6,806 matches
-
vin. Al tău sumo cum amore M. Eminescu {EminescuOpXVI 185} Mult stimate domnule, Faptul că n-am răspuns până acum la telegrama expediată de dumneavoastră cu răspuns plătit este de o nepolitețe fără margini, pe care vă rog să aveți bunătatea de a nu mi-o lua în nume de rău. În chipul acesta se manifestă însă nehotărârea mea. Slavici îi scrisese lui Jacques că la "Timpul" lucrurile nu stau tocmai bine. De luni de zile nu-și primise salariul cuvenit
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
EminescuOpXVI 249} 227 [A. C. CUZA] Botoșani, 5 decemvrie 1887 Iubite amice Primește mulțumirile cele mai sincere pentru generozitatea cu care mi-ai venit în ajutor. Știu prea bine că adevărata generozitate e rară pentru a nu fi adânc mișcat de bunătatea d-tale pentru mine. Aș voi să fii bine convins de recunoștința obligatului d-tale și să nu ezitezi, dac-aș putea să-ți fiu folositor în vreo împrejurare, de-a te adresa la un om care va păstra toată
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și te sărut și iar te sărut când ești bun și-mi scrii, când nu, apoi te ocăresc, acum-însă te sărut. Veronica 17 ianuarie 1880 [VERONICA MICLE] Scumpul meu Eminescu, Am primit "Scrîncioabele" și "Farfaralele" pe cari ai avut nespusa bunătate a mi le trimite; într-adevăr, în starea mea de izolare în care trăiesc, cetitul mă mai distrage puțin, dar adevărat că numai puțin! Presupun însă că tu le cumperi aceste jurnale, în cazul acesta te rog nu // mi le
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
grăbește să-l înfulece pe celălalt. În sfârșit, iată că vine și rachiul nostru. În sănătatea dumneavoastră! Da, gorila a deschis gura, spunându-mi "doctor". În țara asta toată lumea e doctor sau profesor. Le place să-și manifeste respectul, din bunătate și din modestie. La ei, cel puțin, răutatea nu-i o instituție națională. De fapt nu sunt medic. Dacă vă interesează, înainte de a veni aici eram avocat. Acum sunt judecător-penitent. Dar îngăduiți-mi să mă prezint: Jean-Baptiste Clamence, sluga dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
se poate de limpede: "Să presupunem că am acceptat să apăr un biet cetățean care a ucis din gelozie. Socotiți și dumneavoastră, domnilor jurați, le-aș spune, cât de măruntă e vina unui om ce se mânie când își vede bunătatea firească pusă la grea încercare de vicleșugul sexului femeiesc. Și nu-i oare lucru mult mai grav că eu însumi mă aflu de partea cealaltă a barei, pe această bancă, fără să fi fost vreodată bun și fără să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
a coborît într-un nor, a stat acolo lîngă el, și a rostit Numele Domnului. 6. Și Domnul a trecut pe dinaintea lui, și a strigat: "Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare și milostiv, încet la mînie, plin de bunătate și credincioșie, 7. care își ține dragostea pînă în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește pe cel vinovat drept nevinovat, și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Spune părinte, Ioil, ce dorești de la noi? a întrebat domnul cu glas domol. Mărite doamne. Cred că ai aflat de la boierii măriei tale că acolo lângă Balosin este un locușor pustiu numai bun pentru o sfântă mănăstire. Și dacă în bunătatea măriei tale crezi că asta ar fi o faptă bună, atunci dăruiește-mi acel loc și voi face precum am spus - a grăit popa Ioil cu smerenie. Ce părere aveți, boieri dumneavoastră? a întrebat vodă. Și noi credem că ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ulcica asta cu ceai. Acum cât îi călduț, ca să-i simți gustul și aroma.” Am luat ulcica întinsă de bătrân și am sorbit din licoarea care răspândea o aromă nemaipomenită. „Ei, îți place ceaiul, dragule?” Nu știu cum să-ți mulțumesc pentru bunătatea asta, părinte. Simt cum capăt puteri cu fiecare înghițitură. Dar mai cu seamă prezența sfinției tale îmi toarnă balsam în suflet. Parcă am alt chef de citit cele terfeloage. „Știam eu că o să-ți placă ceaiul. Cât despre celelalte... Da
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
