6,861 matches
-
standardele și sensibilitățile de astăzi. Diversitatea și particularismele pe care le constatăm și În cazul Transilvaniei reprezentau, de fapt, nota caracteristică a oricărei societăți medievale. Mult mai interesant mi se pare modul În care este asumată conștiința istorică a diversității ardelene În pragul epocii moderne, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la Începutul celui următor. Plecând de la textul cronicii lui Anonymus XE "Anonymus" (readus În atenția publicului printr-o ediție din anul 1746), românii, În primul rând, dar și unii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Primul program politic românesc, anticipat de episcopul Inochentie Micu XE "Micu" În 1743, formulat În Supplex-ul din 1791 și continuat până la 1848, avea ca obiectiv recunoașterea românilor din Transilvania ca entitate colectivă egală În drepturi cu celelalte națiuni și confesiuni ardelene; or, acest lucru nu era posibil, credeau românii din epocă, decât În cadrul casei comune care era Transilvania. Este adevărat, alte evenimente fondatoare, cum era de exemplu cucerirea Daciei de către Traian XE "Traian" , fundamentau În viziunea românilor ardeleni o comunitate culturală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
națiuni și confesiuni ardelene; or, acest lucru nu era posibil, credeau românii din epocă, decât În cadrul casei comune care era Transilvania. Este adevărat, alte evenimente fondatoare, cum era de exemplu cucerirea Daciei de către Traian XE "Traian" , fundamentau În viziunea românilor ardeleni o comunitate culturală și națională a românilor de pretutindeni. Dar În planul politicului ei nu Își imaginau o altă formulă de organizare decât aceea a unei Transilvanii autonome, cuprinsă În cadrul monarhiei habsburgice și având la bază coexistența tuturor națiunilor componente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ele la timpul respectiv, pentru ca acel trecut să mai poată furniza vreun temei valabil pentru conduita contemporană. Nu se poate așadar să nu remarcăm faptul că, făcând abstracție de „tradițiile istorice”, mai mult sau mai puțin inventate, ale unui particularism ardelean, locuitorii români și maghiari ai Transilvaniei au dorit să trăiască, Începând cu epoca modernă, mai degrabă separat decât Împreună, din punct de vedere politic. Au dorit mai curând să fie aproape de București sau de Budapesta, decât aproape de ei Înșiși sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maghiari ai Transilvaniei au dorit să trăiască, Începând cu epoca modernă, mai degrabă separat decât Împreună, din punct de vedere politic. Au dorit mai curând să fie aproape de București sau de Budapesta, decât aproape de ei Înșiși sau de iluzoriile capitale ardelene. Iar dacă astăzi socotim că un asemenea exclusivism național este dăunător pentru comunitatea politică a Transilvaniei, Înțelegem totodată că el Își trage rădăcinile dintr-un anumit trecut. Dacă dorim un alt viitor, el nu se poate baza decât pe depășirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trecut. Dacă dorim un alt viitor, el nu se poate baza decât pe depășirea și ignorarea acestui trecut, ceea ce este extrem de greu, chiar dacă merită să sperăm că nu e și imposibil. 4. Totuși, chiar dacă acceptăm ideea că românii și maghiarii ardeleni din epoca modernă și-au subsumat identitatea regională celei naționale, că au considerat mai importante legăturile care Îi uneau cu conaționalii lor din alte provincii decât cele existente Între ei, ne putem Întreba dacă aceste subiective percepții colective nu ignorau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
formă de evaziune, un mit compensator menit să justifice refuzul realităților. În pofida tuturor stereotipiilor regionale, Transilvania de astăzi seamănă perfect cu restul României. Cine mai poate vorbi de spiritul civic, de cultul lucrului bine făcut, de ordinea și curățenia specifice ardelenilor e limpede că nu trăiește Într-unul din obișnuitele cartiere de blocuri din orașele Transilvaniei, nu a chemat niciodată În casă un zugrav sau un instalator ardelean, nu duce găleata de gunoi printre mormanele cotidiene de mizerii revărsate din tomberoane
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de spiritul civic, de cultul lucrului bine făcut, de ordinea și curățenia specifice ardelenilor e limpede că nu trăiește Într-unul din obișnuitele cartiere de blocuri din orașele Transilvaniei, nu a chemat niciodată În casă un zugrav sau un instalator ardelean, nu duce găleata de gunoi printre mormanele cotidiene de mizerii revărsate din tomberoane, În mijlocul nepăsării generale. S-ar mai putea spune că acestea sunt aspecte superficiale, neesențiale, ținând doar de o conjunctură oarecare. Ce rămâne Însă În afara lor? Merg fabricile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cât atitudinea anti-PDSR din 1996, care a motivat opțiunea celor ce au modificat balanța puterii, a fost supralicitată În Transilvania nu atât de opțiunile pro-reformiste ale unei părți mai mari a populației, cât de faptul că