5,057 matches
-
fel de existență. „Femeia desăvârșită” a crescut sub ochii noștri, și tot sub ochii noștri îi vedem slăbiciunile. În mod ciudat, una din slăbiciuni e tocmai excesul de realism, de calcul rece. Această trăsătură e vizibilă încă în episodul din Balada mării sărate, unde încearcă să-l ademenească pe Corto Maltese, inducându-i ideea că ar putea deveni iubita lui. Era o stratagemă naivă, copilărească, pe care marinarul o demontează fără greutate. Mariajul ei reprezintă și el rezultatul unui calcul: viața
Iubitele lui Corto Maltese (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4160_a_5485]
-
căpitanul Slütter pe care aș fi vrut atât de mult să-l salvez din fața plutonului de execuție, la Corto Maltese, pe care am vrut să-l omor.” (Pratt, Pierre, 1994: 9) Într-adevăr, în unul din episoadele de început ale Baladei mării sărate, adusă pe culmile isteriei de cinismul, manipulările și minciunile lui Corto, Pandora trage un foc de armă asupra lui, hotărâtă să-l omoare. În acel moment, ea încă nu știa că-l iubește — sau poate că tocmai glonțul
Iubitele lui Corto Maltese (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4202_a_5527]
-
întâiul mare poem al unui popor de la Muzeul Literaturii Române, unde pe pereți se aflau panouri cu poezii ale lui M. Eminescu, G. Coșbuc, Ana Blandiana, Tudor Arghezi, Ion Pillat, L. Blaga, Șt. Aug. Doinaș, Gr. Vieru ș.a., nelipsind acordurile Baladei lui Ciprian Porumbescu și ale Rapsodiei lui George Enescu, au conferențiat Rodica Zafiu, Gh. Bârlea, Nicolae Iliescu, Dan Cristea. Manifestarea, consacrată Zilei Limbii Române, a fost marcată și de filialele Institutului Cultural Român din străinătate.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
de citire pentru clasele primare compunând pentru ele o serie de versuri potrivite. Ai avut un răgaz. Am pe birou al doilea manuscript (clasa III-a) și e necesară intervenția dtale. Alege, te rog, din ce ai câteva bucăți potrivite (Balada Greierului, ouăle de Paște, lupta între cocoși, etc.) și vină până la mine. Vină să vezi ce trebuie măcar. Stăruiesc pentru că e interesul dtale. îți asiguri, cu puțină muncă, un venit sigur, de câteva zeci de mii de lei anual. Te
Sadoveanu și Topârceanu by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7763_a_9088]
-
înseamnă, în context, morala în maxime și ilustrații a abecedarelor, pe care Ion Manolescu, Paul Cernat, Angelo Mitchievici le "scutură" fără pic de nostalgie, ca pe niște "fotograme ale unei copilării mistificate." Tratatele de metodică pline de clișee, basmele și baladele convenabil modificate, mizînd pe o logică nu tocmai impecabilă sînt citate ca mostre de "paraliteratură politică". Alte exemple "la minut" le servesc filmele polițiste made in Romania, tributare aceluiași maniheism "cu tentă". Și, în sfîrșit, ultimul capitol e consacrat "slavei
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
Mircea Mihăieș Corto Maltese e un erou de bandă desenată, creat de italianul Hugo Pratt. El intră în scenă în anul 1967, într-un „graphic novel” de amploare, Una balatta del mare salato / Balada mării sărate. Deși joacă un rol important în aventurile exotice desfășurate în Pacificul de Sud (lupte cu pirații, cu soldații germani din Primul Război Mondial, cu vietățile marine agresive și, în general, cu răutatea oamenilor) nu e singurul protagonist al
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]
-
Decât ochii care-ți plac... Scriu acestea cu gândul la invazia de muzică țigănească de toate felurile de la noi, confundată de unii cu cântecele populare autentice. între ele fiind o deosebire atât de mare, - noblețea estetică a cântecului învecinat cu balada și zdrăngăneala trivială a manelelor, - încât ai senzația că trăiești în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi, românii, - etnia de bază, - avem antropoizii noștri autohtoni; unul chiar împins de zor de la spate să
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
fi însoțite de către o fotografie a interpretului (10/15 cm) și partiturile muzicale ale pieselor cu care participă la concurs. Candidații vor avea de interpretat două piese inedite din zona etnofolclorică de apartenență, dintre care una fără acompaniament (doină sau baladă). În 16 și 17 mai, la Teatrul Național Craiova va avea loc preselecția, participanții obligându-se să achite o taxă de înscriere de 250 000 de lei, precum și cheltuielile de masă și cazare pentru două zile. Marele premiu al ediției
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]
