89,637 matches
-
1936, în întreaga țară, la aproximativ 2.300 titluri de publicații. Numai în Fălticeni au fost redactate și tipărite vreo 16 gazete și reviste, apărute în diferite perioade, între anii 1876 și 1914, numărul acestora depășind 30 până în 1944. Odată cu apariția a tot mai multe publicații, a sporit treptat și numărul cititorilor, poșta asigurând transportul și distribuirea la domiciliul abonaților, prin factori poștali. Din iulie 1931, oficiile poștale au început să contracteze abonamente, atât la presa internă, cât și la cea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
baza organizării difuzării presei de către organele PTTR, următoarele prevederi ale hotărârii respective: “difuzarea presei este o muncă politică de mare importanță pentru educarea maselor; sprijinirea activității de difuzare a presei de către toate organizațiile de partid, obștești și de stat; organizarea apariției presei până cel mai târziu la orele 2,30, folosindu-se după aceea cele mai rapide mijloace de transport, astfel ca presa să ajungă la cititori în timpul cel mai scurt; singurul organ care poate exercita dreptul de difuzare a presei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
2,0 - 3,5 la 100 locuitori(Anexa 29). După evenimentele din decembrie 1989, au apărut noi titluri de publicații(“Viitorul liberal”, “România tânără”, “Cuget românesc”, “Deșteptarea”, “Cuvântul”, “Weekend” etc. etc.). Multe din cele existente înainte de 1990, și-au încetat apariția. În anul 1995, s-au editat peste 840 de titluri, față de numai 420 în 1990 și 375 în 1989. Numărul cotidianelor a crescut. Au apărut noi publicații în limbile franceză, engleză, germană, rusă și spaniolă. A crescut simțitor presa locală
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
192 Fălticeni și 49,6% în mediul rural)ă Anexa 30). Totuși, față de trimestrul precedent numărul total al abonamentelor contractate pe zonă a crescut cu 5,08%. Prin activitatea comună a CNPR-RODIPET s-a realizat distribuirea publicațiilor centrale în ziua apariției pe întreg teritoriul țării. ORGANIZĂRI ȘI REORGANIZĂRI ÎN ADMINISTRAȚIA POȘTEI ȘI TELECOMUNICAȚIILOR După primul război mondial, Administrația PTT a evoluat în diferite forme de organizare. Pornind de la sistemul centralizat, la cel descentralizat, a implicat și oficiile poștale de la reședința județelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu și-i antagonizeze pe elevii lui Nae Ionescu, informați deja de Grigore Popa despre povestea recenziei sale, și îngrijorat probabil că va pierde și colaborarea lui Noica, el îi furnizează acestuia o altă versiune a afacerii. Se întâmpla după apariția recenziei în Revista teologică. Blaga susține că autorul ei își retrăsese singur textul, pe care el „îl rugase“ să-l scrie, și că în locul lui „va scrie Barbu“. Dar atitudinea acestuia din urmă, atât față de Nae Ionescu, cât și față de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe care a publicat-o în al doilea număr al revistei Logos. Virgil Cândea își amintea că a văzut-o în biblioteca Profesorului, în anii ’50, cu unele pasaje subliniate. De altfel, el luase probabil cunoștință de carte încă de la apariția ei, dintr-o recenzie publicată de Revue philosophique de la France et de l ’étranger, pe care o citea constant în acei ani. Așa cum am văzut, faptul că tipologia mistică pelerin-mire-sfânt nu era originală a fost semnalat, împreună cu alte lucruri mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Didascalicon de studio legendi al lui Hugo de Saint Victor. Trebuie precizat însă că și Underhill îl citează la a doua mână, omițând sursa: el e menționat în nota de subsol, dar fără indicarea vreunei ediții, loc sau an de apariție, așa cum face în cazul altor texte la fel de clasice. Apoi, faptul că experiența mistică se traduce mai bine în muzică decât în cuvinte se găsește în numeroase tratări anterioare ale subiectului. E suficient să numim celebra carte a lui William James
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
barbarie cinică“. În replică, dincolo de Rin au fost reactualizate mai vechi acuzații, după care celebrul filozof francez ar fi plagiat câțiva gânditori germani. Această prelungire intelectuală a războiului a avut ecou și în România, pe atunci încă neutră. Cu ocazia apariției broșurii lui Hermann Bönke, Plagiator Bergson. Membre de l ’Institut (1915) și a amplei recenzii pe care i-a consacrat-o Wilhelm Wundt, Mircea Florian sare în apărarea subiectului tezei sale doctorale, susținută chiar în Germania. În opinia sa, apropierea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
făcută, subl. ns.) nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept În baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică; e) termenul În care sancțiunea poate fi contestată; f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată. În practica judecătorească anterioară apariției Codului muncii, s-a decis că neindicarea motivelor care au determinat sancționarea sau menționarea unor formulări cu totul generale și neverificabile atrage nulitatea deciziei de sancționare. Potrivit alin. 3 și 4 din art. 268 din Legea nr. 53/2003, decizia
