137,794 matches
-
aprobe/să valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere. ... 32. Referitor la modul concret de desemnare a membrilor completului, Curtea a reținut că sunt aplicabile mutatis mutandis paragrafele 48 și 51 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 februarie 2020. Astfel, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 34. Curtea a reținut, totodată, la paragraful 36 al Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, că și în privința curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor este aplicabil mutatis mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, astfel că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completelor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 din Ordinul Băncii Naționale a României nr. 4/2012 referitor la raportarea situației privind clasificarea expunerilor din credite/credite legate de serviciile de plată și necesarul de provizioane specifice de risc de credit aferent acestora, aplicabil entităților supravegheate de Banca Națională a României, altele decât instituțiile de credit, precum și ale art. 3 din Ordinul Băncii Naționale a României nr. 18/2007 pentru aprobarea modelelor situațiilor financiare periodice și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora
HOTĂRÂRE nr. 9 din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257738]
-
entităților supravegheate de Banca Națională a României, altele decât instituțiile de credit, precum și ale art. 3 din Ordinul Băncii Naționale a României nr. 18/2007 pentru aprobarea modelelor situațiilor financiare periodice și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora, aplicabile instituțiilor financiare nebancare, cu modificările ulterioare, coroborate cu prevederile pct. 1 subpct. 1.1 și 1.2 din cap. II al anexei la Ordinul Băncii Naționale a României nr. 18/2007 pentru aprobarea modelelor situațiilor financiare periodice și a normelor metodologice privind întocmirea
HOTĂRÂRE nr. 9 din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257738]
-
cu modificările ulterioare, coroborate cu prevederile pct. 1 subpct. 1.1 și 1.2 din cap. II al anexei la Ordinul Băncii Naționale a României nr. 18/2007 pentru aprobarea modelelor situațiilor financiare periodice și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora, aplicabile instituțiilor financiare nebancare, cu modificările ulterioare; ... – art. 13 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile pct. 30 alin. (3) lit. a) și pct. 85 alin. (1) și (2) din anexa la Ordinul Băncii
HOTĂRÂRE nr. 9 din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257738]
-
DECRET nr. 1.007 din 19 iulie 2022 pentru promulgarea Legii privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor EMITENT PREȘEDINTELE ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 743 din 25 iulie 2022 În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României d e c r e
DECRET nr. 1.007 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257779]
-
iulie 2022 În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC Se promulgă Legea privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 19 iulie 2022. Nr. 1.007. -----
DECRET nr. 1.007 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257779]
-
administrări la 3 săptămâni timp de 6 luni, apoi la o lună, cu condiția păstrării răspunsului terapeutic. ... – certolizumab: se crește intervalul între administrări la 6 săptămâni timp de 6 luni, apoi la 8 săptămâni, cu condiția păstrării răspunsului terapeutic (schema aplicabilă în cazul în care remisiunea este obținută cu 400 mg o dată la 4 săptămâni). Dacă se utilizează 200 mg la 2 săptămâni, se crește intervalul la 3 săptămâni timp de 6 luni, apoi la 4 săptămâni. ... – etanerceptum (original sau
ANEXĂ din 19 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254428]
-
subcutanat se crește intervalul între administrări la 3 săptămâni pentru 6 luni, apoi la o lună, cu condiția păstrării răspunsului terapeutic; ... – certolizumab pegol: se crește intervalul dintre administrări la 6 săptămâni pentru 6 luni cu condiția păstrării răspunsului terapeutic (schema aplicabilă în cazul în care remisiunea este obținută cu 400 mg sc la 4 săptămâni). Dacă se utilizează 200 mg subcutanat la 2 săptămâni se crește intervalul la 3 săptămâni pentru 6 luni, apoi la 4 săptămâni; ... – etanerceptum (original sau biosimilar
ANEXĂ din 19 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254428]
-
