42,835 matches
-
asociatului depinde de valoarea operațiunilor desfășurate cu cooperativa (ponderare cantitativă) și de calitatea acestora (ponderare calitativă). Totuși un asociat nu poate dispune de mai mult de 1/5 din numărul total al voturilor. Cooperativa poate primi și asociați neagricultori. Răspunderea asociaților pentru datoriile cooperativei este limitată până la dublul capitalului vărsat. Răspunderea asociaților este în limita capitalului vărsat. Munca administratorilor este, în principiu, gratuită (neremunerată). Administratorii pot primi o indemnizație și compensații pentru munca prestată. Legea din 1967 a modificat profund esența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de calitatea acestora (ponderare calitativă). Totuși un asociat nu poate dispune de mai mult de 1/5 din numărul total al voturilor. Cooperativa poate primi și asociați neagricultori. Răspunderea asociaților pentru datoriile cooperativei este limitată până la dublul capitalului vărsat. Răspunderea asociaților este în limita capitalului vărsat. Munca administratorilor este, în principiu, gratuită (neremunerată). Administratorii pot primi o indemnizație și compensații pentru munca prestată. Legea din 1967 a modificat profund esența cooperației, cooperativele comerciale dobândind o mare parte dintre capacitățile și posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
numeroase sectoare economice, fapt demonstrat de datele tabelului 2.4. Din datele tabelului se poate observa existența unui număr important de cooperative agricole la care se adaugă peste 7000 de Cooperative de Utilizare a Mașinilor Agricole, cu un număr de asociați de aproximativ 2000000. La acestea se adaugă ponderea însemnată deținută de către asigurările mutuale agricole și de către creditul agricol. Cooperația agricolă franceză activează într-o gamă amplă de sectoare de activitate, care pot fi reduse la trei tipuri: cooperative de transformare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comercializare activitatea de prelucrare și comercializare a produselor; cooperative de comerț activitate comercială și de aprovizionare cu mijloace de producție; Cooperative pentru servicii CUMA, credit, asigurări. Tabelul 2. 4. Importanța socio-economică a mișcării cooperatiste franceze Sectorul de activitate Numărul de asociați Numărul de centre cooperatiste Numărul de salariați Cifra de afaceri (mld. FF) Cooperative agricole 2000000 4000+7000 (CUMA) 125000 100 Mutualități agricole 8000000 85 (case departamentale regionale) 47 Asigurări mutuale agricole 80 % din întrep. agric. 28000 (case locale 30000 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care trebuie să se mențină cooperativele. Piedicile întâmpinate de către cooperația franceză au fost înlăturate datorită caracterului liberal al legii, care lasă statutelor un mare spațiu de manevră. Definiția dată cooperativelor este următoarea: "Societăți formate dintr-un un număr nelimitat de asociați al cărei scop este îmbunătățirea producției sau gestiunii asociaților prin intermediul unor mijloace comerciale comune". Responsabilitatea asociaților cooperativei poate fi limitată sau nelimitată după cum este stabilit în cadrul statutului. Cooperativele agricole germane au două principii fundamentale de funcționare: a) principiul efortului individual
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperația franceză au fost înlăturate datorită caracterului liberal al legii, care lasă statutelor un mare spațiu de manevră. Definiția dată cooperativelor este următoarea: "Societăți formate dintr-un un număr nelimitat de asociați al cărei scop este îmbunătățirea producției sau gestiunii asociaților prin intermediul unor mijloace comerciale comune". Responsabilitatea asociaților cooperativei poate fi limitată sau nelimitată după cum este stabilit în cadrul statutului. Cooperativele agricole germane au două principii fundamentale de funcționare: a) principiul efortului individual conform căruia scopul social al cooperativei trebuie atins printr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
liberal al legii, care lasă statutelor un mare spațiu de manevră. Definiția dată cooperativelor este următoarea: "Societăți formate dintr-un un număr nelimitat de asociați al cărei scop este îmbunătățirea producției sau gestiunii asociaților prin intermediul unor mijloace comerciale comune". Responsabilitatea asociaților cooperativei poate fi limitată sau nelimitată după cum este stabilit în cadrul statutului. Cooperativele agricole germane au două principii fundamentale de funcționare: a) principiul efortului individual conform căruia scopul social al cooperativei trebuie atins printr-o implicare serioasă și continuă a asociatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociaților cooperativei poate fi limitată sau nelimitată după cum este stabilit în cadrul statutului. Cooperativele agricole germane au două principii fundamentale de funcționare: a) principiul efortului individual conform căruia scopul social al cooperativei trebuie atins printr-o implicare serioasă și continuă a asociatului; b) principiul autonomiei de gestiune, conform căruia conducătorii cooperativei se bucură de o mare libertate de acțiune dar au o mare responsabilitate față de asociați. Câteva caracteristici fundamentale care dau forța cooperației germane sunt: * cooperativele pot face parte din societăți cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