seamă că în fiecare locușor se vedeau, ici rugi de mure, colo tufe de zmeură, de dincolo îmi zâmbeau cu ochișorii lor negri afinele, mai încolo își arătau fața măceșele și cătina... Să nu calci alături de potecă, ca să nu zdrobești bunătate de fragi. Ia uite colo cimbrișorul, roinița și sunătoarea, romanița și traista ciobanului. Da’ câte buruieni de leac nu sunt pe aici! Până una-alta, hai să mănânci niște alune. Întâi, însă, vom ruga veverițele să ne lase și pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cimbrișorul, roinița și sunătoarea, romanița și traista ciobanului. Da’ câte buruieni de leac nu sunt pe aici! Până una-alta, hai să mănânci niște alune. Întâi, însă, vom ruga veverițele să ne lase și pe noi să ne înfruptăm din bunătățile lor...A întins mâna și a cules câteva alune. Apoi, vorbind cu alint în glas, a început să facă alunele să sune lovindu-le una de alta. Îndată și-au făcut apariția câteva veverițe, cătând curioase cu ochișorii lor mici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
s-au retras să le ronțăie pe îndelete...Priveam fermecat la acest spectacol de o delicatețe și o frumusețe greu de povestit...Îndată, bătrânul mi-a deslușit taina acestui ritual: Acum avem și noi voie să ne bucurăm de aceste bunătăți. Ne-am așezat pe iarbă chiar la umbra alunului. Să vezi acușica cum vin veverițele să se hârjonească prin alun, pentru a ne bucura sufletul. Nu după multă vreme, tot alunul era o alergătură de veverițe, când sus, când jos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de centaur. Tocmai când am terminat de ospătat, s-au auzit pași târșiți, semn că bătrânul se întorcea... Ia spune, fiule, te-ai îndestulat? Mulțumesc lui Dumnezeu și sărut dreapta, părinte! Mai mult decât în visele mele. Da’ de unde asemenea bunătăți, părinte? Apoi mai sunt și oameni ai lui Dumnezeu care au grijă și de sufletele noastre păcătoase... Spunând acestea, călugărul a așerzat în fața mea un coș plin cu ciuperci proaspăt culese. Uite aici bunătăți lăsate de Dumnezeu. Noi nu trebuie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în visele mele. Da’ de unde asemenea bunătăți, părinte? Apoi mai sunt și oameni ai lui Dumnezeu care au grijă și de sufletele noastre păcătoase... Spunând acestea, călugărul a așerzat în fața mea un coș plin cu ciuperci proaspăt culese. Uite aici bunătăți lăsate de Dumnezeu. Noi nu trebuie să facem altceva decât să-i mulțumim și să le culegem. La amiază, mâncăm tocană de ciuperci. Să te ajut și eu la treabă, părinte. Nu-i nevoie. Tu ia-o ușurel pe potecă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
timp, păzeam umbra stejarului. Acușica îi în lungul cărării, când trebuie să mă retrag la chilie, să nu-l fac pe bătrân să mă aștepte...În cele din urmă, am pornit către chilie... Bine ai venit, dragule. Uite colea, toate bunătățile sunt pe măsuță. Bine te-am găsit, sfinția ta. Nu știu cum o să-ți răsplătesc toată această muncă făcută de dragul meu - un străin - care am nimerit în chilia sfinției tale din întâmplare. Ei, nu chiar din întâmplare, fiindcă toate au o rânduială
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
se prefirează pe perete...Îmi frec ochii gândind: „Sunt obosit. Altfel...” Când îi deschid, o lumină puternică mă obligă să-i închid din nou... „Ceva nu-i la locul lui...Ce-i cu lumina asta?” Glasul bătrânului, însă, plin de bunătate, sună limpede: În sfârșit, ai făcut ochi, fiule? Rămân descumpănit. „De unde până unde vorbește lumina și de fapt ce se întâmplă cu mine? Parcă...” gândesc, încercând să pricep unde mă aflu de fapt și dacă visez sau sunt treaz... Deschide
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
De fapt era o buturugă. Scărpinându-se apoi în barbă - cam încurcat - cum mi s-a părut mie - cu un zâmbet pișicher, a grăit: Îți aduci aminte de lichiorul pe care l-ai băut mai ieri? Da, părinte. Și ce bunătate! Păi de unde crezi tu că pot lua eu rachiul pentru lichior, vișinată sau afinată sau...? De aici... Zicând acestea, a pus mâna pe un căzănel alături de care se găseau tot felul de mărunțișuri. Apoi a continuat: Îi dau foc pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ieșea niciodată din casă. " Fata ceea, firmerița de la doctor, ieșise și ea mereu la poartă, dar degeaba. Parcă un bărbat ca el avea să-și bată capul mult cu una ca ea! ... Se cunoștea de atunci! îl îndopa ea cu bunătăți în pachete! ..." Dar cucoana Vera văzuse cum o dată aruncase porția pe maidan, îi trebuia lui cadouri de la ea! ... Nu găsea oriunde! . . . Era drept că de ia Dănuleț din Piața Mare până la moșica Mari, de la căpitanul de intendență cu nevasta ușurică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cursul lui de anatomie, făcând în secretul cugetării aprecieri asupra "fecioarelor înăsprite" și cerând cu ifos și enervare bunei Lina, "liniște", pentru a putea relua studiul vioarei, probabil în raport cu concertul Elenei Drăgănescu. Liniște nu prea era, deoarece Lina, cu toată bunătatea ei, nu putea îndura obrăzniciile Siei. Într-o zi, scoasă probabil din fire, dase fetei o palmă. Scandalul totuși nu ajunsese până la Rim, fie că nu auzise, fie că nu vrea să facă dreptate între femei, fie că voia să
