73,900 matches
-
susținută de judecătorii Secției penale din cadrul Curții de Apel București, în majoritate, Curții de Apel Galați, Curții de Apel Pitești, Curții de apel Craiova, în majoritate, Tribunalului Ilfov și instanțelor arondate acestuia și la nivelul Tribunalului Giurgiu, s-a apreciat că noțiunea de compunere a instanței de apel penală trebuie raportată la calea de atac cu care a fost sesizată, precum și la soluția pronunțată prin decizia penală. ... V. Opinia specialiștilor În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
a fost identificată pretinsa problemă de drept întrucât nu au fost analizate nici măcar condițiile de admisibilitate în principiu a acestei contestații în anulare. Având în vedere aceste aspecte, sesizarea adresată completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost apreciată ca fiind inadmisibilă întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. ... B. Analiza pe fond a chestiunii de drept în discuție Făcând aplicarea dispozițiilor Codului de procedură civilă în procesul penal - în limitele stabilite
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
compunerea completurilor de judecată le regăsim, în principal, în titlul II din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportat la toate aceste considerații teoretice, având în vedere speța ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a apreciat că analiza legalității compunerii instanței nu se poate raporta la soluția pe care aceasta a pronunțat-o, ci la calificarea pe care instanța învestită să judece a dat-o căii de atac exercitate (calificare care, la rândul ei, nu poate
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
în interesul legii și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare este îndeplinită. A treia condiție: chestiunea de drept, obiect al sesizării, trebuie să fie aptă să influențeze soluționarea fondului cauzei - s-a apreciat de asemenea ca fiind îndeplinită. Cu privire la a patra condiție - sesizarea trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce trebuie să fie o veritabilă problemă de drept - s-a arătat că sesizarea este admisibilă numai în cazul
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
contrario, procedura nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială. Referitor la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită s-a apreciat că aceasta nu reprezintă o reală problemă generată de dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale ori de opinii divergente exprimate și argumentate juridic. În prezenta cauză s-a constatat că întrebarea formulată de instanță are ca scop, în esență
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
o soluție dată în competența unei alte instanțe ar exista un caz de greșită aplicare a legii, încălcare pentru care însă în momentul de față nu mai este prevăzut un remediu procesual. În punctul de vedere transmis, inculpatul T.M. a apreciat că problema a cărei dezlegare se solicită nu constituie o veritabilă și dificilă chestiune de drept, aplicarea corectă a dreptului impunându-se în mod clar și evident, practic nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute în mod imperativ și
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
a Curții de Apel Iași, de judecătorii din cadrul Judecătoriei Huși, al Judecătoriei Vaslui, Secției penale din cadrul Curții de Apel Oradea, Secției penale a Curții de Apel Constanța (opinia minoritară), Secției penale a Curții de Apel Suceava, s-a apreciat că instanța de apel învestită cu apelul declarat de procuror exclusiv pentru motive de nelegalitate a Sentinței pronunțate în primă instanță, dintre care unul/unele este/sunt în favoarea inculpatului, altul/altele este/sunt în defavoarea aceluiași inculpat, aceste din urmă motive vizând alte
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
legal; o astfel de precizare trebuie să fie neechivocă în favoarea părții, căci o formulare ambiguă sau neutră, din care pot să rezulte și elemente în favoare, dar și în defavoare, nu produce efectul de neagravare.“ Prin urmare, s-a apreciat că în cazul în care apelul parchetului este și în favoarea, și în defavoarea unei părți, nu operează principiul non reformatio in pejus. În continuare, sub aspectul limitelor devoluțiunii apelului declarat de parchet în defavoarea unei părți (inclusiv în contextul
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
Papadopol, Corneliu Turianu, Apelul penal, Casa de editură și presă „Șansa“ - S.R.L., București, 1994, pagina 130, s-a arătat că există un punct de vedere (Gr. Theodoru, Efectul devolutiv al recursului penal și limitele sale, RRD nr. 2/1974, pagina 24) apreciat de autor ca fiind corect, respectiv: „instanța de apel, sesizată cu apelul în defavoare al procurorului, are căderea să examineze cauza și în legătură cu faptele neavizate prin apel, putând să agraveze, și în legătură cu ele, situația intimatului. “ În
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
penale din cadrul Tribunalului Timiș (opinia majoritară), Secției penale a Tribunalului Hunedoara, Secției penale a Curții de Apel Galați, Secției penale din cadrul Tribunalului Vaslui, Judecătoriei Iași, Judecătoriei Bârlad, Secției penale a Curții de Apel Constanța (opinia majoritară), s-a apreciat că instanța de apel învestită cu apelul declarat de procuror exclusiv pentru motive de nelegalitate a sentinței pronunțate în primă instanță, dintre care unul/unele este/sunt în favoarea inculpatului, altul/altele este/sunt în defavoarea aceluiași inculpat, aceste din urmă motive vizând alte
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
examineze în privința acestui inculpat sentința apelată și sub aspectul temeiniciei pedepsei aplicate, ce ar avea drept consecință majorarea cuantumului acesteia sau înlăturarea dispozițiilor privind suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse. La nivelul Curții de Apel Ploiești s-a apreciat că în cazul în care în apelul exercitat de unitatea de parchet se formulează critici cu privire la nelegalitatea sentinței pronunțate de prima instanță, aceste critici fiind în defavoarea inculpatului, dar nu cu privire la modul de individualizare a tratamentului
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării Curții de Apel - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Astfel, referitor la îndeplinirea condiției existenței unei chestiuni de drept susceptibile a fi soluționată în mod diferit de instanțe s-a apreciat că sesizarea astfel formulată, deși prezintă aparența unei chestiuni de drept esențială (întrucât de lămurirea acesteia depinde soluționarea cauzei pe fond), aptă a primi o dezlegare de principiu, nu reprezintă o chestiune de drept veritabilă și nu are nivelul de
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
