5,275 matches
-
cinci milenii, daca nu s-ar vedea cum amintirile sunt eliminate de diverse cauze, dintre care o parte provin de la oameni, o parte din cer" (2001, 339-340). Reflectând asupra aproape totalei uitări căreia etruscii i-au căzut victimă un popor civilizat și mândru, care odată controla cea mai mare parte din Italia, dar a cărui istorie și limba s-au pierdut, Machiavelli a făcut declarația filosofica cea mai extinsă ce poate fi găsită în lucrările sale. Acesta se referă la timp
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și Sorin Nica (Pitești). Mesaj pentru Aihan Omer: “V-am recuperat punctul pe care l-ați pierdut aici” La finalul partidei cu HCM Constanța, antrenorul Gabriel Armanu era mulțumit de deznodământul derby-ului: Antrenorul băcăuan a Ținut să continue și duelul civilizat al declarațiilor cu antrenorul Reșiței, Aihan Omer, care se plânsese că a pierdut pe mâna arbitrilor un punct la Bacău: <citation author=”Gabriel Armanu”>Poate că cei de la Constanța au fost dezamăgiți la final, dar per total a fost OK
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
o oră, și-au strigat nemulțumirile și disperarea față de drama care e pe cale să se producă. Deși n-a fost vorba de un miting autorizat, jandarmii care și-au făcut apariția n-au avut motive să intervină, dat fiind caracterul civilizat al demonstrației. 17 MARTIE Lovitură de teatru sau o banală șușanea ? Telenovela FCM Bacău și-a consumat astăzi un nou episod, plin de surprize. Astfel, sa anunțat că juriștii Consiliului local ar fi găsit o Hotărâre de prin 1996, conform
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
fi, vor înțelege că sacrificiile făcute în interesul îmbunătățirei și sporirei avutului nostru intelectual nu sunt pierdute pentru țară, căci acest avut este unicul semn prin care ne putem recomanda străinătăței spre a obținea un rang de onoare între popoarele civilizate occidentale. Am zis că în cariera mea literară am avut oarecare mici satisfacțiuni de autor care m-au îmboldit la lucru; dar nu-i mai puțin drept că de neasemănat mai multe ori m-am simțit atins de descurajare față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
oxidarea continuă a mediului, lucru după cum se vede legic și manifestat de-a lungul Întregii evoluții biologice pe Pământ. După cum se vede, n’am luat În discuție omul. Aceasta, pentru că am vrut să demonstrez că singur biosul de dinaintea apariției omului civilizat a putut susține evoluția, În sens oxidativ, a mediului, la care asistăm. Omul acționează asupra mediului ca și regnul animal, bineînțeles dacă pune În joc doar activitatea lui naturală. Despre aspectele artificiale ale acțiunii lui ar fi multe de spus
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
redox normal necesită energie, În cazul poluării macanice, caracterizabilă prin entropie, sunt optimist. Entropia este o noțiune care implică atât energia cât și informația, ultima putând compensa insuficiența energiei. Mai concret, tot atâta energie se consumă și pentru a depune civilizat un deșeu, și pentru a-l arunca oriunde; dar, recuperarea lui ulterioară consumă o altă cantitate de energie, consum care s’ar putea evita prin implicarea informației, adică conștientizarea faptului că el trebuie depus civilizat. Sau a evita a-l
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
consumă și pentru a depune civilizat un deșeu, și pentru a-l arunca oriunde; dar, recuperarea lui ulterioară consumă o altă cantitate de energie, consum care s’ar putea evita prin implicarea informației, adică conștientizarea faptului că el trebuie depus civilizat. Sau a evita a-l produce atunci când nu-i un rău necesar. “Radiosfera”, 22 mai 1995, ora 12,41 33. Oameni, plante și pământ basarabean Desigur ați băgat de seamă că atunci când Încerc să mă refer la tradiția românească folosesc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de la Nistru la Tisa. Nu e cazul Germaniei, Angliei sau Rusiei, de pildă, prea fragmentate din punct e vedere hidrografic. Asta poate contracara tendința de entropizare, adică de uniformizare, datorat impunerii unui mod de viață cosmopolit, uniform, comun, insipid, chiar dacă “civilizat”. Apa nu poate fi importată sau exportată, precum diversele produse uniformizante ca hamburgherul. Nu pot Încheia decât cu exemplul micuței Elveții, a cărei apă provine doar de pe un versant al Alpilor; iar cele patru comunități ale sale, acum mai mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Început, doresc