5,695 matches
-
Dicționar de mitologie populară: "[...] sunt duhuri ale aerului care au înfățișarea unor fete tinere - 3, 5, 7, 9, sau 12 la număr -, de o frumusețe uimitoare... Umblă despletite și capul le e împodobit cu flori. Conform tradiției, petrecerea lor e cântarea și jocul". Interdicțiile care vizează întâlnirea cu aceste personaje sunt numeroase. La o acțiune malefică declanșată pe cale auditivă se răspunde cu aceeași monedă: dacă ielele sunt numai sunet, cel care le întâlnește trebuie să le răspundă prin tăcere deplină [...]" Problema
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu tot neamul lor, luându-și fieștecarele iertăciune de la maica lor, rădicatu-s-au sfintele moaște și o au petrecut pân-în marginea orașului împreună cu părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți ... și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeiești și cu mare cinste. (211) Dar, dacă nu este amintită în această situație-limită, femeia de la curte (căci alte figuri în textele culte oricum nu sunt vizibile) stă mai mult exilată în apartamentele ei, stăpână peste un univers în principiu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
văd că vine; b) înlocuirea infinitivului cu gerunziul în contextul verbelor de percepție, în opoziție cu limbile romanice, care păstrează infinitivul; (c) Extinderea completivelor introduse prin complementizatorul să, după verbele care exprimă un act de voință: voleo cantare > vreau (a) cântare > vreau a cânta > vreau să cânt. 121 Vezi Cornilescu (2003: 383-384) pentru argumentele aduse în sprijinul fiecărei intepretări. Importante sunt testele de substituție, posibile pentru ambele intepretări: Ioana l-a văzut pe Ion coborând scările. (i) Și eu am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
spre a le tipări. Va edita doar opera lui Iancu Văcărescu, într-un volum pe care îl și prefațează. După dispariția lui Bălcescu publică un necrolog (1853), care constituie întâia biografie a istoricului. El este primul care susține că poemul Cântarea României i-ar aparține lui Bălcescu, opinie care avea o circulație mai largă în cercurile emigrației române. La Paris, în „Revue de l’Orient” (1845), îi apare însemnarea Coutumes du Pays Roumain - dintr-un memoriu pentru Jules Michelet -, descriind datina
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
de alunecarea într-o retorică a declamației. Și nu excursul reflexiv și simbolic, ci, naivă și limpede, cantilena sentimentală (chiar dacă sentimentalismul repugna teoreticianului: „o haină de teatru, s-o lăsăm actorilor vieții!”) găsește mai ușor drumul către muzică, precum în „cântările sfioase” ale lui Matei Elian sau ca în melopeea lui Eulampiu Slătineanu Ascult cum sonore.., în „cântările albe” ale lui Barbu Solacolu, ca acompaniament pentru spleen, ori la Al. Gherghel. Deși poezia de la V.n. nu a avut șansa de a
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
cantilena sentimentală (chiar dacă sentimentalismul repugna teoreticianului: „o haină de teatru, s-o lăsăm actorilor vieții!”) găsește mai ușor drumul către muzică, precum în „cântările sfioase” ale lui Matei Elian sau ca în melopeea lui Eulampiu Slătineanu Ascult cum sonore.., în „cântările albe” ale lui Barbu Solacolu, ca acompaniament pentru spleen, ori la Al. Gherghel. Deși poezia de la V.n. nu a avut șansa de a ieși din cadrul prestabilit prin individualități creatoare libere și puternice, ea a susținut cu ardoare simbolismul ca pe
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Ștefan Aug. Doinaș, Petru Solomon, Petre Stoica, Ilie Constantin, Gheorghe Tomozei, Florența Albu, Doina Sălăjan, Nichita Stănescu, Darie Novăceanu ș.a. În noiembrie 1953 revista îi publică lui Tudor Arghezi trei poeme, urmate apoi de altele, precum și de fragmente din ciclurile Cântare omului și 1907. Ocazional mai sunt găzduite poezii ale lui Ion Barbu (Bălcescu trăind, 1955), G. Bacovia, Victor Eftimiu, Emil Isac, Demostene Botez, Mihai Codreanu, G. Călinescu, Dominic Stanca, Radu Stanca, Ion Frunzetti ș.a. Un spațiu foarte larg se alocă
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Am simțul timpului, intens, lichid... / În mine fiecare clipă-și taie, / ca stema căzătoare, de văpaie, / drum, ca pe un cer întunecat și vid. // Sunt plin de înălțări și prăbușiri. / Am fost necontenit în frământare. / Mi-i martoră această grea cântare, / ce vâlvorește încă-n noi iubiri...” (Tectonică). Încercând să părăsească registrul naiv, Z. compune o serie de sonete, câteva dedicate capodoperelor brâncușiene. Dincolo de clișeele din versurile de început, lirica lui își desenează treptat un discret și nepretențios contur. SCRIERI: Sufletul
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
