KorAP: Find »[drukola/base=aterizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...163 164 165 ...206 >

5,127 matches

Corola-website/Law/260966_a_262295

Autonomă "Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA", cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, precum și cu ministerul de resort, reprezintă o condiție esențială în strategia Aeroportului Internațional Henri Coandă - București de a gestiona proactiv zgomotul aeroportuar. Zgomotul produs de apropierea, aterizarea și decolarea avioanelor este și rămâne sursa principală a zgomotului ambiental aeroportuar, comparativ cu alte surse, cum ar fi zgomotul produs de avioane în zona de parcare și staționare pe platforme sau la burdufuri, zgomotul la sol produs de vehiculele

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
de companii aeriene, iar modul de gestiune a spațiului aerian, respectiv aplicare a procedurilor de operare este definit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română și aplicat de Regia Autonomă "Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA". Mai mult, sloturile de aterizare/decolare sunt alocate de către CFMU Brussels Eurocontrol, în timp ce Ministerul Transporturilor controlează aprobarea sloturilor de zbor pentru liniile aeriene din afara spațiului de zbor al Uniunii Europene. Aeroportul este, conform prevederilor legale în vigoare, responsabil pentru gestionarea zgomotului produs de alți poluatori fără

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
la companii aeriene, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Regia Autonomă "Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA", Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Zgomotul la nivelul solului Zgomotul la sol se referă la zgomotele generate de toate sursele din cadrul aeroportului, excluzând decolarea și aterizarea aeronavelor. Principalele surse de zgomot aeroportuar la sol sunt: - aeronavele - la mișcările între piste și poziții de staționare, inclusiv încercările de motoare, respectiv procedurile de pornire, oprire a motoarelor, rularea în regim accelerat pe pistă la decolare și frânarea pe

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
surse de zgomot aeroportuar la sol sunt: - aeronavele - la mișcările între piste și poziții de staționare, inclusiv încercările de motoare, respectiv procedurile de pornire, oprire a motoarelor, rularea în regim accelerat pe pistă la decolare și frânarea pe pistă după aterizare, inclusiv utilizarea reversoarelor de tracțiune; - în timpul serviciilor de revizie și încercare a motoarelor; - agregatele auxiliare ale aeronavelor (APU), pentru furnizarea energiei electrice și alte servicii specifice aeronavelor: - echipamentele mobile terestre de handling, cum ar fi agregatele și echipamentele de furnizare

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
mișcare aeroportuare, precum și în trafic spre și dinspre aeroport: - agregate industriale și vehicule speciale destinate activităților de construcții. Poate cel mai ușor de identificat ca zgomot cu impact asupra comunității învecinate este cel din timpul frânării pe pistă, imediat după aterizare, cu utilizarea inversoarelor de jet de tracțiune. În mod frecvent, la aterizările de aeronave pe Aeroportul Internațional Henri Coandă - București piloții utilizează inversoarele de jet de tracțiune pentru a suplimenta forța de încetinire a aeronavelor la rularea după atingerea pistei

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
vehicule speciale destinate activităților de construcții. Poate cel mai ușor de identificat ca zgomot cu impact asupra comunității învecinate este cel din timpul frânării pe pistă, imediat după aterizare, cu utilizarea inversoarelor de jet de tracțiune. În mod frecvent, la aterizările de aeronave pe Aeroportul Internațional Henri Coandă - București piloții utilizează inversoarele de jet de tracțiune pentru a suplimenta forța de încetinire a aeronavelor la rularea după atingerea pistei. Utilizarea inversoarelor de jet de tracțiune dă posibilitatea piloților de a reduce

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
fi menținut în funcțiune maximum 15 minute după BLOCK ON TIME și poate fi pornit cu maximum 30 de minute înainte de STD. Pentru a reduce disconfortul în zonele adiacente aeroportului, comandanții sunt rugați să evite folosirea inversorului de jet, după aterizare, în consens cu exploatarea în siguranță a aeronavei, în special între orele 23,00 și 7,00 (ora locală). TWR va aproba funcționarea cu motorul/motoarele la turația de ralanti. Permisiunea pentru testarea la sol în plus față de ralanti trebuie