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
auzise vorbele lui clare și bine conturate, nu o izbi înțelesul lor provocator, o izbi surâsul... își bătea joc de ea ... râdea... Și el ca și Lică! Fu operația inversă a tuturor intențiilor cu care venise: gravitate, pocăință, indulgență, precauție, bunătate, lașitate, toate se întorceau pe dos. In demersul ei era, pesemne, cuprins și ceea ce avea să se petreacă între ei. Lucruri serioase și triste: mustrări, iertare, împăcare . . . poate chiar și înduioșare, acum că Lică o umilise și era pierdut. Cine
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
rochia. Era Lică! în obraz îi șuieră, printre dinți: - Cățea! și ieși. Lina își șterse cu voalul obrazul, ca și cum ar fi fost stropită de acel vifor al disprețului. Fața crispată i se făcuse acum palidă. -• Așa! zise. Era ultima ei bunătate care murea! Când Lina, ajutată temeinic ca și cum un plumb ar fi fost turnat în ea deodată, fu urcată în cupeu, moșica Mari îi șopti: - Ți-e rău? - Nu! sunt sănătoasă! Am să trăiesc o sută de ani! răspunse apăsat, răgușit
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Angelicăi primește în dar de la îngeraș, pe micuțul Flavius, o scumpete de băiețel, la apariția căruia, camera s-a umplut de lumină. Voi știați că îngerii au inimă? Cum să nu! Și încă o inimă caldă, iubitoare, duioasă, plină de bunătate. Inimă de înger - povestea Mariei Doina Leonte, tocmai acest lucru îl subliniază. Costeluș este un băiețel visător, de 8 ani, căruia îi place să stea culcat pe iarbă și să privească norii în asfințit. Ciudate arătări care se plimbă pe
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
vestitului Mestrovici, “ulterior maltratată de comuniști”. La aceste interesante dezbateri, participa și public. Ce lucru minunat! Tema principală era cea a modernității și modernismului. Radu Gyr apărea mereu în program. “Poetul era tinerețea însăși, o tinerețe luminoasă care fermeca prin bunătate și candoare”. Paralel cu unele date biografice, Papadima face remarci asupra unor volume originale publicate pe atunci dar și asupra traducerilor făcute de poetul Gyr: “șuvoiul liricii acestuia se revărsa impetuos și fermecător în mai toate revistele din țara noastră
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintîi an al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din temniță, 28. i-a vorbit cu bunătate, și a pus scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraților care erau cu el la Babilon. 29. I-a schimbat hainele de temniță, și Ioiachin a mîncat totdeauna la masa lui, în tot timpul vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
o nișă la căpătâiul părinților săi, s-a tras țărâna peste lespede și s-a așternut un substanțial covor floral multicolor. Flori multe din partea celor care l-au iubit, îl vor iubi și în inima cărora va rămâne veșnic pentru bunătatea și sufletul lui care a vibrat puternic din dragostea lui nețărmurită pentru cei care l-au cunoscut și l-au prețuit. Odihnește-te în pacea eternă, iubit prieten, la sânul celor care ți-au dat viață și sub crucea ocrotitoare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de mulți ani,începuse a fi numită, bunicuța tuturor din cartier. Ea, și Blândețea ei, erau, zilnic, pe buzele tuturor. Și modul lor de a fi, de a se comporta, cu toată lumea, era o mostră permanentă de bun simț, de bunătate, generatoare de respect, stimă și dragoste,în întreg, acel, crâmpei de comunitate. Și Blândețea a ajuns la căminul de copii ai locuitorilor zonei. La început, componentă a micului colectiv de educatoare, de aici, iar, mai apoi,în calitate de căpetenie a acestuia
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]