în art. 62 din Legea nr. 188/2000. Calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești nu poate fi concepută în afara legalității care reprezintă conformitatea acestora cu o normă legală. De aceea, limita controlului administrativ este conformitatea cu dispozițiile legale aplicabile, fără ca acest control să se constituie într-o imixtiune într-un caz concret aflat în curs de soluționare. Din analiza dispozițiilor Regulamentului și a celor din art. 60-62 din Legea nr. 188/2000 nu rezultă existența unei contradicții între cele
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
care se stabilește în funcție de importanța relațiilor sociale reglementate (conținutul normativ) și în funcție de locul autorității emitente în rândul autorităților publice. Având aceste două elemente ca temei, ierarhia actelor normative determină forța juridică a acestora. Principiul de drept aplicabil în speță este acela că actul normativ de nivel inferior trebuie să fie emis în limitele și potrivit normelor care le guvernează de nivel superior. Astfel, art. 1 alin. (5) din Constituție stabilește că „În România, respectarea Constituției, a supremației
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
identificare fiscală atribuit Trezoreriei Statului 8609468; ... b) sumele virate eronat la alte subdiviziuni de venituri ale bugetului de stat, altele decât cele prevăzute la lit. a) , codificate cu codul de identificare fiscală atribuit Trezoreriei Statului 8609468. ... Capitolul XI Fluxurile financiare aplicabile implementării proiectelor în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF) Articolul 52 (1) În aplicarea art. 7 alin. (8) din ordonanța de urgență, în bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru finanțarea proiectelor în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, ai căror
NORME METODOLOGICE din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256870]
-
remediu întocmit de procuror a fost comunicat judecătorului de cameră preliminară înăuntrul termenului legal de 5 zile, în fața instanței de trimitere nu se ridică problema ipotetică a efectelor nesocotirii acestui interval de timp și, implicit, nici cea a sancțiunii aplicabile în această ultimă ipoteză. Deși are caracter abstract, chestiunea naturii juridice a termenelor reglementate de legea procesual penală nu influențează, în sine, soluția ce ar putea fi dată fondului cauzei. Analiza conceptuală a unui termen legal, prin prisma caracterului sau
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
procedură penală, interpunerea procurorului ierarhic superior nu poate fi susținută prin argumente derivate din interpretarea gramaticală și teleologică a normei. ... (iii) O concluzie asemănătoare decurge și din interpretarea sistematică a normei legale pertinente, respectiv din analiza sa în contextul reglementării aplicabile întocmirii rechizitoriului, pe de o parte, dar și în cel al organizării specifice celor două categorii de organe judiciare implicate în întocmirea și regularizarea actului de trimitere în judecată (procuror, respectiv judecător de cameră preliminară), pe de altă parte. Constituind
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
implicate. În această etapă, activitatea procurorilor se desfășoară, printre altele, în conformitate cu principiul controlului ierarhic, în condițiile legii. În virtutea acestui principiu, dispozițiile art. 304 alin. (2) din Codul de procedură penală consacră, la rândul lor, ca regulă generală aplicabilă fazei de urmărire penală, dreptul procurorului ierarhic superior de a cenzura legalitatea și temeinicia actelor întocmite de procurorii din subordine. Simetric acestui drept de verificare, legiuitorul național a instituit, tot cu caracter general, și posibilitatea procurorului ierarhic superior de a
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
la faptele și persoanele ce vor face obiectul judecății și al asigurării, în această modalitate, a tuturor garanțiilor unei proceduri echitabile. Așa fiind, actului de regularizare nu îi pot fi asociate, pe cale de interpretare, exigențe de formă identice celor aplicabile rechizitoriului; în caz contrar, neexistând posibilitatea unei noi înlăturări a eventualelor vicii ale actului remediu, s-ar imprima acestuia din urmă, în mod inevitabil, un nivel de formalism superior chiar actului remediat, negându-se implicit însăși funcția sa esențial regulatoare
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
specific dreptului privat și nu poate fi aplicat, în absența unor dispoziții contrare, într-o ramură a dreptului public de esența căreia este stricta legalitate a efectuării actelor procesuale, conform art. 2 din Codul de procedură penală. Exigențele de formă aplicabile rechizitoriului, pe de o parte, și actului remediu, pe de altă parte, nu sunt simetrice, deoarece cele două instituții sunt distincte, cu roluri și scopuri procesuale diferite. În acest sens, trebuie avut în vedere că legislația națională privind modificarea acuzației
