26,366 matches
-
slujbei de Ziua Schimbării la Față... Și o văzuse pe Sfînta Fecioară cu Pruncul În brațe, tocmai Înfățișarea din icoană, „umblînd, spunea el, pe dinaintea altarului“. Scăpase mătura din mînă și o luase la fugă spre casa parohială. — Părinte, Maica Sfîntă!... apucă el să strige. — Am auzit-o, răspunse părintele Oros. Mă rugam să mă ndrume Dumnezeu cum să pătrund În biserică. Noutatea a izbucnit ca o flacără Îndelung Înăbușită și s-a răspîndit cu iuțeala focului purtat de vînt prin șire
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a adus În sat și ceea ce mai tîrziu avea să fie așteptat cu mare bucurie, anume un camion cu instalații de proiectat filme la bord, vasăzică o caravană cinemato grafică. Proțăpind mașina În fața peretelui de apus al bisericii, s-au apucat să proiecteze seara, pe zidul alb, ideal ca ecran, filme documentare despre creșterea științifică a animalelor, pentru ca imaginile În mișcare să le dovedească țăranilor că oricine poate să producă vedenii din cele pe care ei pretind că le-au Întîlnit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
flămîndă! — Doamne, Măicuță Sfîntă! făcu fata Nodului. Așa strigase la ceasul Întîmplării și gazda, scăpînd vasul din mînă și fugind În casa dinainte după bărbat: — Sai, Mitrule, că ia cățaua dracului! Mitru a sărit cu furca, dar n-a mai apucat să facă mare lucru pentru că și cățeaua, cu o singură plăcintă În gură, toc mai sărea gardul și se pierdea În pădure. PÎnă s-au zvîntat foile tutunului, gazda a mai apucat să-și mai amintească de ziua În care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a sărit cu furca, dar n-a mai apucat să facă mare lucru pentru că și cățeaua, cu o singură plăcintă În gură, toc mai sărea gardul și se pierdea În pădure. PÎnă s-au zvîntat foile tutunului, gazda a mai apucat să-și mai amintească de ziua În care venea de la tîrg cu două coșuri tare grele, pline cu pui de găină. A ajuns-o din urmă o femeie Înaltă care i-a cerut Îngăduința s-o ajute. I-a lăsat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
despicat În patru și În paisprezece și au ajuns la Încheierea că trăiesc pe lume oameni cu blestemul de a se preface noaptea, după ce se dau de trei ori peste cap, În cîte o jivină. Dacă În aceeași noapte nu apucă să bată nouă hotare, așa rămîn vreme de trei ani... Ori de șapte ori de nouă. Afară de atunci cînd le atingi cu fierul. Dar, dacă recunoști sub Înfățișarea unui cîine ori a vreunei mîțe un suflet de om, adică un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
slu jească atîta vreme cît Îi mai rămîne din ispășirea vrăjii. — Bag samă, zise Floare, că bărbatu’ muierii care ți-o mîncat plăcinta o știut de ea că-i pricolice și i-o Împlîntat bine furcoiu’ că altminteri nu mai apuca ea să-ți ducă dumitale coșercile cu pui. — Socot și io că numa’ În aiest fel o lăsat Dumnezău să hie, Încuviință gazda, cerîndu-i totodată musafirei să-i vîndă ei tutunul ca să nu fie musai să mai iasă cu straița
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În grămezile de nisip de prin beciuri. Pomeanului nu-i umbla prin cap decît un plan: fuga spre România și spre Marea Neagră, iar de acolo, pe vapor, spre America. Își convinsese de asta și camaradul. Dar, cînd muscalii s-au apucat să dea foc satului, au ieșit amîndoi din ascunzătoare și s-au predat. Rușii i-au Înghesuit În niște vagoane de marfă, Împingîndu-i spre răsărit. I-au tot tîrÎt așa din gară În gară, pînă cînd, deodată, pe o tablă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
acum reforma agrară făgăduită de regele Ferdinand, iar pînă atunci, cultivau mai ales tutun pentru că Floare, de Îndată ce se Întorsese, mirosise că se poate lega o afa cere cu iarba asta. Drept care, de una singură, În cea dintîi primăvară, s-a apucat de noul deal. Se cîștiga bine cu tutunul, numai că munca era și ea pe măsură: trebuia să te apleci pînă la pămînt, zile de vară la rînd, ca să-i rupi de mai multe ori poala, frunzulițele din josul tulpinei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe sfori deosebite, să-l ții la umbră uscată, să ai de el toată grija. Fără o șură mare prin care aerul să se scurgă Întruna luînd cu sine umezeala frunzelor rînduite pe funii de cînepă, nu puteai