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
aeronave capitolul 2 numai între 9,00 LT și 17,00 LT, respectiv aeronave capitolul 3 numai între 6,00 și 23,00 LT. Aeronavele cu elice se vor clasifica drept capitolul 3." Operarea pe rute standard de decolare și aterizare SID/STAR pentru diminuarea zgomotului se efectuează ca procedură operațională pentru a permite reducerea zgomotului aerian și a impactului acestuia asupra populației, fiind o măsură ce este gestionată de Regia Autonomă "Administra��ia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
pistele în funcțiune. Fiecare procedură SID și STAR conectează aeroportul cu căi aeriene și sunt denumite după punctul de intrare sau de ieșire. În 2006, în spiritul identificării soluțiilor fezabile de reducere a impactului zgomotului ambiental prin proceduri avansate de aterizare, Aeroportul Internațional Henri Coandă - București a participat ca studiu de caz în Proiectul european pentru cercetare și dezvoltare "Basic - Continuous Descent Approach", coordonat de EUROCONTROL. Astfel, au fost evaluate oportunitățile, decalajele, obiectivele de performanță, în vederea implementării și în România a

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
București a participat ca studiu de caz în Proiectul european pentru cercetare și dezvoltare "Basic - Continuous Descent Approach", coordonat de EUROCONTROL. Astfel, au fost evaluate oportunitățile, decalajele, obiectivele de performanță, în vederea implementării și în România a unor proceduri operaționale de aterizare cu impact redus de zgomot, ca parte a eforturilor de implementare a Politicii integrate calitate-mediu a Aeroportului Internațional Henri Coandă - București (cu orientare în mod particular către reducerea zgomotului și concentrațiilor de NOx emise în timpul aterizării aeronavelor). Proiectul "Basic - Continuous

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
unor proceduri operaționale de aterizare cu impact redus de zgomot, ca parte a eforturilor de implementare a Politicii integrate calitate-mediu a Aeroportului Internațional Henri Coandă - București (cu orientare în mod particular către reducerea zgomotului și concentrațiilor de NOx emise în timpul aterizării aeronavelor). Proiectul "Basic - Continuous Descent Approach" a permis redactarea unui document european intitulat "Flight Efficiency Plan", document semnat de IATA, CANSO și EUROCONTROL la conferința Aviation amp; Environment Summit, 22-23 aprilie 2008, Geneva. Între 2007 și 2012 s-a derulat

ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260966_a_262295]
Corola-website/Law/266567_a_267896

se află primul port român în care ancorează nava, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel. ... (7) Infracțiunea săvârșită pe o aeronavă înmatriculată în România este de competența instanței în a cărei circumscripție se află primul loc de aterizare pe teritoriul român. ... (8) Dacă nava nu ancorează într-un port român sau dacă aeronava nu aterizează pe teritoriul român, iar competența nu se poate determina potrivit alin. (1), competența este cea prevăzută la alin. (4). ... Articolul 42 Competența pentru

CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 *). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/266567_a_267896]
a cărei circumscripție se află primul port român în care ancorează nava, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel. ... (4) Infracțiunea săvârșită pe o aeronavă este de competența instanței în a cărei circumscripție se află primul loc de aterizare pe teritoriul român. ... (5) Dacă nava nu ancorează într-un port român sau dacă aeronava nu aterizează pe teritoriul român, competența este cea prevăzută la alin. (1) și (2), în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel. ... Secțiunea a

CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 *). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/266567_a_267896]
Corola-website/Law/267284_a_268613

aeronavigant, definite la art. 9, 10 și 17 din statut, în procente cuprinse între 2-8% din solda de funcție prevăzută în statul de organizare pentru comandantul de batalion parașutiști/similar, pentru fiecare parașutare executată, diferențiat în raport cu condițiile de lansare și aterizare, cu condițiile de zbor și meteorologice și cu dificultatea lansării. ... (2) Pentru parașutările executate sub formă de exerciții combinate, cu acționarea comenzii manuale, cu deschiderea parașutei de rezervă, cu lansarea cu container de luptă sau materiale și de la înălțimi și

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
de tehnică aeronautică. Articolul 43 (1) Primele pentru asigurarea activităților aeronautice se acordă tuturor categoriilor și specialităților de personal aeronautic nenavigant, definite la art. 12 și 17 din statut, precum și inginerilor, subinginerilor și tehnicienilor de bord, astfel: ... a) prima de aterizare se acordă lunar personalului tehnic ingineresc de aviație, definit la art. 13 și 17 din statut, din unități (similare) care execută activități de pregătire pentru zbor a aeronavelor, exploatează la sol și în zbor aeronave, exploatează și întrețin mijloace tehnice

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
zbor prin mijloace tehnice de control obiectiv, diferențiat pe categorii de funcții ale personalului și tipuri de aeronave, în limitele a 0,04-3% din solda de funcție prevăzută în statul de organizare pentru inginerul-șef al escadrilei/similar, pentru fiecare aterizare urmată de refacerea capacității de zbor; ... b) pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare prevăzută la lit. a) se majorează cu 50%; ... c) pentru personalul tehnic-ingineresc de aviație care operează tehnica de avioane fără pilot, prima de