individual conform căruia scopul social al cooperativei trebuie atins printr-o implicare serioasă și continuă a asociatului; b) principiul autonomiei de gestiune, conform căruia conducătorii cooperativei se bucură de o mare libertate de acțiune dar au o mare responsabilitate față de asociați. Câteva caracteristici fundamentale care dau forța cooperației germane sunt: * cooperativele pot face parte din societăți cu statut juridic diferit, dacă aceasta poate favoriza activitatea productivă sau comercială a asociatului sau poate favoriza atingerea unor interese secundare scopului comun al cooperativei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
o mare libertate de acțiune dar au o mare responsabilitate față de asociați. Câteva caracteristici fundamentale care dau forța cooperației germane sunt: * cooperativele pot face parte din societăți cu statut juridic diferit, dacă aceasta poate favoriza activitatea productivă sau comercială a asociatului sau poate favoriza atingerea unor interese secundare scopului comun al cooperativei; * cooperativele pot desfășura operațiuni comerciale cu terții, în anumite limite; * mărimea capitalului social și a cotelor, precum și numărul maxim de cote sociale pe care-l poate deține un asociat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociatului sau poate favoriza atingerea unor interese secundare scopului comun al cooperativei; * cooperativele pot desfășura operațiuni comerciale cu terții, în anumite limite; * mărimea capitalului social și a cotelor, precum și numărul maxim de cote sociale pe care-l poate deține un asociat se stabilește prin statut; * excedentele de gestiune care apar pot fi împărțite între asociați, proporțional cu aportul de capital, dacă statutele nu prevăd altfel; * cooperativa poate crea rezerve în vederea efectuării de investiții (acestea nu trebuie să depășească 40% din capitalul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
desfășura operațiuni comerciale cu terții, în anumite limite; * mărimea capitalului social și a cotelor, precum și numărul maxim de cote sociale pe care-l poate deține un asociat se stabilește prin statut; * excedentele de gestiune care apar pot fi împărțite între asociați, proporțional cu aportul de capital, dacă statutele nu prevăd altfel; * cooperativa poate crea rezerve în vederea efectuării de investiții (acestea nu trebuie să depășească 40% din capitalul social sau 40% din cifra de afaceri; * la dizolvarea cooperativei fiecare asociat are dreptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
împărțite între asociați, proporțional cu aportul de capital, dacă statutele nu prevăd altfel; * cooperativa poate crea rezerve în vederea efectuării de investiții (acestea nu trebuie să depășească 40% din capitalul social sau 40% din cifra de afaceri; * la dizolvarea cooperativei fiecare asociat are dreptul la recuperarea aportului său și la o parte din patrimoniul existent (dacă statutul nu prevede altfel); * cotele sociale pot fi cedate prin contract scris (dacă statutul nu prevede altfel), iar calitatea de asociat și dreptul de a se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
afaceri; * la dizolvarea cooperativei fiecare asociat are dreptul la recuperarea aportului său și la o parte din patrimoniul existent (dacă statutul nu prevede altfel); * cotele sociale pot fi cedate prin contract scris (dacă statutul nu prevede altfel), iar calitatea de asociat și dreptul de a se retrage din cooperative nu sunt ereditare. Aceste reguli fac din cooperația agricolă germană unul dintre sectoarele cele mai dinamice, având libertatea de a colabora, pentru transformarea producției și comercializarea sa, cu întreprinderi industriale sau rețele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
industriale sau rețele comerciale, acumulând în acest fel experiențe prețioase și avantaje economice. Această regulă demonstrează caracterul liberal al cooperației germane și soliditatea acesteia față de alte forme de societate sau față de piață. Conducerea cooperativei este asumată de cel puțin doi asociați, care își asumă răspunderea pentru gestiunea cooperativei, plătiți conform unui contract de muncă și care pot fi retrogradați din funcție pentru motive nu prea grave. Responsabilitatea acestora este deosebit de mare și au libertatea de a-și îndeplini responsabilitățile administrative așa cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și de credit acordate de către guvern pentru a avea o mai mare libertate de manevră în sfera comercială. Putem afirma ca acestea reprezintă o formă particulară de capitalism agricol, care nu urmărește maximizarea profiturilor, ci asigurarea unor avantaje economice pentru asociați. Cooperația agricolă germană se prezintă astăzi ca una dintre cele mai evoluate și mai consolidate, acționând, în special, în sectoare care vin în sprijinul fermelor agricole. Astfel, cooperativele operează fie în amonte fie în aval de activitatea de producție agricolă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