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
surse de atracție generate fie de evoluția tehnicii și civilizației fie, mai rar, de schimbările spectaculoase ce pot interveni în mediul natural (de exemplu: construcția Canalului Dunăre - Mare Neagră, declararea Sibiului drept capitală culturală a Europei în anul 2007, respectiv apariția unui lac sărat, descoperirea unei peșteri, o erupție vulcanică ș.a.). Potențialul turistic este, se pare, conceptul cel mai potrivit pentru a exprima modul în care omul selectează anumite porțiuni din spațiu în vederea amenajărilor turistice. Acestea sunt întreprinse după un studiu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
chei precum Cheile Vârghișului (Mții Harghitei), Cheile Tătarului și Cheile Runcului (M-ții Gutâi) ș.a.. 2.1.5. Relieful pseudovulcanic Relieful pseudovulcanic („vulcanii noroioși”) nu au legătură cu activitatea vulcanică propriu-zisă, ci se rezumă doar la o asemănare morfologică prin apariția, la scară mai mică, de conuri și cratere. Este exprimat prin prezența unor conuri de dimensiuni mici (până la 5-6 m) rezultate prin expulzarea unor gaze de sondă, a apei și a unui material vâscos argilos. Peisajul oferă o imagine selenară
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
iar cele patogene cuprind eritemul stratului de piele până la formarea de beșici, inflamații ale pleoapelor și conjunctivei, leziuni pe retină și cataractă, declanșarea unor procese cancerigene, producerea insolației, agravarea afecțiunilor cerebrale și cardiovasculare. Prin urmare, lipsa expunerii la Soare determină apariția maladiilor infecțioase și a rahitismul iar expunerea îndelungată la Soare este de natură să declanșeze o serie de afecțiuni, în special dermatologice și cardiovasculare. Umezeala aerului îndeplinește atât rolul general de moderare a temperaturii la suprafața terestrăziua împiedică încălzirea exagerată
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de la Băile Herculane și Călan. La acestea se adaugă forajele de la Toplița și Băile Tușnad (Carpații Orientali), CălimăneștiCăciulata (Subcarpații Getici) și, mai nou, în zona Bucureștilor. c) izbucurile sunt izvoare din zona carstică, care ajung puncte de atracție turistică datorită aparițiilor spectaculoase în teritoriu, prin debite mari și activitate intermitentă. Pitorescul este completat, frecvent, de abrupturi impresionante și văi în chei. Se întâlnesc în Munții Apuseni (Călugări, Galbenei, Bujorel), Podișul Mehedinți (Izverna, Bigăr) și Munții Cernei (Izbucul Cernei). Litoralul Mării Negre - studiu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
numeroase stațiuni din țara noastră, cu frecvență mai mare pe litoral și în Delta Dunării. Hotelul Intercontinental (București) Bungalouri (Praid) Cabana Piatra Singuratică (Munții Hășmaș) Camping (Băile Tușnad) Pensiunea Maria (Agapia) Cabanele turistice sunt unități de cazare specifice zonei montane, apariția lor fiind strâns legată de drumețiile montane. Primele cabane au apărut la începutul secolului al XX-lea, precum Babele (Bucegi) și Dochia (Ceahlău), pentru ca, în perioada interbelică, aceste unități de cazare să fie construite în majoritatea masivelor montane cu peisaje
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
podgorii sau livezi renumite, așa cum sunt: Recaș (Timiș), Pietroasele (Buzău), Murfatlar (Constanța), Rădășeni (Suceava), Șiria (Arad) ș.a.. 5.2. Noi tipuri de turism Diversificarea formelor de agrement și de relaxare, ca și imaginația unor ofertanți din domeniu au condus la apariția de noi tipuri de turism. În multe cazuri, ele sunt destinate celor cu posibilități financiare mai ridicate sau acelor persoane care au o anumită condiție fizică și sunt în căutare de experiențe noi. Noile forme de practicare a turismului, apărute
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ca, în ultimele decenii, teritorii importante, cu caracteristici morfometrice prielnice, să ajungă proprietăți private, mai ales în vederea construirii de case de vacanță, fără a avea întotdeauna utilitățile necesare. Acest fapt conduce, inevitabil, la antropizarea peisajului, la restricționarea circulației libere și apariția unor probleme de mediu. Alte modificări cuprind eroziunea solului pe traseele turistice, despădurirea și nivelarea unor sectoare de versant pentru crearea de pârtii, construirea de drumuri de acces, realizarea de construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
depopulării, mai ales în teritoriile în care turismul se practică tot anul; creșterea demografică a regiunilor aflate sub incidența fluxurilor turistice, cum se întâmplă, de exemplu, în localitățile litorale și în unele așezări montane (Culoarul Bran - Rucăr, Valea Prahovei ș.a.); apariția de noi locuri de muncă, în hoteluri, restaurante, transport și comerț, atât cu caracter permanent cât și cu caracter sezonier. Turismul interacționează cu celelalte ramuri economice, stimulând, de obicei, dezvoltarea acestora. Influențează industria, stimulând producția energetică, construcțiile de mașini, construcțiile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
