4,513 matches
-
pot cita barajul Strâmtori de pe râul Firiza, barajul Paltinul de pe râul Doftana, barajul Poiana Uzului de pe râul Uz, barajul Vidraru de pe râul Argeș, barajul Stânca-Costești de pe râul Prut și altele. De asemenea, pentru producția de energie hidroelectrică s-a executat cascada de centrale hidroelectrice de pe râul Bistrița până la confluența cu râul Siret, Au început, și diferite sisteme de gospodărire a apelor dintre se poate menționa sistemul de lacuri de acumulare din bazinul râului Bahlui pentru apărarea municipiului Iași. În 1967 Comitetul
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din țară, treapta principală având peste 16 m înălțime -, Gușet, Cormoaia, Anieș, cascada Puzdrele care se află la 1.520 m altitudine). Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din țară, treapta principală având peste 16 m înălțime -, Gușet, Cormoaia, Anieș, cascada Puzdrele care se află la 1.520 m altitudine). Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai mare
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din țară, treapta principală având peste 16 m înălțime -, Gușet, Cormoaia, Anieș, cascada Puzdrele care se află la 1.520 m altitudine). Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai mare arie protejată, localizată în grupul nordic al Carpaților Orientali, pe o suprafață de 47.227 de hectare, din care 3.300 hectare au
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
arie protejată, localizată în grupul nordic al Carpaților Orientali, pe o suprafață de 47.227 de hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate în anul 1979 "rezervație a biosferei". La intrarea în parcul național, dinspre Borșa, se află Cascada Cailor, într-o zonă de un pitoresc deosebit. Stâncile din zonă sunt o mare atracție pentru alpiniști. Rezervația științifică Pietrosu Mare se află în partea nord-vestică a Munților Rodnei. Aceasta se desfășoară de la circa 750 m la 2.303 m
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
montană din Baia Mare, peștera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (în anul 2009). Rezervația mixtă „Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn. Alte rezervații: Reportaje
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
cu laboratorul Los Alamos și Zona 51) și lumea extraterestră Xen, în care se ajunge în partea a doua a jocului. Protagonistul jocului, doctorul Gordon Freeman, este supraviețuitorul unui experiment care scapă de sub control la apariția unei neașteptate "rezonante în cascadă" (un fenomen cu totul fictiv) care deschide porți dimensionale către o altă lume devastând complexul.Odată cu deschiderea acestor porți dimensionale, extratereștrii din cealaltă lume invadează Black Mesa. Pe când Freeman încearcă să iasă din complexul distrus pentru a da o mână
Half-Life () [Corola-website/Science/305750_a_307079]
-
Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele care coboară din Masivul Postăvarul spre Poiana Brașov își au obârșiile în jurul altitudinii de 1.600 m. Cursurile superioare sunt intermitente, au caracter torențial, prezentând în profil longitudinal numeroase cascade și rupturi de pantă. În porțiunile în care străbat calcarele sau stive mai groase de grohotișuri se pierd în subteran pentru a apare în aval sub forma unor izvoare puternice.