I.5. Întâlnirea împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice Comisia constată că în anii 2020 și 2021 nu au avut loc întâlniri ale împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice. ... I.6. Colaborarea autorităților teritoriale: I.6.a. Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părților, desfășurată între cele două sesiuni. ... I.6.b. Comisia hotărăște: • sprijinirea în continuare a colaborării directe între organele hidrotehnice teritoriale, precum și participarea specialiștilor din autoritățile centrale și teritoriale la manifestările din domeniul
PROTOCOLUL din 13 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251146]
-
ulterior a fost interpretat prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 13. Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că, în expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017 s-a arătat că prima schimbare preconizată este aceea de a se elimina disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare, tot la
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]
-
echitabile, iar alinierea etapizată a salariilor prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 a avut în vedere și împrejurarea că normele de salarizare anterioare au eliminat deja unele disfuncționalități salariale, răspunzând totodată constrângerilor financiare bugetare. De asemenea, apreciază că o aliniere progresivă permite și o identificare mai riguroasă a situațiilor discriminatorii. Ca atare, norma are ca finalitate tocmai înlăturarea discriminărilor. De prevederile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, care garantează nediscriminarea prin plafonarea salariilor la cele
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]
-
Unit). De asemenea, se mai susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale deoarece legiuitorul nu a reglementat o cale de atac împotriva unei soluții de admitere sau de respingere a cererii de recuzare. ... 7. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
1945-22 decembrie 1989. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că Legea nr. 10/2001, în ansamblu ei, este neconstituțională, deoarece nu prevede sancțiuni explicite, nu precizează sancțiuni pecuniare și compensații pe măsura prejudiciului cauzat beneficiarilor - moștenitori. Se apreciază că în speță cererea de despăgubire a autorilor excepției trebuia să fie soluționată cel târziu în anul 2001 sau într-un „termen rezonabil“, așa cum prevede art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
căreia îi revin aceste obligații, iar faptul că în cuprinsul legii nu sunt prevăzute compensații financiare pentru întârzierea în îndeplinirea anumitor obligații nu încalcă dispozițiile Constituției privitoare la principiul egalității și nu creează o situație de discriminare. ... 10. Se mai apreciază că domeniul de reglementare al legii speciale în discuție l-a reprezentat acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv de stat în perioada regimului comunist, astfel că împrejurarea că aceasta nu prevede anumite compensații pentru ipoteza aplicării cu întârziere și
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
reprezintă o opțiune a legiuitorului ce nu încalcă principiile egalității și garantării proprietății, persoanele ce au suferit prejudicii pentru astfel de ipoteze putând recurge la normele dreptului comun pentru repararea acestora, în condițiile reglementate de acestea. De asemenea, se mai apreciază că împrejurarea că Legea nr. 10/2001 nu cuprinde dispoziții prin care să fie sancționată conducerea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății pentru aplicarea abuzivă a legii, prin soluționarea prioritară a unor dosare, cu încălcarea ordinii de înregistrare, nu poate conduce la
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
dispus sesizarea Instanța de trimitere a considerat îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Completul de judecată care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile a apreciat că aplicarea beneficiului prevăzut de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, este condiționat cel puțin de continuarea urmăririi penale in personam, nefiind suficientă începerea urmăririi penale in rem în cauza în care s-a formulat denunțul
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
exercitarea acțiunii penale, prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă, conform art. 305 alin. (1) din Codul de procedură penală. Trebuie decelat momentul la care se poate aprecia că denunțul formulat de inculpat a fost efectiv util organelor de urmărire penală pentru descoperirea și investigarea unor infracțiuni, respectiv dacă acesta a furnizat informații sau date cu caracter determinant pentru aflarea adevărului, astfel încât partea să poată beneficia de
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
urmăririi penale ori al judecății, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a unor persoane care au săvârșit o infracțiune gravă. Întrebarea formulată de instanța de sesizare are ca scop lămurirea momentului procesual de la care se poate aprecia că denunțul a fost util organelor de urmărire penală, conducând la descoperirea și investigarea unor infracțiuni grave, respectiv de la începerea urmăririi penale in rem, continuarea urmăririi penale in personam sau punerea în mișcare a acțiunii penale. Începerea urmăririi penale
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
nr. 241/2005, dosarul fiind în continuare în lucru la BCCO - Brașov. Înalta Curte a considerat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât nu a intervenit tragerea la răspundere penală a unei persoane, apreciind că punerea în mișcare a acțiunii penale față de persoana denunțată nu echivalează cu tragerea sa la răspundere penală. • Decizia nr. 135/A din 15 aprilie 2019 a Secției penale Prin Adresa din 11 martie 2019, D.I.I.C.O.T. a comunicat instanței faptul
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
și a contribuit la prinderea în flagrant în timp ce comercializa droguri de risc. S-a mai precizat că nu era finalizată urmărirea penală, urmând ca în perioada imediat următoare să fie emis rechizitoriul în cauză. Prin urmare, s-a apreciat că inculpatul A., în timpul în care era judecat pentru infracțiunea de corupție, a avut calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, întrun alt dosar, furnizând informații și date utile în cauză
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
DIICOT, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de art. 367 din Codul penal și art. 9 din Legea nr. 241/2005, acesta nu a avut ca rezultat identificarea făptuitorilor și tragerea la răspundere penală a acestora, astfel încât s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții pentru aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002. Analizând Decizia nr. 3/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 13 aprilie 2018, și datele dosarului, și instanța
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]