o parte a naționaliștilor ardeleni au refuzat să-și mai lege soarta de cea a lui Ion Iliescu. Fără Îndoială că „demitizarea” Ardealului - mai corect spus: analiza critică a identității acestuia și a imaginii sale În conștiința publică românească - reprezintă o operație ingrată, extrem de impopulară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Ion Iliescu. Fără Îndoială că „demitizarea” Ardealului - mai corect spus: analiza critică a identității acestuia și a imaginii sale În conștiința publică românească - reprezintă o operație ingrată, extrem de impopulară. În mijlocul atâtor reprezentări negative ale identității românești, „seriozitatea” și „temeinicia” ardelenilor constituie elemente tonifiante, de natură să ofere o Îmbărbătare, un model exemplar. La urma urmei, un asemenea „clișeu” pare benign și simpatic, iar În afară de asta el poate Îndeplini chiar o funcție activă, benefică, poate motiva În sensul asumării reale a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
urma urmei, un asemenea „clișeu” pare benign și simpatic, iar În afară de asta el poate Îndeplini chiar o funcție activă, benefică, poate motiva În sensul asumării reale a unor atitudini și comportamente de această natură. Din punctul de vedere al particularismului ardelean, el este, de altfel, singurul element capabil să fundamenteze, la ora actuală, o solidaritate de grup, Împărtășirea unei auto-imagini și a unei identități specifice. Dar un lucru, poate, și mai important este ca imaginea respectivă să nu intre Într-un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este o credință larg răspândită, ea poate fi manipulată cu ușurință, În profitul celor mai diverse cauze, oferind ca reper legitimant o iluzie și o dorință, În locul căutării aplicate a adevărului. Voi insista așadar În concluzie, asupra faptului că particularismul ardelean se fundamentează astăzi doar pe un stereotip regional - Împărtășit, fără Îndoială, pe o scară largă, de români și maghiari, de ardeleni și „regățeni”, de naționaliști și liberali. Dar această imagine are o acoperire extrem de redusă În realitatea economică și socială
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o iluzie și o dorință, În locul căutării aplicate a adevărului. Voi insista așadar În concluzie, asupra faptului că particularismul ardelean se fundamentează astăzi doar pe un stereotip regional - Împărtășit, fără Îndoială, pe o scară largă, de români și maghiari, de ardeleni și „regățeni”, de naționaliști și liberali. Dar această imagine are o acoperire extrem de redusă În realitatea economică și socială, ca și În moștenirea concretă istorică, bazându-se doar pe rememorarea colectivă a unor tradiții erodate inițial de paradigma statului național
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ar fi Hunedoara sau chiar Clujul, nu par capabile să depășească, cel puțin deocamdată, plafonul mediei naționale, În privința creșterii economice. În privința corupției, considerată astăzi flagelul național numărul unu, lipsesc studiile și evaluările comparative, care să confirme valabilitatea clișeelor referitoare la ardeleanul cinstit sau la bacșișul de extracție turco-fanariotă. Presa conturează o imagine omogenă a fenomenului, la scară națională, iar „baronia locală” este percepută ca o solidă instituție pan-românească. Pe de altă parte, e de așteptat ca investițiile străine serioase să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prieteni din Transilvania și mi-a consolidat relațiile cu cei pe care soarta mi-i dăruise deja. Când i-am predat lui Gabriel Andreescu articolul pe care mi-l ceruse, În care afirmam, printre altele, că diferențele dintre regățeni și ardeleni s-au cam estompat În ultima vreme, i-am mărturisit, În glumă, că Îmi voi pierde toți prietenii (firește, ardeleni) În momentul apariției sale. „E cel mai mic rău care ți se poate Întâmpla”, mi-a răspuns, zâmbind, Andreescu, cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
predat lui Gabriel Andreescu articolul pe care mi-l ceruse, În care afirmam, printre altele, că diferențele dintre regățeni și ardeleni s-au cam estompat În ultima vreme, i-am mărturisit, În glumă, că Îmi voi pierde toți prietenii (firește, ardeleni) În momentul apariției sale. „E cel mai mic rău care ți se poate Întâmpla”, mi-a răspuns, zâmbind, Andreescu, cu gândul la reacțiile pe care rândurile mele aveau să le trezească În mediile naționaliste. Viitorul avea să-i dea dreptate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
valid formulate, pentru ca acesta să Își formeze propria viziune În cunoștință de cauză, iar adevărul să iasă la iveală prin contribuția tuturor. Este inutil să mai adaug că după această „polemică” am rămas În raporturi excelente cu „Guszti”(și el ardelean de origine), câștigându-ne amândoi o nouă prietenie, așa cum le stă bine unor intelectuali din Europa - sau de oriunde, - după o dispută intelectuală. De atunci, articolașul pe care l-am dedicat „problemei transilvane” s-a bucurat de un răsunet cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