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
general doar satele de reședință ale comunelor dețin facilități administative, posturii de poliție, oficii poștale și facilități bancare (cel mai frecvent Bancpost și CEC Bank) Repartiția unităților de învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus. "Cascadele și defileul Bolovănișului": "Alte frumoase cascade" mai pot fi întâlnite pe cursul Frasinului, Piciorului Pascului, Goșmanului, Răchitișului - în apropiere de vărsarea acestora în Tarcău, precum și pe văile Tărcuței (pe dreapta sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
comunelor dețin facilități administative, posturii de poliție, oficii poștale și facilități bancare (cel mai frecvent Bancpost și CEC Bank) Repartiția unităților de învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus. "Cascadele și defileul Bolovănișului": "Alte frumoase cascade" mai pot fi întâlnite pe cursul Frasinului, Piciorului Pascului, Goșmanului, Răchitișului - în apropiere de vărsarea acestora în Tarcău, precum și pe văile Tărcuței (pe dreapta sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la Ianuș" - Se află în
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
sector de chei săpat în gresie - Cheile Aței. "Stânca Piatra Șoimului" - Are 485 m și este situată în satul Piatra Șoimului din comuna cu același nume, pe partea stângă pârâului Calu. Reprezintă o stâncă înaltă de gresie, martor de eroziune "Cascada de de pe Pârâul Dracului" - Pârâul este omonimul Tocilei, situat în partea cealaltă de versant, spre valea Iapa. "Poiana Murgoci" - este cunoscută pentru câțiva paltini seculari groși și înalți. Se află spre vârful Murgoci în amonte de Piatra Șoimului. "Cascada Duras
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
eroziune "Cascada de de pe Pârâul Dracului" - Pârâul este omonimul Tocilei, situat în partea cealaltă de versant, spre valea Iapa. "Poiana Murgoci" - este cunoscută pentru câțiva paltini seculari groși și înalți. Se află spre vârful Murgoci în amonte de Piatra Șoimului. "Cascada Duras" - Este situată la 4,5 km în amonte în amonte de satul Negulești din Comuna Piatra Șoimului, pe cursul superior al pârâului Iapa . De-a lungul timpului pârâul Iapa a săpat valea astfel încât aceasta este formată dintr-o alternanță
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de defilee și sectoare depresionare. "Lacul Veselaru" - Este un lac aflat pe o treaptă de alunecare formată în anul 1940, situat în satul Luminiș din Comuna Piatra Șoimului, pe versanții din dreapta pârâului Iapa. Are o suprafață de 0.35 ha. "Cascadele Tocila 1 și 2" - Pârâul Tocila are 2 cascade, una este situată chiar în apropierea drumului axial al văii Iapa, la 1 km aproximativ în amonte de capătul satului Negulești, iar cealaltă se află pe același versant, mai sus în
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
lac aflat pe o treaptă de alunecare formată în anul 1940, situat în satul Luminiș din Comuna Piatra Șoimului, pe versanții din dreapta pârâului Iapa. Are o suprafață de 0.35 ha. "Cascadele Tocila 1 și 2" - Pârâul Tocila are 2 cascade, una este situată chiar în apropierea drumului axial al văii Iapa, la 1 km aproximativ în amonte de capătul satului Negulești, iar cealaltă se află pe același versant, mai sus în amonte. "Zona Stogul de Piatră": "Lacul Boiereasca" - După unele
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
în apropiere de satul Asău. "Lacul Goioasa" - Este situat pe versantul sud-estic al Muntelui Muncelu (1268 m, aflat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului), s-a format în urma unei alunecări produse pe fața sudică a acestuia după cutremurul din 1977. "Cascada din Apa Asău" - Este situată pe un mic afluent al Asăului, fiind vizibilă în perioadele mai umede ale anului. Se observă la 1 km de la ieșirea din Asău ca o "săritoare" în două trepte. "Lacurile de la Stirigoi" - Sunt în număr
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
formate pe trepte de alunecare. "Valea Pârâului Lespezilor" - Pârâul Lespezi are ca emisar Izvorul Alb, care se varsă în Asău. Valea sa este suport pentru drumul terasat pentru transport petrolier care ajunge la Bolătău. Pe cursul său se găsesc mici cascade și săritori. "Izvoarele de la Negulești" - Sunt (10 izvoare), sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Există în apropierea izvoarelor sărate un izvor cu apă dulce oligoradioactiv. Potențialul lor a fost valorificat începând din 1874 până în 1962 în Stațiunea Balneo-Climaterică Negulești, actual aflată
