea, mortalitatea sau migrația. Creșterea populației are loc atunci când ratele natalității depășesc ratele mortalității. Dacă vrem să înțelegem diferențele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de cuplu", 12-14 aprilie 2007, Timișoara, p. 27. 55. Rada Cornelia, Glavce Cristiana, Îngrijirea prenatală și alimentația naturală a sugarului în mediul urban pe o populație din România, Revista română de Anatomie funcțională și clinică macro și microscopică și de antropologie, Iași, vol. V, nr. 3, 2006, pp. 85-91, (B)(CNCSIS). 56. Rada Cornelia, Glavce Cristiana, Past, present and future of sexual-reproductive behavior in urban areas of Romania, Revue Biométrie Humaine et Anthropologie, Paris, tome 25, nr. 3-4, 2007, (ISI). 57
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
anthropometry. Report of a WHO Expert Committee. WHO Technical Report Series 854. Geneva: World Health Organization, 1995, http://www.who.int/bmi/index. 121. *http://psihodezvoltare.ro În aceeași serie au mai apărut • Ideologia umanitară, Bernard Hours • Motive economice în antropologie, Monique Selim, Laurent Bazin • Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Cristina Gavriluță VIAȚA SEXUALĂ ȘI FAMILIA ÎN MEDIUL URBAN ROMÂNESC Introducere 2 1 Preambul Introducere Metodologia cercetării 1. Metodele statistice utilizate Indicatorii de bază ai eșantionului Natalitatea și planificarea familială VIAȚA SEXUALĂ ȘI
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
În funcție de o scală preconstituită de valori, punct de vedere propriu filozofiei religiei; sau, de asemenea, unul de tendință neistorică, pe care Îl au destule științe umane dedicate studiului religiei; sau, În sfârșit, hermeneutic, conform unei problematici difuze În cadrul fenomenologiei și antropologiei religioase, care presupune ceea ce ar trebui descris, adică homo religiosus. Din perspectiva sugerată aici, din care ne-am inspirat În elaborarea lucrării, „religia” este deci o categorie interpretativă ce are o istorie particulară În cadrul istoriei culturii occidentale și a tradiției
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
umane. În alte cazuri - care formează cea mai mare parte -, tensiunea se stabilește și se articulează Între ideologii și răspunsuri emoționale, Învățături și puteri, care Își Împart, atunci când nu Își revendică, câmpul expresiilor simbolice, conform unei Împărțiri tripartite clasice: cosmologia, antropologia, teologia. În orice caz, problema fundamentală pe care o tradiție religioasă, ca factor dinamic și vital, se vede nevoită să o Înfrunte În istoria sa mai lungă sau mai scurtă este o problemă de identitate. Desigur, această identitate nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religii? În plus, a anticipa definirea religiei și a porni cu o asemenea premisă la examinarea dovezilor arheologice este o cale necesară, dar nu suficientă. S-ar ajunge la o simplă descriere: dar ceea ce se poate cere arheologiei preistorice sau antropologiei evoluției umane este de a contribui la definirea și explicarea religiei; adică de a oferi elemente În vederea caracterizării conținutului specific și diagnostic al fenomenului religios prin explicarea modalităților și motivelor pentru care acesta a apărut, independent de studierea religiilor atestate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În Storia e civiltà del Greci, vol. III/6, Milano, pp. 569-617. Sfameni Gasparro, G. (1986), Misteri e culti mistici di Demetra, Roma. Sacrificiul Burkert, W. (1972), Homo Necans. Interpretationen altgriechischer Opferriten und Mythen, Berlin, New York ștrad. it., Homo Necans. Antropologia del sacrificio cruento nella Grecia antica, Torino 1981ț. Durand, J.-L. (1986), Sacrifice et labour en Grèce ancienne, Paris, Roma. Grottanelli, C. și Parise, N.F. (coord.) (1988), Sacrificio e società nel mondo antico, Roma, Bari. Sabbatucci, D. (1992), „Rito e
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de origine, Grecia Magna, numeroase motive religioase și teologice. Livius Andronicus a adus epopeea eroică, mitul tragic și cântul coral liturgic. Quintus Ennius (239-169 Î.Hr.) din Rudiae, În Messapia, În al său Epicharmus, le face cunoscută romanilor cosmologia și antropologia gânditorului sicilian. El pare să Își fi luat doctrina despre elemente și puteri (Discordia/Neikos) de la Empedocle (Norden, 1915, pp. 10 sqq.). Ennius Își primește În vis vocația sa de a fi un ucenic al lui Homer. Homer Îi apare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prisos să mai insistăm asupra caracterului central, existent În orizontul spiritual al omului În epoca elenistico-romană, al aspirației la o revelație divină ca vehicul al cunoașterii, relativă fie la științele naturale, fie la marile teme ale teologiei, ale cosmologiei și antropologiei. Bogata și variata literatură așezată sub autoritatea zeului egiptean Hermesxe "Hermes" Trismegistos În dublul ei conținut, „științific” (astrologie, alchimie, botanică astrologică etc.) ale cărui origini par să dateze din secolele III-II Î.Hr. (Festugière, 19503, vol. I), și teologic, exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
R. (1984), Giamblico. I misteri egiziani. Abammone Lettera a Porfirio, Milano. Turcan, R. (1989), Les cultes orientaux dans le monde romain, Paris. Turcan, R. (1992), „Culto imperiale e sacralizzazione del potere nell’Impero romano”, În J. Ries (coord.), Trattato di antropologia del sacro, Milano, vol. III, pp. 309-337. Turchi, N. (1930), Fontes historiae mysteriorum aevi hellenistici, Roma. Vermaseren, M.J. (1956-1960), CIMRM I-II = Corpus Inscriptionum et Monumentorum Religionis Mithriacae, vol. I-II, Haga. Vermaseren, M.J. coord. (1961), Etudes Préliminaires aux Religions
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
