7,924 matches
-
sociale, așa cum s-a conturat aceasta încă din zorii modernității, după care propun o abordare a proiecției holiste. Păstrând ideea că ideologia, ca element important al universului simbolic valabil pentru orice societate, constituie și o formă de cunoaștere a realității, argumentez că integrarea individului în ordinea socială dată se realizează pe baza funcțiilor de integrare și legitimare pe care ea le deține. 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social Studiile consacrate imaginarului în teoria socială și politică sunt nevoite
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru teoria sa socio-politică, dezvoltată în Mizeria istoricismului și Societatea deschisă și dușmanii ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale fundamentale, anume cele epistemologice, prin care filosoful își argumentează concepția de mai târziu. Ceea ce face Popper, atunci când pune sub lupă problema istoricismului utopic, este o încercare de a opri "jocul de-a istoria" practicat de imaginația multor gânditori, dintre care cei mai importanți par să fie Platon, Hegel și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mai târziu. Ceea ce face Popper, atunci când pune sub lupă problema istoricismului utopic, este o încercare de a opri "jocul de-a istoria" practicat de imaginația multor gânditori, dintre care cei mai importanți par să fie Platon, Hegel și Marx, după cum argumentează autorul lucrării Societatea deschisă și dușmanii ei. În acest context, istoricismul este considerat a fi o doctrină conform căreia ar exista un scenariu după care se desfășoară istoria. Iar acest scenariu nu se desfășoară oricum, ci pe baza anumitor legi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apoi de cea creată în jurul ideii că normele instituite în societate sunt reductibile la fapte, confuzie ce se va perpetua în cadrul tuturor celor trei etape intermediare pe care Popper le identifică, și anume: naturalismul biologic, pozitivismul etic și naturalismul spiritual. Argumentând împotriva acestei confuzii, filosoful susține că, exceptând domeniul semantic 267, e imposibilă derivarea normelor din fapte și explică acest lucru spunând că adoptarea unei norme, deși este un fapt, norma trebuie deosebită de faptul că ea a fost adoptată. Nici
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
decât iluzii impuse și, date fiind inconsistențele pe care le conțin, trebuie să comunice subiecților o versiune de realitate care să fie suficient de recognoscibilă pentru a nu fi respinsă"340. În fapt, astfel de considerații nu vin decât să argumenteze în favoarea rolului epistemologic pe care ideologia în sens larg, desigur îl joacă în procesul de cunoaștere a complexelor dimensiuni ale socialului. Trebuie subliniat, pe de altă parte, că nu toate ideile stereotipe de natură ideologică dețin, automat, o valabilitate socială
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apel la un discurs argumentativ, care respinge calea raționamentului matematic pentru a aduce în scenă situații existențiale specifice omului, recunoscând că diferitele modalități de manifestare a socialului sunt astfel de situații 356; pe de altă parte, din perspectivă analitică se argumentează demonstrativ, plecând de la axiome și postulate pentru a ajunge, în urma unui lanț de deducții, la teorii. Cu privire la acest ultim tip de abordare, trebuie spus că anumiți reprezentanți ai filosofiei contemporane neagă relevanța logică a ideilor filosofice pentru teoriile politice 357
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sociale, cât și în cel al teoriei politice. Nu mai puțin, incursiunea sa în domeniul studiului ideologiei conține și precizări interesante pentru epistemologia socială și politică. Într-o foarte concentrată raportare la problematica implicată de conceptul de ideologie, teoreticianul britanic argumentează că baza analizei acestuia trebuie să plece de la angajarea unor teze considerate esențiale 374. Astfel, într-o primă etapă, ideologia trebuie să fie deconectată de la problemele ce articulează sfera de interes a filosofiei științei, întrucât acest concept nu trebuie văzut
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
plin în scrierile teoretico-politice din spațiul anglo-american în cea de a doua jumătate a secolului trecut. În acest sens, teoreticieni politici recunoscuți, precum John Rawls, subliniază caracterul nereflexiv al ideologiei, prin comparație cu cel propriu filosofiei politice, deși fără a argumenta cu claritate punctul din care ideologia politică liberală cu toate variațiile sale devine filosofie politică liberală 399. În fine, la polul pozitiv, teza segregării susține că demersul teoriei politice și cel al ideologiei, deși separate, sunt deopotrivă valabile din punct
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al ideologiei în Occident. Cu toate acestea, încă din momentul în care a făcut acest anunț, Bell a lăsat deschisă posibilitatea apariției unor "noi ideologii" în alte spații sociale decât cel propriu lumii occidentale 452. Preocupat, la acea vreme, să argumenteze în favoarea "istovirii" ideilor politice care au animat, pentru cel puțin un secol și jumătate, dezbaterile intelectuale și formele în care a fost proiectată realitatea socială, teoreticianul politic american se arată foarte îngrijorat de soarta utopiei, care nu ar trebui să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