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
instanței de judecată, ar fi supuse unor exigențe de verificare din partea procurorului ierarhic superior înseamnă a admite că o atare condiționare ar opera nu doar în faza de cameră preliminară, ci și în cursul judecății, asociindu-se astfel normelor aplicabile în această ultimă fază a procesului limitări pe care ele nu le prevăd. Prin urmare, interpretarea literală a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în sensul în care actul prin care se remediază neregularitățile rechizitoriului nu
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
în prealabil autorizație judecătorească“. ... 8. În ceea ce privește extinderea categoriilor de date ce fac obiectul măsurilor de interceptare, autorii sesizării observă că art. 10^2 alin. (1) lit. b) prevede obligația furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP (aplicabilă în mod corespunzător tuturor furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice) „să acorde, la solicitarea organelor autorizate, conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii“. Pe lângă neclaritatea lingvistică deja menționată, expresia „să acorde [...] conținutul criptat“ conține o neclaritate
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
caracter general și vag prin raportare la prevederile Codului de procedură penală și ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. În plus, aceasta nu este corelată cu legislația privind protecția datelor personale și nici cu alte acte normative aplicabile furnizorilor de servicii și rețele de comunicații electronice. Apreciază că textul de lege în cauză nu reglementează în mod clar și previzibil care sunt în mod concret: (i) organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
de clar nu corespunde exigențelor de calitate ale legii. ... 18. Folosirea sintagmelor generale ca „organele de aplicare a legii“, „organe cu atribuții în domeniul securității naționale“ sau „în condițiile legii“ este una confuză, întrucât nu sunt identificate ca fiind prevederi aplicabile nici dispozițiile Codului de procedură penală și nici prevederile altor acte normative. Textul de lege criticat apare ca fiind necorelat cu dispozițiile art. 30 din Codul de procedură penală, care prevăd că „Organele specializate ale statului care realizează activitatea judiciară
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Din aceste considerente, președintele Senatului consideră că, în cazul unei bănuieli rezonabile rezultate din datele și probele existente într-o cauză penală, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 reprezintă legea specială față de Codul de procedură penală, fiind aplicabil principiul specialia generalibus derogant, iar o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o normă specială. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
de schimbare a destinației pentru terenurile spații verzi, respectiv contractul care oferă dreptul de a presta lucrări de construcții sau hotărârea judecătorească. În măsura în care pretinsa lacună legislativă ar fi cauzată de lipsa de corelare între normele învederate, devin aplicabile considerentele Curții Constituționale cuprinse în Decizia nr. 588 din 14 iulie 2020, potrivit cărora aspectele de necorelare legislativă nu au relevanță constituțională în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, respectiv nu conduc la o lipsă
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
electronice, furnizorii de rețele de comunicații electronice, respectiv operatorii de infrastructură de comunicații electronice sunt obligați să prevadă soluții tehnice care să permită partajarea elementelor de infrastructură fizică amplasate pe terenurile scoase din circuitul agricol. ... 161. Din examinarea dispozițiilor legale aplicabile în procedura de aprobare a scoaterii definitive din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilanul unităților administrativ-teritoriale pe care pot fi amplasate elemente de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice, Curtea reține că legea prevede acordul prealabil al
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
verzi situate în intravilan, cu efectul reducerii acestor suprafețe în limita a 50 de metri pătrați și a cel mult de 10% din suprafața totală a spațiului verde. Această posibilitate se realizează pe calea derogării exprese de la regimul juridic aplicabil spațiilor verzi care, pe de o parte, prevede interdicția schimbării destinației, a reducerii suprafețelor ori a strămutării acestora și, pe de altă parte, statuează că schimbarea destinației spațiilor verzi definite ca atare de lege poate fi făcută doar pe baza
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]