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
categorii de funcții ale personalului și tipuri de aeronave, în limitele a 0,04-3% din solda de funcție prevăzută în statul de organizare pentru inginerul-șef al escadrilei/similar, pentru fiecare aterizare urmată de refacerea capacității de zbor; ... b) pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare prevăzută la lit. a) se majorează cu 50%; ... c) pentru personalul tehnic-ingineresc de aviație care operează tehnica de avioane fără pilot, prima de aterizare (lansare) reprezintă un cuantum în limitele a 5-40

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
aeronave, în limitele a 0,04-3% din solda de funcție prevăzută în statul de organizare pentru inginerul-șef al escadrilei/similar, pentru fiecare aterizare urmată de refacerea capacității de zbor; ... b) pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare prevăzută la lit. a) se majorează cu 50%; ... c) pentru personalul tehnic-ingineresc de aviație care operează tehnica de avioane fără pilot, prima de aterizare (lansare) reprezintă un cuantum în limitele a 5-40% din solda de funcție, pentru fiecare lansare, diferențiat

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
urmată de refacerea capacității de zbor; ... b) pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare prevăzută la lit. a) se majorează cu 50%; ... c) pentru personalul tehnic-ingineresc de aviație care operează tehnica de avioane fără pilot, prima de aterizare (lansare) reprezintă un cuantum în limitele a 5-40% din solda de funcție, pentru fiecare lansare, diferențiat pe categorii și tipuri de avioane fără pilot; ... d) personalul aeronautic care execută activități de exploatare a simulatoarelor de zbor beneficiază de o primă

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
în procesul de instruire a personalului navigant, diferențiat pe categorii și tipuri de simulatoare; ... e) soldații și gradații voluntari în activitate, precum și militarii în termen, calificați, care desfășoară activități de asigurare tehnică de aviație, beneficiază lunar de o primă de aterizare în limitele a 0,5-2,5% din solda de funcție corespunzătoare gradului de caporal clasa I, pentru fiecare aterizare, urmată de refacerea capacității de zbor, diferențiat pe categorii de aeronave și activități; ... f) prima pentru asigurarea tehnică a zborului se

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
în activitate, precum și militarii în termen, calificați, care desfășoară activități de asigurare tehnică de aviație, beneficiază lunar de o primă de aterizare în limitele a 0,5-2,5% din solda de funcție corespunzătoare gradului de caporal clasa I, pentru fiecare aterizare, urmată de refacerea capacității de zbor, diferențiat pe categorii de aeronave și activități; ... f) prima pentru asigurarea tehnică a zborului se acordă lunar personalului tehnic-ingineresc de aviație, definit la art. 13 și 17 din statut, care execută lucrări regulamentare, periodice

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
statut, care execută activități de pregătire pentru zbor a aeronavelor, exploatează la sol și în zbor aeronave, exploatează și întreține mijloace tehnice de aerodrom, echipamente de altitudine și de prevenire a evenimentelor de zbor, i se acordă o primă de aterizare la nivelul a 1% din salariul lunar în valută, pentru fiecare aterizare. Pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare se majorează cu 50%; ... c) personalului tehnic-ingineresc de aviație, așa cum este definit la art. 13 din statut, care

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
sol și în zbor aeronave, exploatează și întreține mijloace tehnice de aerodrom, echipamente de altitudine și de prevenire a evenimentelor de zbor, i se acordă o primă de aterizare la nivelul a 1% din salariul lunar în valută, pentru fiecare aterizare. Pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare se majorează cu 50%; ... c) personalului tehnic-ingineresc de aviație, așa cum este definit la art. 13 din statut, care execută lucrări de exploatare, întrețineri curente și reparații ale tehnicii de aviație

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
în zbor aeronave, exploatează și întreține mijloace tehnice de aerodrom, echipamente de altitudine și de prevenire a evenimentelor de zbor, i se acordă o primă de aterizare la nivelul a 1% din salariul lunar în valută, pentru fiecare aterizare. Pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare se majorează cu 50%; ... c) personalului tehnic-ingineresc de aviație, așa cum este definit la art. 13 din statut, care execută lucrări de exploatare, întrețineri curente și reparații ale tehnicii de aviație i se

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]
de aerodrom, echipamente de altitudine și de prevenire a evenimentelor de zbor, i se acordă o primă de aterizare la nivelul a 1% din salariul lunar în valută, pentru fiecare aterizare. Pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare se majorează cu 50%; ... c) personalului tehnic-ingineresc de aviație, așa cum este definit la art. 13 din statut, care execută lucrări de exploatare, întrețineri curente și reparații ale tehnicii de aviație i se acordă o primă pentru asigurarea tehnică a zborului

LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267284_a_268613]