destinată spațiului public, nu a avut parte, de fapt, decât de receptarea care i se cuvenea. Universitatea clujeană și naționalismul Trecutul prestigios al universității clujene aduce În atenția celor de azi o istorie dramatică și destul de ciudată. Principalele comunități etnice ardelene, ca și diferitele autorități statale care s-au perindat aici de-a lungul vremii, au purtat o bătălie acerbă pentru a dobândi controlul asupra acestei instituții. Lupta pentru Transilvania s-a confundat, practic, până astăzi cu disputele referitoare la Înființarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
putem camufla În spatele lor neîmplinirile prezentului, În momentele de eclipsă a spiritului critic. Chiar dacă nu a avut universități de vechimea celei din Bologna, Transilvania s-a integrat totuși, Încă din Evul Mediu, În fluxul universitar european, Îndeosebi prin intermediul numeroșilor studenți ardeleni care au frecventat universitățile apusene. Orașul Cluj-Napoca („kincses Kolozsvár”, „Clujul ca o comoară”, cum era supranumit În timpurile medievale) se poate lăuda cu existența unei instituții de Învățământ superior Încă din anul 1581, când principele ardelean Ștefan Báthory XE "Báthory
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îndeosebi prin intermediul numeroșilor studenți ardeleni care au frecventat universitățile apusene. Orașul Cluj-Napoca („kincses Kolozsvár”, „Clujul ca o comoară”, cum era supranumit În timpurile medievale) se poate lăuda cu existența unei instituții de Învățământ superior Încă din anul 1581, când principele ardelean Ștefan Báthory XE "Báthory" a Înființat aici un colegiu universitar iezuit, care a funcționat până În 1603. Acest așezământ poate fi considerat un strămoș Îndepărtat al actualei universități clujene, dacă ne gândim numai la faptul că el era situat pe aceeași
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a ponderii lor În cadrul publicului școlar, românii vor solicita mereu, În anii care vor urma, Înființarea unui așezământ universitar românesc la Cluj-Napoca, iar neacceptarea revendicărilor lor va determina, ca Întotdeauna, accentuarea frustrărilor și a nemulțumirii. În pofida acestor nemulțumiri, mulți români ardeleni vor continua să Învețe cu succes la Liceul Academic din Cluj-Napoca, În latină, În germană sau În maghiară, fără ca acest lucru să le afecteze sentimentele naționale. Viitori cărturari și lideri politici de marcă, precum George Bariț XE "Bariț" sau Alexandru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
idealurile naționale spulberate. După Încheierea războiului și revenirea autorităților române la Cluj-Napoca, În anul 1945, vechea Universitate românească se reîntoarce și ea În oraș, primind, În anul 1948, o nouă denumire: Universitatea „Victor Babeș”, după numele reputatului medic și biolog ardelean (care a trăit Între anii 1854 și 1926), fost profesor al școlii clujene. Tot În anul 1945 se Înființează la Cluj-Napoca o nouă universitate, cu limba de predare maghiară, numită Universitatea „Bolyai János”, În onoarea unui alt reputat savant ardelean
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ardelean (care a trăit Între anii 1854 și 1926), fost profesor al școlii clujene. Tot În anul 1945 se Înființează la Cluj-Napoca o nouă universitate, cu limba de predare maghiară, numită Universitatea „Bolyai János”, În onoarea unui alt reputat savant ardelean (trăitor Între anii 1802 și 1860), consacrat, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, În domeniul matematicilor superioare. Sub administrația noului regim politic comunist, cele două instituții clujene de Învățământ superior vor funcționa până În anul 1959. Cu toate că ideea liderilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să Înrăutățească situația, ascunzând răni istorice dureroase sub masca unui internaționalism ipocrit. După cum mulți clujeni octogenari de astăzi nu pot uita suferințele Îndurate sub regimul horthyst, tot așa, resentimentele generației de șaptezeci de ani, atât de vizibile În viața publică ardeleană din ultimul deceniu și jumătate, Își mai trag și acum seva din jignirile aduse sentimentului național românesc sub regimul comunist, În anii 1950. Pe lângă gestionarea neînțeleaptă a problemelor naționale, regimul comunist a mai adus În viața universitară, inclusiv În cea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
servească În continuare valorile adevărului și ale cunoașterii umane, chiar dacă rezultatele muncii lor au fost deturnate, adeseori, În vederea consolidării unui regim politic aberant. Edificiile ridicate În această perioadă, cum ar fi clădirea Bibliotecii Academiei, care adăpostește comori neprețuite ale culturii ardelene, sediul Arhivelor, Complexul Studențesc „Hasdeu” sau Sala Sporturilor, arată că și În perioada comunistă viața universitară clujeană a mers Înainte, adăugându-și nota specifică În prelungirea moștenirii Înaintașilor. Mulți dintre profesorii de astăzi (inclusiv autorul rândurilor de față) s-au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]