1983. Nota dominantă a acestor povestiri este pesimismul - moartea cuiva drag, ratarea unei vieți, neîmplinirea, sterilitatea sufletească. S-a impus însă ca romancieră cu Rămas-bun (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Arta conversației (1980; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Premiul Cântarea României) și Carnetul din port-hart (1995). Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Flacăra”, „România Mare” ș.a. Este și autoarea fanteziei dramatice pentru copii Grădina fermecată, jucată la Teatrul de Păpuși din Iași în stagiunea 1980-1981, a dramatizării Arta conversației, după romanul
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
debut vine de la Al. Vlahuță și N. Gane, scriitori cu mare reputație, precum și de la tânărul Mihail Sadoveanu, consacrat de un premiu academic. Relativ cunoscut este și poetul Artur Stavri. Contribuții care se impun sunt acelea datorate lui C. Stere (eseul Cântarea pătimirii noastre și cronicile internă și externă), G. Ibrăileanu (un capitol din Spiritul critic în cultura românească și cronica Autori și curente), A. Philippide (Istoria și critica literară), lui C. Botez (Poezii inedite de Conachi) și I. Botez (Studiul limbilor
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
pasiune. Arătaseră, de asemenea, o dexteritate rară în mânuirea tuturor armelor în polemică, de la argumentele cele mai subtile la inflexiuni profetice și sarcasm vitriolant. Stere, antrenat mai cu seamă în lupta politică, scrie totuși câteva eseuri literare cu impact major (Cântarea pătimirii noastre, Henrik Ibsen, Petroniu veacului al XIX: Oscar Wilde, Contele L. N. Tolstoi, „Europa” pentru un călător român din 1825). Îndeosebi G. Ibrăileanu, învingându-și inhibițiile, căutând parcă să recupereze deceniul de absență din presă, alimentează revista, la care
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
de șantaj pentru a obține maximumul de resurse este foarte mare. Pentru a contracara această supralicitare, autoritățile centrale multiplică indicatorii constrângători care, în 1953, sunt în jur de 10000 în URSS. Pe de altă parte, măsurarea schimburilor capătă forma unor „cântare” pentru calcularea relațiilor dintre economii și investiții sau dintre acumulare și consum; or, prețurile indicate nu sunt decât niște elemente de măsură fixate în mod arbitrar, iar nu niște indicatori fiabili ca în economia de piață. în sfârșit, fiecare plan
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
are Saying is Give Peace a Chance“. M-am mai uitat puțin la videoclip și m-am enervat observând mase largi de oameni ai muncii din Occident manifestând liber pentru pace. Iar eu pe atunci eram forțat să contribui la ,,Cântarea României“, prin punerea la dispoziția autorităților a micului meu corp de pionier din clasa a V-a, pentru construcția unui uriaș porumbel al păcii. Unul uman, filmat de sus de către regizori. Cred că din acest motiv devin violent când îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
bine să mai vezi din când în când un ciolan lângă intrarea în bloc, înseamnă că lumea are suflet, e bine, în fine, că există strada Lăpușneanu, pentru că aici ne putem pune masca noastră hâdă de europeni, rămasă de la vreo „Cântare a României“ de Halloween. Start Avignon Mihaela Michailov Străzițpâclă de picioroange, gulere și ritualuri medievale, asfalt moale ca plastilina răvășită pe tălpile fierbinți ale sandalelor, aer lipit de pielea din care țâșnesc bule de transpirație, zeci de flyere rotite ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
după obiceiul său în Biserică, la Sfânta Liturghie, și având în pântece pe acest prunc, când au vrut să înceapă a citi Sf. Evanghelie pruncul a glăsuit, încât au auzit toți cei ce erau aproape de maica sa. Deasemenea, în vremea cântării Heruvicului, a doua oară a strigat pruncul. Și când preotul a glăsuit "Sfintele sfinților", a treia oară s-a auzi, glasul pruncului din pântecele mamei. Din aceasta au înțeles toți că o să se arate mare luminător lumii și slujitor Sfintei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și amintiri din viața autorului, Cernăuți, 1899, p. 96. footnote> . Pînă și la Institutul Teologic, înființat în 1824, care pregătea preoți ortodocși, limba română, „trecută de tot cu vederea“ <footnote Ibidem, p. 149. footnote> , era acceptată doar pentru orele de cîntare pastorală și de oficiere a slujbei religioase; limbile de predare erau germana, latina și greaca. Rezultatul politicii școlare a administrației habsburgice a fost surprins foarte bine de G. Sion: „Educațiunea publică prin școli reușește a strivi elementul românesc. Numai poporul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu a avut valoare fiindcă era țăran, ci fiindcă era românul cel mai autentic“ <footnote După Ion Dodu Bălan, op. cit., p. 146. footnote> . Ieșirea din iureșul vieții, trăită cu maximum de intensitate, avea să aibă urmări nefaste în sufletul împătimitului cîntării pătimirii noastre. Curînd după demisia guvernului său, la 11 februarie 1938, pleacă la Viena pentru tratarea bolii care îl chinuia de mai mult timp. La începutul lunii mai revine la Cluj, părînd că lucrurile se stabilizaseră, dar pe 5 mai
