4,913 matches
-
mei au răspuns "da" din toată inima, nu din interes. Locuința era frumoasă și încăpătoare. Bapțea s-a acomodat repede cu ginerele ei. Îl iubea ca pe propriul ei fiu. Avea și motive. Tata era un polițist deosebit de apreciat, disciplinat, cinstit și foarte priceput în profesiunea lui. Nu existau ordin, sarcină sau misiune pe care tata să nu le îndeplinească prompt, ireproșabil. În nopțile când patrula prin sector era adesea solicitat de colegii lui din alte cartiere pentru a le da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se zice sunt tot făpturi ale Celui de Sus. De ce, Doamne, mi-ai rezervat o asemenea moarte rușinoasă și crâncenă?? De ce, Doamne, m-ai lăsat să fiu bătut, schingiuit și omorât atât de crunt, după ce am muncit o viață întreagă cinstit și cu devotament?? N-am cerut nimic deosebit: o crăticioară de apă și un rest de mămăligă. Atât. Și atunci?? Bunica se ridicase de pe dâmbul pe care se odihnise și, înșfăcându-l iar de coadă, continua să-l târască pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la lumea de afară, străduindu-se să înțeleagă motivul acestei schimbări din viața lor. Partea dureroasă era că nu găseau niciun răspuns la întrebările repetate cu obstinație. De ce? De ce? Cum e posibil? Nu se știau cu nimic vinovați. Erau oameni cinstiți, care nu intraseră niciodată în conflict cu legile Statului, câștigându-și traiul zilnic prin muncă onestă. Și atunci? De ce?? Familia Butu nu avea motive de bucurie. Că bătrâna încă mai era printre cei vii, era un miracol: o parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
scorneau gorilele regimului totalitar-comunist. Nouă ani, timp în care tata a lipsit dintre noi, copiii, iar mama, singură, s-a luptat, zi de zi, ceas de ceas, să ne hrănească, să ne educe, să ne îndrume pașii pe căile drepte, cinstite și neîntinate ale acestei vieți atât de zbuciumate, imprevizibile și, de cele mai multe ori, revoltător de indiferente. Se făcuse liniște deplină. întunericul era stăpânul de necontestat, misterios și discreționar al întregului spațiu cuprins între pereții vagonului. Ambele familii își dormeau somnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cât ai clipi, cu sânge rece. Dar adevărul învinge întotdeauna "Veritas semper vincit". Localnicii s-au convins cu prisosință și în scurt timp că aceste calificative josnice și mincinoase nu sunt decât niște invenții grosolane și absurde la adresa unor oameni cinstiți, muncitori, deosebit de capabili, excelenți gospodari și complet nevinovați, cu scopul de a justifica în ochii opiniei publice actul condamnabil al deportării noastre. Sătenii recunoșteau cu bucurie și sinceritate influența benefică, în foarte multe privințe, a deportaților asupra vieții lor. Viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
O. pe buletin, se găseau constructori și meseriași de primă mână, aici erau intelectuali de valoare de care comuniștii aveau o teamă cumplită și pe care planificaseră să-i extermine. Într-adevăr, deportații aceștia erau oameni deosebiți; cu totul deosebiți. Cinstiți, muncitori, pricepuți, sociabili, primitori și veseli; în mai puțin de șase luni de zile, au transformat o părticică din stepa Bărăganului într-o oază înfloritoare, cu multe fântâni, cu apă rece, case frumoase și dichisite pe care toți locuitorii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
putea fi obiectivi, dar aleargă cu limba scoasă după... lumea bună. Dragii mei cititori, care mă opriți pe stradă, în supermarketuri, în autobuze, la chioșcul de ziare, voi care veniți la lecturile mele și mă citiți cu puterea voastră simplă, cinstită, de înțelegere, în voi cred cu adevărat. Și vouă vă mulțumesc mai presus de orice. A.B.E trecut de miezul nopții, mai avem ceva să spunem? Sau continuăm mâine? Am impresia că acest dialog între noi nu se va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din țara noastră (nu știu dacă să-i spun mai spun "a noastră", căci România pare să devină tot mai mult o colonie) și sunt edificat pe deplin cu monstruozitățile democrației "originale" pe care au construit-o "oameni săraci, dar cinstiți", foștii comuniști și urmașii lor. Sunt oarecum întristat de ce se întâmplă la noi. Și nu vorbesc neapărat de mine. Mă gândesc, de pildă, la cei peste trei milioane de români care au luat drumul amar al bejeniei. Ne iluzionăm că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cer de reflectoare, cu poeți Pe tobe, să-l glorifice măreț. * Mai mult decât hârtie, cu migală, Dintr-o pădure, brazi și orgi, departe, M-a deghizat zugravul de cerneală, Frumos împăturită, într-o carte, Ieri, azi, citită, recitită mâine, Cinstită seara, noaptea, dimineața, Cuvântul meu nu ține loc de pâine, Dar pâinea mea iluminează viața. M-au scris prin vremi penițe, oboseala, Durerea, frica și-am clădit paharul Cu-otravă sau nădejde, cu-ndoiala De Dumnezeu, bând până-n drojdii-amarul. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