astfel de adevăr este, în viziunea epistemologului social american, acela că studierea științifică a științei poate să ne arate că nu există, de fapt, nicio știință de studiat, în sensul în care această știință era concepută în modernitate. Pentru a argumenta în favoarea acestui adevăr, poate fi abordată o "cale non-epistemică" iar acesta este un alt punct în care ne este relevat "sfârșitul" cunoașterii așa cum o știam până acum care să ne permită să decelăm funcția jucată de cunoaștere în menținerea ordinii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și istoric. Regândirea postmodernă a cunoașterii antrenează, în acest fel, și o provocare la adresa ideologiei, atâta vreme cât este vorba de spațiul socio-politic. Din moment ce, pe coordonata pozitivării sale, ideologia poate fi înțeleasă ca un instrument al cunoașterii sociale și politice așa cum am argumentat în capitolele anterioare întrebarea care apare se referă, așadar, la capacitatea acestui concept de a-și etala valențele epistemologice și în condițiile postmodernității. În alți termeni: mai poate servi ideologia ca instrument în cunoașterea unui spațiu în care au apărut
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la scară globală, caracterizată prin interconexiuni economice, politice și socio-culturale (care rezultă din această expansiune), prin revirimentul tendințelor etnonaționaliste și fundamentaliste, cât și prin transferul acestui proces din planul empiric în cel al conștiinței sociale și individuale. În acest context, argumentez că, deși înțelege fenomenul în termeni dialectici în sensul că dinamica interioară a procesului globalizării este dată de o logică multicauzală, chiar contradictorie teoria socială și politică reușește să evite caracterul istoricist pe care îl presupune, îndeobște, orice proiecție de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în cadrul problemelor care apar la nivel global 500. Forța istorică ce determină această transformare este una tehnologică. Ca și Rosenau, Robert Gilpin se concentrează asupra unor fenomene specifice politicii internaționale și deci asupra transformărilor survenite în acest cadru, dar el argumentează că globalizarea este un rezultat al anumitor factori politici, pe care istoria erei postindustriale îi aduce cu sine. Interdependența lărgită, interacțiunile, cooperarea și deschiderea granițelor statului-națiune către politica globală urmează o logică normală a istoriei 501. Este vorba, așadar, despre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
între care există vizibile diferențe de natură economică, politică sau culturală. Apare astfel discrepanța între statele sau grupurile de state care impun anumite valori și cele care se constituie în receptori ai acestor valori. Cele din urmă sunt, așa cum voi argumenta în cele ce urmează, statele cele mai permisive la renașterea, în cadrul lor, a tendințelor etnonaționaliste sau fundamentaliste. Din punctul meu de vedere, o astfel de distincție ne ajută să evităm înțelegerea interdependențelor globale în termenii imperialismului, fie acesta economic, politic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
află într-o relație de apartenență cu mediul nostru social și istoric, cu un ceva care ne precede și, în același timp, ne orientează. Aici putem regăsi funcția esențială a ideologiei, și anume aceea integratoare. Mai mult decât atât, am argumentat că, înainte de a servi fenomenului de dominație, fie prin legitimare, fie prin disimulare, deci înainte de a avea funcții politice, ideologia, înțeleasă în această manieră, deține o funcție eminamente socială. Reiese, din această abordare socio-culturală a conceptului, fundamentată epistemologic, că ideologia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pp. 331-348. 58 Potrivit lui Laponce, spre exemplu, "asocierea puterii și sacralității mai curând cu dreapta decât cu stânga mai întâi de către gândirea religioasă, apoi de către cea politică își are fundamentul în dominația mâinii drepte" (op. cit., p. 11). 59 Richard Merelman argumentează că "frustrările și anxietățile produse de metodele inadecvate de creștere a copiilor pot inhiba identificarea și pot preveni creșterea capacităților cognitive și evaluative suficiente pentru dezvoltarea ideologiei politice. Mai mult, impunerea unor pedepse și frustrări excesive asupra oamenilor normali din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
and ideologye critique", disponibil on-line la adresa http://www.gseis.ucla.edu/faculty/kellner/kellner.html 257 Imobilismul nu a rămas, ca atare, necriticat în cadrul istoriei gândirii sociale și politice: "Gândirii utopice, criticii i-au reproșat și acest imobilism: s-a argumentat pe drept cuvânt că o societate fără schimbare și istorie, cel puțin pe termen lung, este de neînchipuit" (David Miller, op. cit., p. 772). 258 Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1996, p. 285. 259 David Miller (coord.), op. cit