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vaste și mai profunde. Concluzia pe care o oferă cercetătorului materialul studiat apare cu totul firească: acesta cuprinde „un bogat material lingvistic, arheologic, istoric, practici ale slujbelor religioase, date privind arta iconografiei poezia duhovnicească, versificarea duhovnicească, săvîrșirea ritualurilor în biserică, cîntarea corală în îmbinarea elementelor ei laice cu cele religioase“ (p. 13). Toate aceste aspecte „au fost legate de studierea procesului istoric de dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a ortodoxiei, de formare și dezvoltare a liturgicii naționale a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Călin), Anton Pann, Grigore Alexandrescu (I. Fischer), Miron Costin (P. P. Pa-naitescu), Rebreanu (N. Liu), Macedonski (Tudor Vianu, Adrian Marino), Bălcescu (G. Zâne), B. P. Hașdeu (Mircea Eliade), Delavrancea (Em. Mi-licescu), Odobescu (Tudor Vianu). (s) p. 100 Controversata paternitate a Cîntării României a fost abordată" recent prin mijloace statistice de către Ileana Neiescu, Aurelia Stan, loan I. Stan, Contribuții statistice la studiul paternității "Cîntării României", în Cercetări lingvistice, Cluj, 1964, nr. 2. Pentru istoricul problemei v. printre ultimii, Paul Cornea, Studii de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Zâne), B. P. Hașdeu (Mircea Eliade), Delavrancea (Em. Mi-licescu), Odobescu (Tudor Vianu). (s) p. 100 Controversata paternitate a Cîntării României a fost abordată" recent prin mijloace statistice de către Ileana Neiescu, Aurelia Stan, loan I. Stan, Contribuții statistice la studiul paternității "Cîntării României", în Cercetări lingvistice, Cluj, 1964, nr. 2. Pentru istoricul problemei v. printre ultimii, Paul Cornea, Studii de literatură modernă, București, 1962, pp. 269-290. Capitolul 7 (a) p. 113 Tudor Vianu s-a ocupat în unele studii de această lirică
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
mai departe, autorii citați în însemnări. Tânărul Codreanu știa, la nici 20 de ani, de Rabindranath Tagore, Louis Aragon. William James, Freud, Nietszche, Norbert Wiener, John Locke, Condillac, Voltaire, Robert J. Oppenheimer, era la curent cu dezbaterile referitoare la paternitatea Cântării României (omite, însă, să-l pomenească pe Al. Dima), se pricepea să transforme o pagină a unui istoric literar (Al. Piru) într-o pagină proprie, prin inserții de elemente inedite, cum ar fi asocierea lui Ioan Prale cu Urmuz și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tren și o plecat! ce vine acum? eu merg la Iași! Tîrgu Frumos, acolo să coborîți, acolo oprește acceleratul, ce stație o fi acum? nu e Tîrgu! băi, da' ce-o plecat, băi băiete! Sîrca, stați pînă la Tîrgu Frumos! cîntările sînt lupta cu vuietul, ne mai scoatem în stații, faruri gălbui fără putere Wartburgul teleghidat prin copilărie, cînd oprea creșteau, pleoape de albastru în priviri, peste spătar turnul coafurii, Crăciunul sătulul, Paștele fudulul! a murit sătul de zile, zi-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
las-o în pace! plecăm, berea la buzunar, clatină-te peste geanta de rafie, un picior se duce pe ciment, ce ți se petrece ține aproape, explicații faci din prea puține, băi cumetre, ăsta spune că să mai facem o cîntare! nu, luați și beți voi! ei, culcă-te atunci, dar nu te lăs, te mai deranjez eu! smucește umărul, se ridică, timpul de observație se scurge anapoda, copii pierduți în creșterile lor, Zăși Ani lovește cu pumnul în tine din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care marchează finalizarea tranziției spre modernitatea didactică. Primul este semnat de Zaharia Boiu (Abțdariu pentru școlele populare române), este scris în litere de tranziție, apoi în caractere latine, cuprinzând următoarele părți: Vorbirea, Citirea, Scrierea, Aritmetica, Geografia, Istoria, Fizica, Istoria naturii, Cântarea și Desenul. Istoria, ca obiect de studiu, încă nu își dobândise autonomia. Acest lucru avea să se petreacă, în Transilvania, doar după 1868 (cu ocazia legii educației emise de guvernul maghiar), care specifica faptul că istoria trebuia studiată ca materie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
III-a era introdus catehismul legii ortodoxe, alături de elemente de gramatică românească, de geografie și de aritmetică practică. Clasa a IV-a avea prevăzut în pachetul disciplinelor predate începuturi de geometrie și mecanică practică, completate de gramatică, desen liniar și cântarea religioasă. Lecțiile aveau un cumul de cinci ore pe zi, distribuite atât dimineața, cât și după masa. • Școli umanioare, cu durata de patru ani, se organizau doar la București și Craiova. Materiile predate includeau gramatica românească, geografia, limbile franceză, elină
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]