informatori și a fost implicat în 'activitatea criminală' și la Pitești. Varianta comuniștilor asupra morții lui Bogdanovici spune că Popa l-ar fi 'demascat' la Pitești pe acesta, pentru ca regimul să nu le oprească activitatea și ca deținuții să pară cinstiți, prin opoziție cu Bogdanovici, care fusese oportunist. În plus, ar fi sabotat activitatea din atelierele Gherla. Vasile Pușcașu ar fi fost pregătit pentru a deveni legionar de un preot, în 1938-1939, iar în octombrie 1941 ar fi fost încadrat în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nou și astfel că m-am hotărât să mă sinucid la Securitate, deoarece în penitenciar s-ar fi aflat că m-am sinucis, ar fi aflat și familia mea și ceilalți deținuți și persoane oficiale care mă cunoșteau de 'om cinstit', căci în penitenciare ajungeam numai în urma unei noi condamnări. Juberian a fost implicat, în cele din urmă, în procesul înscenat deținuților și condamnat la moarte. A fost executat la Jilava pe 17 decembrie 1954. Kerop Keropeian (pr. Papken Keropeian) Kerop
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
câte îl cunosc, știu că nu are trăsături de ticălos-pervertit, am observat că atunci când avea de făcut un lucru, îl făcea cu scrupulozitate, a fost sincer și eu l-am apreciat bine, datorită priceperii de care dădea dovadă și felului cinstit în care a lucrat el. Totuși, admite că dacă Pop Cornel ar fi întrebat despre mine, el ar putea minți pentru a se răsbuna pe mine, dacă ar vrea să facă acest lucru, întrucât a fost bătut în mod serios
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru cine are puterea. Noi nu câștigaserăm decât niște primă‑ rii în ’92. Unde câștigasem primării, trebuie spus cu tristețe că, mai ales la București, corupția era deja mare - corupția sub administrația Convenției. Ciorbea, când a venit, era un om cinstit. A fost pentru noi o ușurare, pentru că el trebuia să îl înlocuiască pe predecesorul lui, care fusese corupt și care fusese tot al Convenției. sfârșit, eram mult mai curați decât ceilalți, pentru că nu avuseserăm ocaziile lor. Asta e cert. V.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
disperată, trebuia să oferi o alternativă, să absorbi toată forța asta de muncă ce se degaja. La Priva tizare și la Investiții Străine au fost numiți niște oameni care, după părerea mea, în primă instanță au fost și capabili, și cinstiți, oameni de genul lui Sorin Dimitriu sau Alin Giurgiu. Dar nu au avut susținere suficientă, că noi eram o tabărĂ de strânsură, niște oameni care, din diferite motive, se opuseseră regimului lui Iliescu, dar care nu se cunoșteau unii pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A, mă, vă iau capul că, în fond, eu n-am sprijinit regimul acesta ca să nu m-aleg cu nimic“ Și așa gândea extraordinar de multă lume și nu a existat voință politică la Ciorbea și Constantinescu, deși erau oameni cinstiți, de a-i apăra pe reformiștii onești. Fiecare voia să iasă el bine ca imagine, era pentru interesele lui, iar autoritatea lui Emil Constantinescu era extraordinar de limitată. Pentru că el venise din partea Alianței Civice, impus Convenției Demo cratice, n-avea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
vine să-i treci cu vederea minciuna. În timp ce Emil Constantinescu sau Victor Ciorbea erau oameni extraordinar de artificiali. Dar natura lui de comunicator nu trebuie să ne facă să avem o judecată foarte aspră față de Emil Constantinescu. Era un om cinstit ! Lucrul acesta este foarte important, având în vedere ce au făcut Ăia înainte și ce au făcut după. Și este un om care a avut de plătit. Lumea a uitat, dar a fost calomniat îngrozitor. S-a spus despre fiul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