baza unei cereri a investitorului străin, înregistrată la Agenția Română de Dezvoltare. Agenția Română de Dezvoltare analizează bonitatea investitorului, domeniul și modalitatea în care urmează a fi efectuată investiția, precum și cuantumul capitalului de investit. Cererea de investiție se referă la apariția unei nevoi, pentru a cărei satisfacere este necesară constituirea de noi mijloace fixe sau dezvoltarea și lărgirea celor existente. Cererea de investiție este cea care declanșează procesul investițional. Cererea de investiție este materializată de Agenția Română de Dezvoltare prin certificatul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
împinge pe deținătorii de capital să desfășoare activități economice în țări străine. Ele urmăresc cauze, factori care pot determina scăderea sau creșterea fluxurilor de capital sub forma investițiilor străine. Diferitele teorii sunt o ilustrare fidelă a experienței acumulate, până la momentul apariției lor, cu precădere, de țările exportatoare de capital. Una din cele mai răspândite este aceea a investițiilor străine directe bazate pe teoria investițiilor de portofoliu. Această teorie are la bază ideea că, la fel ca și în cazul investițiilor de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Susțin creșterea economică, fapt ce se realizează diferențiat funcție de forma pe care o îmbracă investiția străină directă. În cazul unei investiții „pe loc gol” (green field) creșterea economică se datorează creării unei noi capacități de producție, locurilor de muncă suplimentare apariției unui nou consumator și plăților de taxe. În cazul participării la privatizare, efectele pozitive apar în situația eficientizării activității agentului economic și creșterii competitivității acestuia, permițând supraviețuirea pe termen lung al obiectivului privatizat. 2. Stimulează investițiile interne deoarece 9 producătorii
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
plăți externe, prin finanțarea deficitului de cont curent. 5. Generează efecte pozitive asupra balanței comerciale, dacă investitorul direct produce prioritar pentru export sau în cazul producției destinate pieței interne care substituie importurile. 6. Susțin creșterea veniturilor la bugetul statului datorită apariției de noi contribuabili în economia țării gazdă. Chiar și în cazul în care se acordă anumite stimulente fiscale, vamale etc., veniturile bugetare cresc ca urmare a creșterii încasărilor din impozitele pe salarii. Deși investițiile străine directe pot genera o serie
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în care se acordă anumite stimulente fiscale, vamale etc., veniturile bugetare cresc ca urmare a creșterii încasărilor din impozitele pe salarii. Deși investițiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul țării gazdă, nu este exclusă posibilitatea apariției unui impact negativ atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel sectorial. O parte din aceste efecte negative sunt inerente și se manifestă, în general, pe termen scurt, apariția lor fiind strâns legată de implementarea investiției și /sau efectuarea acesteia
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de efecte pozitive la nivelul țării gazdă, nu este exclusă posibilitatea apariției unui impact negativ atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel sectorial. O parte din aceste efecte negative sunt inerente și se manifestă, în general, pe termen scurt, apariția lor fiind strâns legată de implementarea investiției și /sau efectuarea acesteia. - Creșterea importurilor se reflectă negativ asupra soldului balanței comerciale; se datorează importului de mașini și utilaje finanțat de investitorul străin, fără de care implementarea investiției nu ar fi posibilă. Pe
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
obligat să înștiințeze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea. În situația în care solicitarea și/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulteruior apariției evenimentului care dă naștere sau modifică dreptul de deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o dată cu plata drepturilor salariale aferent lunii în care angajatul a depus toate documentele justificative. Situația definitivă a deducerilor personale suplimentare se va stabili o dată cu determinarea venitului
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
parfum de serenade. Iubesc acest oraș străin, aproape străin, din ce mai puțin străin. Îl iubesc. Pentru că te iubesc! XXVII. 1 martie Draga mea Ana, Astăzi se împlinesc doi ani de când, întâmplător, dar absolut întâmplător, drumurile noastre s-au intersectat. Apariția ființei tale în viața mea a însemnat bucuria pe care o trăiesc doar când descopăr un om sensibil, capabil să înțeleagă trăiri nedeslușite de alții. Dar a reprezentat, în aceeași măsură, și o mare tristețe... Fii liniștită, nu este un
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]