să salut și să doresc viață lungă noii rubrici “Ecologica”. Într’adevăr, nevoia unui mediu normal cere din partea noastră strângerea rândurilor, mai mult, abordarea problemei Într’un mod cât mai divers. Noua rubrică, alături de celelalte, “Din cartea naturii”, “Civilizat, curat, atrăgător” și de acum veterana “Pro natura”, constituie tot atâtea căi pentru a ajuta natura. Și acum, la treabă. ...Motanul meu negru, mascota mea adică, nu de la Robingo, căci eu nu joc nimic pe nimic, m’a Învățat multe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Iar alt exemplu e subiectul de astăzi: pisica. Adorată la propriu În Egiptul antic, “lumea veche” a antichității, a plecat, În pragul Erei noastre, În vizită la rudele ei Încă sălbatice din Europa. I-a plăcut și a rămas. Dar, civilizată fiind, și-a educat urmașii să se apropie de om, alegere adesea fatală. Cu toate acestea, s’a integrat și ea perfect În ecosistemele locale, chiar dacă vrăbiile sunt de altă părere, iar relativ recentul ei popas pe meleagurile noastre nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lăsând urmași. În plus, situația a fost agravată de o malformare de mentalitate care a luat aproape dimensiuni de generalizare. Familiile instruite din România nu au mai vrut să facă copii, în schimb unele minorități puțin instruite și mai puțin civilizate, au abuzat cu facerea copiilor. Acum vreo 45-50 de ani, un coleg de servicu și fost coleg de facultate, căsătorit cu o femeie cu studii superioare, mi-a spus că el nu va face copii decât atunci când va avea condițiile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
doar Dumnezeu poate face asta!” Pe de altă parte, statul român și-a luat și el „măsuri legale” de protejare a vinovaților. Omorârea unui deținut în închisoare nu s-a încadrat la crimă (cum ar fi normal în orice țară civilizată), ci la „abuz în serviciu”, care se sancționează cu amendă sau închisoare „cu suspendare”. Cazul respectiv nu mai poate fi redeschis deoarece conform prevederilor „legale” din codul civil, un om nu poate fi pedepsit de două ori pentru aceeași faptă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
artă, literatură, muzică bună, tineri care încearcă să și asigure în societate un loc onorabil, stabil, și de ce nu, cu o activitate interesantă și bine plătită care să le permită să își întrețină familia și să-și crească în mod civilizat copiii. Sunt mulți în perioada actuală care își încearcă norocul în țări străine unde meseria și aptitudinile lor sunt mai apreciate decât în România. Pentru toți acești tineri de bună credință am și eu o vorbă. Ca să reușești în viață
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
lungă (TIR). Punctul de întâlnire a fost o cârciumă grecească. Amicul meu, Sdoukos, un grec crescut în România, mi-a arătat în local un ospătar care servea la mesele clienților, dar care impresiona prin fața lui luminată, prin ținuta demnă și civilizată, cu un păr mare, îngrijit și frumos ondulat. Atunci mi-a spus amicul meu: „Îl vezi pe ospătarul de acolo? Este venit din Grecia și este Doctor în Filozofie, dar ca să nu moară de foame aici în Germania, lucrează ca
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Șef de Grupă, dar venea îmbrăcat neglijent, cu pantaloni de Jeans uzați și decolorați. L-a chemat Inginerul Șef și i-a spus așa: „nu mă privește cum te îmbraci în timpul liber, dar la serviciu te rog să vii îmbrăcat civilizat, ca să poți susține cu demnitate o discuție cu delegații care ne vizitează”. Era o regulă în instituție ca toți cei din Centrul de Cercetare să poarte cămașă albă la serviciu. Și mai e un amănunt. Dacă vrei să obții un
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
teritoriul unei țări comuniste de unde oricând puteam fi reținuți sau întorși din drum. Ajunși în Ungaria însă, ne-a uimit diferența față de România, mai multă lumină, piața de alimente plină de produse curate și frumos ambalate, oamenii au fost foarte civilizați și chiar prietenoși. Budapesta ne-a impresionat prin monumentalitate, frumusețe arhitecturală și un spirit palpabil de unitate, conștiință națională și un plus de civilizație. A urmat apoi granița mare, „Cortina de fier”, trecerea spre Austria. Purtând încă teama în suflet
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