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
op. cit., pp. 653-654). 281 G. H. Taylor, "Editor's Introduction", în Paul Ricoeur, Lectures on Ideology and Utopia, Columbia University Press, New York, 1986, p. xxiii. 282 Paul Ricoeur, op. cit., p. 312. 283 În acest sens, pe urmele lui Ricoeur, Dauenhauer argumentează că această identitate "trebuie să fie congruentă atât cu actualele condiții în care viața socială trebuie să fie trăită, cât și cu posibilitățile benigne pe care aceste condiții le fac valabile" (B.P. Dauenhauer, op. cit., p. 223). 284 Paul Ricoeur, op. cit
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nivelului protologic al gândirii, iar ideologicul sistematizat folosește doar instrumente și operații ale nivelului logic. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral aparținând nivelului logic al gândirii sunt "exploatate" și deturnate în ideologicul sistematizat, fiind folosite pentru a argumenta pozițiile și interesele specifice ale diferitelor parțialități sociale angajate politic. Această situație ne face să admitem existența unui nivel specific al gândirii, nivelul paralogic, care se comportă ca un logic distorsionat ce însoțește gândirea. Ideologicul sistematizat în programe și platforme
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ibidem. 423 Ibidem, p. 473. 424 Giovanni Sartori, Teoria democrației reinterpretată, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 425. 425 Identificând ideologia cu un sistem în cadrul căruia "(...) ideile transformate în credințe sunt idei fixe, obiect de cult și nu de reflecție", Sartori argumentează că "(...) un sistem de credințe nu constă numai în noțiuni, ci și într-un anumit mod de a vedea, de a interpreta. Acesta din urmă este ideologia ca Gestalt, ca forma mentis, ca structură care încadrează și descifrează realitatea". De
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a fi unul dintre ele". 437 Thomas Osborne, spre exemplu, susține că "modernitatea și postmodernitatea sunt în mod esențial concepte idealiste care nu sunt lucrative la nivelul societății. A avea o perspectivă sociologică realistă asupra modernității și postmodernității înseamnă a argumenta și evidenția realizarea faptului că niciuna dintre acestea nu a existat" (Thomas Osborne, Aspects of Enlightenment: Social Theory and the Ethics of Truth, UCL Press, Londra,1998, p. 7). 438 Steve Matthewman și Douglas Hoey sunt condescendenți în această privință
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
națională" (Daniel Bell, "The end of ideology in the West: an epilogue", în op. cit., p. 403). 453 Daniel Bell, "The end of ideology revisited. Afterword, 1988", în op. cit., pp. 420-421. 454 Cu privire la primul tip de critică, autorul susține că "lucrarea argumentează în favoarea schimbării "graduale" într-o direcție social-democrată. Dacă acesta este "statu-quoul", atunci așa să fie" (Idem, p. 423). 455 Ibidem. 456 Ibidem, p. 424. 457 Ibidem, pp. 424-425. 458 David McLellan, op. cit., p. 73. 459 Slavoj Žižek, The Sublime Object
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
127. 548 Serge Latouche, The Westernization of the World, Polity Press, Cambridge, 1996. 549 John Tomlinson, op. cit., p. 139. 550 Doru Tompea, Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 90-101. În aceeași idee, Anthony Giddens argumentează că "tendințele globalizatoare ale modernității sunt simultan extensionale și intensionale ele conectează indivizii cu sistemele pe scară largă în cadrul dialecticii complexe a schimbării atât la nivel local, cât și la nivel global" (în op. cit., p. 165). 551 Ulf Hannerz, "Cosmopolitans
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Despre Teologia mistică, este ușor să presupunem pripit că Sfântul Dionisie favorizează apofaticul în fața catafaticului. Mai întâi, nu este clar ce rol joacă teologia catafatică în corpus. Pare că rolul său ar fi doar unul subaltern apofaticului. Numeroși învățaȚi dionisieni argumentează că apofaticul Și catafaticul sunt la fel de importante, în timp ce ceilalți par să spună că, deși sunt similare, apofaticul deține în mod clar o poziție de importanță prioritară în cadrul corpusului; cf. Adam B. Cleaveland, Apo(cata)phatic interplay ..., p. 8. footnote> percepea
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
a se compara cu M. Begzos, „Apophatische Theologie und Ekklesiologie”, în Verborgener Gott verborgene Kirche? Die kenotische Theologie und ihre ekklesiologischen Implikationen, Ed. J. Brosseder, Verlag W. Kohlammer, Stuttgert, Berlin, 2001, p. 26-33. footnote>. În acest sens am dori să argumentăm că Sfântul Grigorie se situează în tradiția apofatică Și utilizează discursul apofatic în unele dintre principalele lui lucrări. Astfel, el își aduce contribuția la cunoașterea (necunoașterea) noastră legată de Dumnezeu, Și acesta reprezintă un pas necesar în introducerea conversiei<footnote
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]