să te apuci de o Îndeletnicire ca asta. Producția de țigări În România Mare era monopol de stat și numai Regiei Tutunului aveai voie să-i vinzi foile. Vechiul Regat trimisese În părțile CÎmpiei Sătmarului un agent fiscal, pe unul, Trușcă. Oamenii Îi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Care? — Las’ că-ți arăt eu care, făcu regățeanul și se duse În tins la grinzile cu pricina. Negru de mînie și dîndu-și seama că cineva din sat Îl vîn duse, gîndindu-se că iar Își va pierde agoniseala, Gheorghe a apucat un topor care stătea din Întîmplare uitat pe jos. L-a ridicat deasupra capului. Noroc de la Dumnezeu că Trușcă a zbierat cît l-au ținut plămînii. Pomean a azvîrlit unealta cît colo și s-a luat cu mîinile de cap
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tare multe „ștraicuri“, vasăzică strikes (greve), s-a suit În tren și a cobo rît din el În Gara de Nord. La București, și-a găsit degrabă de lucru ca paznic al șantierului unui arhitect, pe la Foișorul de Foc. Floare s-a apucat și ea să vîndă bragă, Înghețată și turtă dulce la tara bele unui evreu de pe Calea Moșilor. A făcut și pe servi toa rea, pe dădaca, pe curiera și, ca În America, pe șefa bucătă reselor. Cinci imagini Îmi mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
luminii, tăiat și șubrezit de doctori, ținîndu-și tot neamul cu sufletul la gură că nu cumva, din nestatornicie ori din nebăgare de seamă, să se lovească ori să fie lovit, pierzînd și ce-i mai rămăsese. Mama Floare n-a apucat să mă vadă orb. Deși nu era beteagă, simțea că nu poate să mai aibă mult și a cerut să fie dusă de la Rătești la fiica ei, Maria, la Pișcari. Au rămas de pe urma ei poveștile născocite și cele trăite din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
treabă cărora le dai de mîncare, iar ele ți cară coșurile cu cumpărături. Eu trebuie să fi avut Între șase și nouă ani cînd le-am ascultat și cînd s-au sălășluit În mine aceste istorii. Mama Floare a mai apucat un singur an după plecarea din Rătești. Înseamnă că patru sau cinci din ultimii ei ani de viață au dat la timp de primii patru sau cinci ani ai curiozității mele conștiente și violent absorbante de lumi văzute ori Închipuite
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fac un inventar a ceea ce am Învățat de la Mrs. Flory, am adunat, cu numeralele pînă-n douăzeci cu tot, vreo sută zece cuvinte. Un grai Întreg, ce mai!, pentru ulițele copi lăriei... Față de Îmbățoșările cumetrelor de azi din București care, dacă apucă să sloboadă trei saluturi bălmăjite În spaniola din telenovele, pretind că o știu la perfecție, cele o sută de cuvinte americane ale mele alcătuiau cel puțin o limbă În faza ei preculturală. — Măi Vasile, tu știi cum i se spune
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
gene. Fiica ei, mama Maria, a plecat cu gîndul tot la mine. Asemenea maică-sii, bărbat de la care să-și ia rămas-bun nu mai avea demult. Moșu’ Ioan Costin se frînsese dintr odată, cu douăzeci și cinci de ani Înaintea ei. Am apucat să-l mai Întîlnesc atunci, În vara lui ’73. Părea teafăr și netemător ca Întotdeauna. Îl sîcÎia doar o curvă de tensiune cam ridicată, iar pentru a se căuta și a se trata un pic, Îi dăduse ascultare doctorului și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Ioan, oare de ce folos ai putea fi tu. Și cui?... Explicațiile mele cu ce pot orbii să facă și cum Îl plictisiră. Pe el Îl interesa la ce anume ar fi bun nepotul lui, nu al altora, și dacă va apuca vreodată să se poată mîndri că-l are. Mai zise: Că oamenii din sat știu că fata mea, Linca, are un prunc orb. Io nu m-am ferit, le-am spus de mult, de cînd umbla mă-ta cu tine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o ducă pînă la capăt? Nu Înțelegeam resortul gîndirii bătrînului. Îi eliminase dintru Început pe părinții mei, propunîndu-mi azilul la țară, fie la bătrînețe cînd ai mei vor fi dispărut, fie mai devreme pentru că, o fi socotit el fără să apuce s-o spună, În sat mi s-ar putea găsi vreo Întrebuințare. Cel dintîi folos pe care aș fi putut să-l aduc ca „orb nenorocit“ ar fi constat În asigurarea mîntuirii sufletului celor ce mi-ar fi purtat de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