puternică a fenomenului cooperatist. Cooperația s-a bucurate de bunăvoința și de sprijinul puterii publice și s-a încadrat decisiv în cadrul economiei italiene. În această perioadă s-a înregistrat atât o creștere a numărului cooperativelor cât și a numărului de asociați. În anul 1919 s-a produs o primă scindare a mișcării cooperatiste din Italia. Astfel cooperativele de orientare catolică, numite și "cooperative albe" s-au desprins din Liga Națională a Cooperativelor formând Confederația Națională a Cooperativelor (Confcooperative). În ligă au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care a permis relansarea mișcării și reconstituirea vechilor organizații federative, dezvoltarea acesteia era obstrucționată datorită dificultăților care se manifestau: lupta între diferitele tendințe politice din cadrul mișcării cooperatiste; insuficiența mijloacelor financiare; constituirea de numeroase cooperative cu un număr prea mic de asociați care le făcea inadecvate atingerii scopurilor propuse; insuficienta pregătire a conducerii tehnico-administrative a organizațiilor cooperatiste. Ca urmare a dificultăților prezentate mai înainte, dar și datorită apariției unor modificări în mediul extern în care își desfășoară activitatea întreprinderile cooperatiste italiene, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pe piață a acestora. O privire asupra datelor referitoare la evoluția cooperativelor agricole pe sectoare de activitate ne permite să observăm o creștere generală atât a numărului de cooperative zootehnice și pentru transformarea produselor agricole, cât și a numărului de asociați înscriși în cooperative din alte sectoare: vitivinicol, legume -fructe, amenajări funciare etc. Trebuie precizat faptul că o asemenea analiză a numărului de cooperative din diferite sectoare de activitate nu este relevantă, fiind necesară, pentru completarea imaginii privind cooperația italiană, analizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
erau "cooperativizate" în totalitate și au obținut rezultate economice semnificative, chiar și la nivel internațional. Cu toate acestea, în prezent cooperația agricolă olandeză se confruntă cu o situație de criză, înregistrându-se o stare de nemulțumire față de cooperative chiar între asociații lor. O posibilă explicație a acestei stări ar putea fi aceea că, odată atins un anumit nivel de dezvoltare a cooperativelor acesta nu poate fi depășit fără ca acestea să sufere transformări interne. Pe de altă parte, anumite funcții fundamentale îndeplinite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociația, cu toate limitele acesteia în privința formării capitalului social. Câteva reguli ale cooperației olandeze sunt următoarele: 1. pentru alegerea tipului de societate există două posibilități: asociația și societatea anonimă; ambele trebuind să urmărească scopul de " promovare a intereselor materiale ale asociaților (forma cea mai răspândită este asociația, dar nu lipsesc societățile cooperatiste anonime); 2. în privința raporturilor cu terții, întreprinderea poate să aibă relații comerciale cu aceștia în limitele stabilite de statut, dar fără a dăuna scopului fundamental al cooperativei (mai sus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociația, dar nu lipsesc societățile cooperatiste anonime); 2. în privința raporturilor cu terții, întreprinderea poate să aibă relații comerciale cu aceștia în limitele stabilite de statut, dar fără a dăuna scopului fundamental al cooperativei (mai sus amintit); 3. referitor la responsabilitatea asociaților legea prevede obligativitatea ca statutele să fie foarte clare în legătură cu aceasta, dar lasă libertatea de a alege între mai multe posibilități (inclusiv lipsa de responsabilitate a asociatului aceasta închide accesul cooperativei la credite); 4. în legătură cu constituirea capitalului social, legea nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a dăuna scopului fundamental al cooperativei (mai sus amintit); 3. referitor la responsabilitatea asociaților legea prevede obligativitatea ca statutele să fie foarte clare în legătură cu aceasta, dar lasă libertatea de a alege între mai multe posibilități (inclusiv lipsa de responsabilitate a asociatului aceasta închide accesul cooperativei la credite); 4. în legătură cu constituirea capitalului social, legea nu prevede modalități de constituire a acestuia. Forma cea mai răspândită este aceea că fiecare asociat varsă o cotă de adeziune pe baza căreia se formează capitalul social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de a alege între mai multe posibilități (inclusiv lipsa de responsabilitate a asociatului aceasta închide accesul cooperativei la credite); 4. în legătură cu constituirea capitalului social, legea nu prevede modalități de constituire a acestuia. Forma cea mai răspândită este aceea că fiecare asociat varsă o cotă de adeziune pe baza căreia se formează capitalul social asupra căruia există un drept de proprietate colectivă. La retragerea din cooperativă asociatul are dreptul la restituirea cotei aduse, fără a beneficia de vreun drept asupra capitalului acumulat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nu prevede modalități de constituire a acestuia. Forma cea mai răspândită este aceea că fiecare asociat varsă o cotă de adeziune pe baza căreia se formează capitalul social asupra căruia există un drept de proprietate colectivă. La retragerea din cooperativă asociatul are dreptul la restituirea cotei aduse, fără a beneficia de vreun drept asupra capitalului acumulat de cooperativă și neacoperit de cotele sociale. Situația este diferită în privința sumelor vărsate de către asociați sub forma "creditelor asociaților" (dat fiind că nu este prevăzută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]