-
Ibrăileanu în redacția Vieții Românești, făcînd munca de selecție a materialului și de "reparator" al manuscriselor trecute prin ciurul condeiului său sagace. A devenit, desigur, și colaborator permanent al prestigioasei reviste ieșene iar volumele încep să-i apară din 1916 (Balade vesele, Parodii), apoi, în 1918, Amintiri din luptele de la Turtucaia, selecția Balade vesele și triste, în 1920, și, apoi, în 1930, Scrisori fără adresă și Pirin Planina, 1936. Poetul se adaptase fericit în ambianța ieșeană (a povestit asta, mai tîrziu
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
de "reparator" al manuscriselor trecute prin ciurul condeiului său sagace. A devenit, desigur, și colaborator permanent al prestigioasei reviste ieșene iar volumele încep să-i apară din 1916 (Balade vesele, Parodii), apoi, în 1918, Amintiri din luptele de la Turtucaia, selecția Balade vesele și triste, în 1920, și, apoi, în 1930, Scrisori fără adresă și Pirin Planina, 1936. Poetul se adaptase fericit în ambianța ieșeană (a povestit asta, mai tîrziu, în conferința Cum am devenit moldovean), căpătase pasiunea vînătorii, petrecîndu-și sfîrșiturile de
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
anumită carte, despre un anume scriitor"? Tot așa observația interogativă că tot scriind despre tot și toate, fără alegere e curios cum poetul nu și-a dat seama că adevărata sa vocație trebuie căutată în izbînzile din Rapsodii, din cîteva balade, din Parodii. S-a complăcut în evocarea banalului transfigurat, descoperind că îi reușea tristețea umorului său pururea recunoscută. În prefața volumului de debut, antedatată, scria, cunoscîndu-se bine pe sine: "O, indulgentă critică postumă,/ Să nu le-nțepi cu vîrful unui
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
volumului de debut, antedatată, scria, cunoscîndu-se bine pe sine: "O, indulgentă critică postumă,/ Să nu le-nțepi cu vîrful unui ac/ Cărînd pe rînd baloanele de spumă/ În lacrimi grele iarăși se prefac." Tot atît de lucidă e aprecierea că Balada chiriașului grăbit ar fi emblematică pentru opera și personalitatea poetului. A făcut și multe concesii gustului minor, ca în aceste catrene: "Greu mi-i, dragă, fără tine/ Și te chem de atîtea ori, -/ Nu din zori și pînă-n sară/ Cît
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
dintre aprecierile sale conduc spre această concluzie. Ceea ce este, negreșit, un record pentru un comentator al operei lui Topârceanu. Asta, să adaug, deși istoricul literar nu pregetă să semnaleze realele izbînzi lirice ale poetului, inclusiv cele din Rapsodii sau din Balade. Ciudat lucru, atît de lucid în aprecieri cît privește lirica lui Topârceanu, brusc dl. Grăsoiu e cuprins de cecitate în spațiul prozei. Și memorialistica despre înfrîngerea de la Turtucaia cea despre perioada de prizonierat din Pirin Planina sînt, de admis, producții
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
-i aparțină și lui Salvador Dali cu efectul suprarealist știut. Plagiatul nu e însă în firea lui Ion Barbu, - cred că ar fi și cronologic exclus. în orice caz, inspirația poetului român, cert originală, este desăvârșită într-un stil de baladă sublim incantatorie ce ar fi dat Construcției, ipotetice, un accent muzical perfect organizat, autentic, fără acele fuites... fără acele scăpări ilogice tipic surealiste lipsite de vreun consens social, fără miezul profund de care tocmai vorbeam, de gălbenușul primordial, de acel
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
pot înscrie la sediul Centrului de Creație și Artă Timiș (str. E. Ungureanu nr. 1, tel. 0256-435 158, fax 0256-435 566) și vor prezenta în concurs două piese autentice din zona etnografică pe care o reprezintă, din care una (doină, baladă) fără acompaniament muzical. Organizatorii oferă premii substanțiale, în funcție de locurile obținute în concurs. Detalii se pot obține la tel. 0256-320 936 și 0256-320 306 (directorul Casei de Cultură Făget, Ion Olteanu) și telefon 0256-435 158 (dna Codruța Măgurean). S. POPOVICI din
Agenda2003-4-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280614_a_281943]
-
ta caldă să cadă" (D. Zamfirescu, Pe mare, I); "Rețea resfira-ne-vom părul/ Sub tremur de ape" (A. Toma, Okeanidele); Prin crîngul străbătut de luna,/ De primăvară înflorit,/ Pribeaga, cîntă o nebună/ Trecînd cu părul despletit" (St.O. Iosif, Balada); "Jucau nebunele copile cu părul despletit la lună" (Iuliu C. Săvescu, Pe muntele Situ); " Și plîng și eu, si tremurînd/ Pe umeri pletele-i resfir..." ( G. Bacovia, Nevroza); Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite,/ Din harfe