făcut o greșeală că nu m-am băgat sau că n-am scris despre asta în public și am zis că viața internă a parti‑ delor e doar treaba lor. CĂci ce s-a întâmplat e că Ăia cumsecade și cinstiți au cam pierdut peste tot și cana liile mari au câștigat, iar șefii, nu știu cum se face, dar întot‑ deauna erau de partea Ăstora mai răi. Probabil că parti‑ dele acestea merg pe principiul selecției naturale ! PrădĂ torul cel mai mare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ca toți care vin la sediu să-și lase mașinile undeva după colț. Adică să nu vadă fraierii, pe umărul cărora plâng pesediștii, ce mercedesuri au aleșii lor. Atunci, din prima, mi-am spus că el nu e un om cinstit. A.M.P. : Asta-i o bună metaforă. Așa este ! Dar am ajuns la ora la care Ponta are prima șansă să câștige președin‑ ția. În cartea mea De ce nu iau românii premiul Nobel, de exemplu, la care am făcut corectura
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nouă: Crainicul Bucovinei... „De aceea vom căta să cultivăm cu răsfăț specificul spiritual al solului bucovinean și vom invita societatea acestui cuprins să-și potrivească o vibrație unică după nevoile psihice ale României moderne; vom arăta cu laudă, tuturor, fapta cinstită și dreaptă, precum nu ne vom sfii de a da în vileag ceea ce va fi contrariu...” Și încheia cuvântul de început cu urarea încurajatoare: „Asprimile vremii pe care o trăim să aducă folosul unei bune chibzuiri și formarea elanului de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Părintele nostru s-a oferit ca să termine lucrarea bisericii cu suma de 200.000 lei, dar primarul punându-se în legătură cu anumiți pictori au făcut o socoteală de 620.000 lei, apoi a avut nerușinarea ca să se prezinte la bătrânul și cinstitul părinte Bocca și să-l îmbie cu 40.000 lei bacșiș numai să tacă, să-i lase lui mână liberă să gătească biserica, având nădejdea să pună el mâna pe restul de 380.000 lei” (nr.25 din 3 iunie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
editor la Deșteptarea în această perioadă era Eusebi Ștefanelli iar redactor responsabil George Bor. La 1 februarie 1921, purtând numărul 1, anul III de la reapariție Deșteptarea - gazetă pentru popor, avându-l pe I. Iacoban la pupitru, se adresa „dragilor și cinstiților săteni” spunându-le că tinerii studenți din societatea studențească „Junimea” din Cernăuți, scot gazeta pentru popor Deșteptarea pe care a înființat-o în 1907 Ion Grămadă, fecior de țăran din comuna Zăhărești, mort pentru țară în războiul de la Mărășești întro
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țăranului. * Gazeta țăranului Gazeta țăranului ,supliment de duminică la ziarul Bucovina, apare în fiecare sâmbătă, director dr. Dori Popovici, prezidentul Ligii țăranilor români din Bucovina. Numărul 14 din 12 aprilie 1919, în 8 pagini, cuprindea articole pe înțelesul cititorilor: „Muncă cinstită și minte trează”, „În ogorul neamului”, „Articol țărănesc”, „Țăranii și cartea”; la Foiță se putea citi: „Fiți uniți și veți avea orice veți cere”; la rubrica „Partea glumelor” era tipărită „Povestea vorbei” de Anton Pan, iar Orest Horea Pașcanu semna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fiecărei luni, primul număr la 5 februarie 1932, redactor responsabil A. Iliescu, Societatea Tipografică Cernăuți. În articolul „Între arbitrar și interese de stat” prof. Petre D. Toma afirmă că: „La noi, românii, toate se fac în numele statului, actul eroic, cinstit, patriotic, dar și înșelăciunea, furtul, escrocheria, spiritul de gașcă, dușmănia, corupția etc.” Și mai departe: „Iată unde se găsește nefasta tradiție a fanarioților, bizantinismul! Noțiunea de stat prin nechibzuință, prin toleranța răului, prin guvernare pătimașă, fără scrupul în jefuirea bunurilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și constituit o societate pentru patronajul condamnaților, al cărei scop creștinesc, întemeiat pe cuvintele Mântuitorului: „Veniți binecuvântații părintelui ceresc căci am fost în temniță și m-ați cercetat” este de a face ca și condamnații să fie redați societății oamenilor cinstiți, după ce vor ieși din închisoare. Societatea își va îndrepta privirile, îndeosebi, către copiii abandonați moralmente, căci ei sunt cei care fac să crească numărul criminalilor și al tâlharilor, prin regimul la care sunt împinși în închisori și prin disprețul ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și înghițiți cămila.” (nr.16/28 august, 1908, pagina 12). Despre faptul dacă preotul trebuie sau nu să facă politică, foaia clericală din 22 februarie 1912 dezaproba „politica militantă, acel soi de politică ce distruge fără îndurare, împiedică orice activitate cinstită, ce seamănă neghina urii personale și a dezbinării între frați”, dar, „din faptul că preotul și învățătorul trebuie să evite mocirla politicii militante, în care se scaldă adesea ura și răzbunarea pe contul bisericii și al școlii, urmează oare, ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]