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
răspunzătoare" de adîncirea tuturor văilor (frecvent, cu 300-400 m), de formarea sistemelor de chei (caracteristica văilor din sectorul central-nordic), de ,încătușarea" meandrelor, impulsionînd totodată eroziunea fluviatilă, care a “selecționat" rocile după duritatea lor, creînd serii de cataracte, repezișuri, “săritori" și cascade. Sub raport altimetric, Munții Vrancei au înălțimi mai mari de 1100 m, culminînd la 1785 m în vîrful Goru. Nivelul altitudinal mediu de 1500 în poate fi generalizat la întreaga suprafață, el înglobînd marea majoritate a liniilor orografice prelungi, numeroase
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în formațiuni predominant gresoase de vîrstă paleogenă. Este accesibilă pe DN 2D, la aproximativ 71 km
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
gresoase de vîrstă paleogenă. Este accesibilă pe DN 2D, la aproximativ 71 km depărtare de Focșani, sau 3 km aval de centrul satului Lepșa. De la motelul situat în imediata sa vecinătate pornește și traseul turistic 7 (pe valea Tișiței). Spectaculozitatea cascadei se datorează detaliilor albiei modelată prin eroziunea selectivă a rocilor și tectonizarea formațiunilor geologice. Caracteristică este suita marmitelor, care obligă șuvoiul de apă să sară dintr-o scobitură în alta, liniștindu-se însă în bazinetul adîncit la baza căderii de
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
detaliilor albiei modelată prin eroziunea selectivă a rocilor și tectonizarea formațiunilor geologice. Caracteristică este suita marmitelor, care obligă șuvoiul de apă să sară dintr-o scobitură în alta, liniștindu-se însă în bazinetul adîncit la baza căderii de apă. Lungimea cascadei măsoară 76 m, diferența de nivel 14 m, iar debitul mediu 9m³/s. În mod obișnuit, viteza apei înregistrează 18 m/s.
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
sînt scurte, însă cu pantă mare. Văile lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității petrografice. Aproape în totalitate, rețeaua hidrografică are caracter permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri și mici cascade. În undele lor limpezi și reci, păstrăvul găsește cele mai favorabile condiții de dezvoltare, alături de alte specii, dintre care menționăm lipanul. Pe Bistrița Aurie, pe Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele care transportau buștenii
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
peste 35 de premii „Jocul Anului” în 2004. Jocurile din seria „Half-Life”, inclusiv Counter-Strike și Day Of Defeat, au vândut peste 15 milioane de copii. Acțiunea se petrece la 20 de ani de la incidentul Black Mesa, în care, în urma unei cascade de rezonanță, au apărut extratereștri de diferite rase, care au ucis aproape toți oamenii de știință și securitatea din facilitatea de cercetare Black Mesa. Printre supraviețuitori se numără și Dr. Gordon Freeman, care se luptă cu hoarde de extratereștri și
Half-Life 2 () [Corola-website/Science/305781_a_307110]
-
Nepean (calcaroasă). Relieful insulei Norfolk este relativ accidentat, cu altitudinea medie de aprox. 110 m și două culmi ce trec de 300 m (Mount Pitt 318 m, Mount Bates 319 m). Cu excepția cîtorva areale, între care Kingston (în sud) și Cascade (în nord), țărmul insulei este dominat de abrubturi stîncoase. Climă subtropicală-oceanică, cu temperatura medie anuală de 15 grade și precipitații ce depășesc 1300mm/an. Frecvente taifunuri, îndeosebi în perioada mai-ului. Din vegetația variată se evidențiază pinul de Norfolk (o
Insula Norfolk () [Corola-website/Science/305798_a_307127]
-
Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare rău subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peștera se face printr-un portal de 70 m înălțime și 30 m lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta( 300 m adâncime, 1000 m diametru). După câțiva zeci de metri de la intrare
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri puternice de apă. Este apa care s-a pierdut în Poiana Ponor. Apoi se pătrunde în zona dificilă unde bolovăni și trunchiuri de copaci clădesc baricade peste care apă formează cascade și vâltori. Pentru înaintare se folosesc tehnici alpinistice și bărci de cauciuc. Prima sală, ușor alungita are în partea superioară o galerie fosilă de 300 m. Urmează Sală Taberei, o verticală și primul lac navigabil. Se trece o nouă baricada
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]