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
scrisul lui ca niște cărări de furnici prin iarbă", datează din îndepărtatul an 1954. Sunt și alte schimburi de mesaje între cei doi, unele sub forma dialogului liric, prin poezii ale unuia cărora celălalt le răspunde tot prin poezii. Unei balade despre „cei ce nu mai sunt" a lui Horea îi răspunde Brad printr-un „Epilog". De fapt la poezia lui Horea am vrut să ajung, o elegie declarat villonescă despre cei dispăruți. Despre cei care, nemaifiind, „cu ei se depărtează
Însemnare despre Ion Horea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6320_a_7645]
-
la Nichifor Crainic, căruia îi acordă mai multe pagini, întrebîndu-se - răspunsul fie nu e clar, fie e contradictoriu - dacă a fost o personalitate sau o personulitate, face apoi o digresiune, ceva cam prea dezvoltată date fiind dimensiunile cărții, pe tema baladei și a Cercului Literar de la Sibiu. Spre sfîrștul capitolului sînt telegrafic concentrați alți poeți trecuți prin închisorile comuniste - Andrei Ciurunga, Aurel Baghiu, Dimitrie Pagiac, Ioan Ploscaru. într-o simetrie destul de relativă și pe un ton destul de expeditiv sînt reluate numele
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
în lemne un satîr, / și copiii ziceau: ura/ și-i astupau cu laude deschisă gura. / Mama și tata, / ținîndu-se de mînă veșnic, / cu gurile în formă de o, / primitivi și naivi/ în tabloul lui Douanier Rousseau." Sînt, în fond, niște balade descusute și lăsate să pice, pe care le-ar putea înghiți, fără să mestece prea mult la ele, ,biografii" anilor noștri. Mai țepene își țin vîrsta poeziile din Boala de origine divină (1970, nu 1972, cum apare în antologie...). Pe
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
prezenți o miniatură semnată de Vasile Ijac, La crâșma. Motivați de valoarea intrinseca a melodiilor cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere ale
Colocviul ?Sabin V. Dr?goi? by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
a spiritualității rurale românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită varianta a baladei Miorița, o capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate
Colocviul ?Sabin V. Dr?goi? by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
după renașterea mea, umbra care fuge după mine când scriu pe cartiere: la revedere toamnă! în absența timpului timp, timp, timp la frontiera paradisului la frontiera infernului timp, timp în port, în file, în suflet concomitent cu scurgerea apei din baladă ce vindecă răni, cu alternanța anotimpurilor, cu legile cosmice, în persoane cineva scrie o dramă viața e o scenă mare timp, timp, timp în absența timpului dragostea, amintirile insuficiență de timp pentru suflet, pentru amintiri, pentru lacrimi insuficiență de timp
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7795_a_9120]
-
Gheorghe Grigurcu George Dan, Oamenii din lande - balade și poeme, ediție și prefață de M. N. Rusu, Editura Eikon, 2012, 100 p. Cu cîteva săptămîni în urmă, confratele și vechiul meu prieten M. N. Rusu mi-a făcut o dublă surpriză: mi-a telefonat de la New- York, după ce
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
a născut omul de cultură român Gheorghe Asachi, întemeietor al învățământului (1813), al presei („Albina Românească“) și al teatrului românesc în Moldova. În plus, a creat o adevărată „industrie“ a tipăriturilor: editură, tipografie, fabrică de hârtie. A scris sonete, fabule, balade, poeme fantastice, influențate de clasicism și de preromantism, drame și nuvele istorice. Luni, 3 martie IANCU VĂCĂRESCU Acum 140 de ani a murit poetul român Iancu Văcărescu. Membru al „Societății literare“ și al „Asociației literare“, a sprijinit începuturile școlii, teatrului
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
drame și nuvele istorice. Luni, 3 martie IANCU VĂCĂRESCU Acum 140 de ani a murit poetul român Iancu Văcărescu. Membru al „Societății literare“ și al „Asociației literare“, a sprijinit începuturile școlii, teatrului, presei și tipografiei românești. A scris poeme filosofice, balade pe teme folclorice, ode, elegii, idile și epigrame, reunite în volumele „Poezii alese“ și „Colecție din poeziile domnului marelui logofăt Iancu Văcărescu“. Marți, 4 martie ANTONIO VIVALDI Se împlinesc 325 de ani de la nașterea compozitorului și violonistului preclasic italian Antonio
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]