subpământeană a omului, atât ca parcurs post mortem, cât și ca experiență șamanică (Gignoux, 1979, 1981, 1984a, 1987b, pp. 364 sqq.; 1990, 1991, pp. 27, 29) sau extatică, care sugerează un paralelism Între moarte și inițiere (Gnoli, 1979b, 1987a). Desigur, antropologia religioasă și psihologia complexă a Iranului antic sunt premise indispensabile pentru Înțelegerea vieții umane după moarte. Ființa umană se Împarte, după un vechi imn avestic (Yașt 13, 149), În ahu, d³en³, baodhah, „percepție”, urvan, „suflet” și fravași, iar după Yasna
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
presupunerea unui Weltanschauung care aduna tot ceea ce exista Într-un mediu marcat de cele trei funcții de bază: funcția sacră, cea militară și cea economică. Unii cercetători (de exemplu, Littleton, 1973, p. 203) au Încercat să găsească o antinomie Între antropologia „indo-europeană” a lui Dumézil și cea mai degrabă universalistă a lui Lévi-Strauss; În realitate, este Însă vorba despre o antinomie artificială, având În vedere că Dumézil nu face referire la structuri biologico-mentale caracteristice indo-europenilor, ci la un fapt pur istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 6 sqq. Campanile, E. (1990), La ricostruzione della cultura indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1991), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di Antropologia del sacro, vol., II, Milano, pp. 149 sqq. Darmesteter, J. (1883), Etudes iraniennes, Paris. Dumézil, G. (1930), „La Préhistoire iranienne des castes”, În Journal Asiatique, nr. 216, pp. 109 sqq. Dumézil, G. (1941), Iupiter, Mars, Quirinus. Essai sur la conception
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Haga, Paris, vol. I, pp. 197 sqq. Biezais, H. (1972), „Die himmlische Götterfamilie der alten Letten”, În Acta Universitatis Upsaliensis, Historia Religionum, nr. 5. Boyer, R. (1990), „L’uomo e il sacro presso gli Slavi”, În J. Ries, Trattato di antropologia del sacro, vol. II, L’uomo indoeuropeo e il sacro, Milano, pp. 213 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Dumézil, G. (1977), Les dieux
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care tratează În capitole ample despre religia celtă, putem aminti: Bruneaux, J.-L. (1986), Les Gaulois. Sanctuaires et rites, Paris. Campanile, E. (1991), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries(coord.), Trattato di antropologia del sacro, vol. II, L’uomo indoeuropeo e il sacro, Milano. Davidson, H.E. (coord.) (1989), The Seer in Celtic and Other Traditions, Edinburgh. De Vries, J. (1961), Keltische Religion, Stuttgart (trad. it., I Celti, Milano 1982). Dottin, G. (1904), La
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile, Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Campanile, E. (1990a), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di antropologia del sacro, Milano, pp. 149-178. Campanile, E. (1990b), La ricostruzione della cultura indoeuropea, Pisa. De Vries, J. (1956-1957), Altgermanische Religionsgeschichte, vol. I-II, Berlin. Dittenberger, W. (1915-1924), Sylloge Inscriptionum Graecarum, vol. I-IV. Dumézil, G. (1958), „La «Rígsthula» et la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cantitate de informații privind structurarea În timp a psihiatriei se disting două etape care, deși depărtate În timp, asociază În mod reprezentativ aspecte semnificative antropopsihiatrice. Ne vom referi la aceste incidențe În mod particular. O trecere În revistă a istoriei antropologiei demonstrează adevărul elementar, că tulburarea psihică sau (cu un termen empiric, dar expresiv „nebunia”), a constituit o a doua față a omenirii; desigur, față care apare intermitent „ca umbra omului”; dar, ca și „umbra”, „nebunia” a fost și a rămas
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală " El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau...". (Brecht) 1. Marc Augé și JeanPaul Colleyn. Aspecte biobibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Augé, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală " El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau...". (Brecht) 1. Marc Augé și JeanPaul Colleyn. Aspecte biobibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Augé, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este unul dintre cei mai bine cotați etnologi și africaniști francezi și unul dintre cei mai importanți specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A fost director la Ecole
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
și JeanPaul Colleyn. Aspecte biobibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Augé, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este unul dintre cei mai bine cotați etnologi și africaniști francezi și unul dintre cei mai importanți specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A fost director la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Marc Augé este autorul mai multor lucrări de specialitate. Menționez, în ordinea apariției, doar o parte dintre ele: Theorie des pouvoirs et ideologie. Etude de cas
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
en double. Ethnologie, voyage, ecriture (Payot, Paris, 2011), L'anthropologie et le monde global. La fabrique du sens (Armand Colin, Paris, 2013). În România i-a apărut o versiune restrânsă a celebrei cărți Genie du Paganisme, sub titlul Religie și antropologie (Editura ,,Jurnalul Literar", București, 1995). Un amplu și substanțial interviu despre temele favorite și ideile de bază ale lucrărilor sale a fost publicat în cartea Cristinei Gavriluță, Sacrul și californizarea culturii. Șapte eseuri despre religie și globalizare (Editura Paideia, București
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]