franceza pe care o stăpîneam destul de bine și am Învățat singur engleza. La școală nu o studiam. Refăceam astfel punțile cu instructajele mamei Floare și am putut să mă prezint la examene la franceză și engleză. Moșu’ Ioan n-a apucat să mă vadă. La cîteva zile după ce mă scuturase, a căzut ca secerat pe coridor, sub o fereastră a spitalului. N-aș putea să spun că m-am bucurat. Dar am resimțit Întîmplarea ca pe o pedeapsă cuvenită pentru felul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Grația Dizgrația, la solicitarea prezumtivei cititoare de cărți audio A. Textul se așază Între ghilimele Întrucît personajul Ruba din Epistolar și autorul mărturiei de față nu sînt Întocmai una și aceeași Încarnare: „Vederea mi s-a-mprăștiat la timp, n-am mai apucat să dau cu ochii de Ceaușescu. Nici pe predecesorul lui nu l-am văzut, cu toate că În martie ’65, cînd tocmai sosisem de departe acasă, Într-o vacanță școlară, mama m-a săltat și m-a dus Într-o sală publică
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Între Barcelona și Tarragona. Două săptămîni pe Costa Dorada, altminteri spus, atîta cît să mă poată cutreiera, de la Începu turile vîntului În pînze, toate corăbiile Mediteranei. Lăsasem apartamentul din București În grija mamei care, profitînd de absența mea, s-a apucat de zugrăvit. La Întoarcere, am găsit alături de ea o domnișoară. Stătea cocoțată deasupra, pe bibliotecă, rîcÎia peretele cu nu știu ce fel de sculă și-mi vorbea de acolo cu „dumneavoastră“. Voce de copil mare, sprințară și pusă pe șotii, fără umbră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se duse cu el la Maria. Tocmai atunci Iacob și Iosif Îl scoseseră pe Isus afară, ca să se joace cu ceilalți copii. Pe când ședeau ei în curte, veni și Iuda și se așeză la dreapta lui Isus. și cum îl apucară pandaliile, vru să-L muște pe Isus de mână, dar n-a putut. Îl lovi totuși în coasta dreaptă atât de tare, încât Acela începu să plângă. Atunci a ieșit dracul din Iuda, fugind, sub înfățișarea unui câine turbat. Copilul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
această „tragicomedie” sacră desfășurată la porțile iadului încep unele slujbe de Înviere. Iadul îl ia în primire pe Satana și, după ce-i ține o predică moralizatoare, îl pune în lanțuri și-l aruncă la beci până la a doua Venire. Isus apucă dreapta lui Adam și rostește asupra tuturor o formulă de eliberare din păcat. Urmează urcarea la rai, unde se află deja trei personaje: Enoh, Ilie și tâlharul cel bun. Un scurt capitol al versiunii latine, extrem de cunoscută în Occidentul creștin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu toată luarea-aminte, e bine ca ea să rămână așa și să nu sufere nici o schimbare”. 311 Cuvintele acestea au fost însoțite de aclamațiile tuturor. Apoi au cerut să se rostească un blestem, după obiceiul lor, împotriva oricăruia s-ar apuca să schimbe textul, fie lungindu-l, fie prescurtându-l. Lucru foarte bun pentru a-l păstra în veci neschimbat. 312 Când află de toate acestea, regele se bucură nespus. Socotea că lucrarea fusese dusă la îndeplinire cum nu se putea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
exemplar din cea de-a doua ediție a Filocaliei grecești. Noul editor, Panaghiotis A. Tzelatis, adăugase la cuprinsul primei ediții câteva capitole ale Patriarhului Kallistos. În rest, nu schimbase nimic. Stăniloae a fost entuziasmat de această descoperire și s-a apucat de treabă. Primul volum a apărut în 1946 la Sibiu, într-un context puțin favorabil „chestiunilor spirituale”. Regimul comunist instaurase o atmosferă irespirabilă și sângeroasă. Stăniloae, rector al Academiei de Teologie din Sibiu și redactor-șef al ziarului ortodox Telegraful
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ne transforme zi de zi. Căci în domeniul sufletesc, ca și în cel fizic, nu poți face nimic cu formule generale. Precum nu poți săpa o grădină făcând un gest general, chiar dacă l-ai repeta mereu, ci trebuie să te apuci bucată cu bucată, folosindu-te de mișcări precise și pricepute, și precum nu cresc florile în ea repezind asupra ei un val de bunăvoință, ci purcezând de fiecare dată la lucrări amănunțite și delicate, așa și în domeniul sufletesc; n-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]