curat, case frumos întreținute, cu flori la ferestre, multă lumină și o mulțime de panouri cu reclame și fotografii enorme, colorate, frumos executate. Ajunși în Germania, impresia noastră a fost copleșitoare, curățenie, ordine, lumină, străzi și șosele (autostrăzi) minunate, polițiști civilizați, corecți, dornici să ne ajute, nu ca milițienii sadici și agresivi din România. Conform planului nostru, fiind ultima mașină în coloană, la o intersecție de autostrăzi cu forma de trifoi, i-am lăsat pe toți să meargă înainte, iar noi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vieții, legile strâmbe sau răutatea oamenilor te au silit să-ți părăsești țara, aceasta va continua să existe în inima și în sufletul tău ca fiind cea mai minunată țară, deși există în lume sute de țări frumoase, bogate, mai civilizate, mai îndestulate, mai ordonate. Purtăm însă cu toții, ascuns în suflet icoana sfântă a țarii în care ne-am născut, la care ne închinăm în taină și pe care o iubim așa cum este ea, împreună cu toate datinile și obiceiurile, cu credința
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cazuri când nunta cu dar se organiza de două ori, odată în orașul mirelui și a doua oară în orașul miresei, ca să mărească „darul”. Am văzut nunți cu sute de invitați care nu erau neapărat prieteni, și nici măcar oameni foarte civilizați, dar erau oameni cu bani. Nu puteai refuza participarea la nuntă căci tradiția era clară, ce-ar fi zis lumea dacă nu te duceai. Și cu darul de nuntă era tot așa. Conform tradiției, la miezul nopții, între două lumânări
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
considerau deci pe căpitanii greci și pe țăranii care îi urmau drept descendenții direcți ai eroilor mitologici ai lumii antice. Forțele otomane erau în mod frecvent zugrăvite ca barbari brutali care le terorizau din senin pe victimele lor nevinovate și civilizate. Ceea ce însemna de fapt propagandă națională grecească era deci abil prezentată lumii întregi de pictori, scriitori, poeți și politicieni. Cel mai influent filoelen în modelarea opiniei britanice a fost desigur lordul Byron, care a murit la Misolonghi în 1824. Cităm
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la cap niciodată nu dau. Au și ei niște criterii, sunt oameni serioși, cu principii. Am întrebat-o, pur și simplu, dacă i-a plăcut cartea, de fapt, asta e tot ce contează. Să-ți placă sau nu. Am discutat civilizat, cât să-mi dau seama că fata nici nu pusese mâna pe acea carte la care, ca să fiu patetic, muncisem ceva. De-aia și vorbesc atât despre ea. Poate era cam tot ce făcusem. De fapt, din ce mai citisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai selectă calitate și de o moralitate absolut incontestabilă, care după ce treceau printr-o selecție riguroasă erau trimise pe front la unități de aviație (am auzit că și la bazele navale) cu unicul scop de a întreține atmosfera decentă și civilizată care se cade unei unități a unei armate demne și moderne. Lili era direct sub aripa protectoare a lui Wilke, care îi dăduse atât o sumă de sarcini foarte neobișnuite, cât și puteri tot atât de neobișnuite, de care dădea socoteală exclusiv
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
L-a îmbiat și pe Vlad. El a refuzat politicos: Mulțumesc, nu fumez. Se vedea din intonația lui, dar și din întreaga expresie a chipului său că îi este recunoscător tovarășului Cameniță, fiindcă a renunțat la violență și îl tratează civilizat. -Mata ești poet? s-a interesat Cameniță tot așa, pe ton stins, inofensiv. Subit însuflețit, Vlad a început să dea explicații pe larg despre activitatea sa literară. În vreme ce se prefăcea că-l ascultă (nu distingea decât un fel de susur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
OMAGIU LUI GEORGE ENESCU (II) Simt nevoia să relatez aspectul important al atmosferei generale din timpul concertelor cum am mai relatat și la ediția precedentă. Saltul calitativ de anul acesta constă în faptul că de data aceasta publicul pare mai civilizat și mai rafinat. Nu și-a mai dat nimeni în petec cum s-a întâmplat la deschiderea ediției anterioare aplaudând când nu este cazul. Este drept că pe materialele tipărite aflate pe fiecare scaun la început era consemnat la subsolul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
nedrept să ocolim constatarea unui fapt care atestă că la nici una din locațiile unde se desfășurau manifestări de cultură nu a fost nevoie de forțe de ordine. Nu s-au văzut, la vreo sală de concerte, oameni în uniformă. Comportamentul civilizat de grup a făcut parte, după cum se vede, din pornirile lăuntrice ale fiecărui om dornic de normalitate. Aceasta nu înseamnă însă că trebuie să trecem cu vederea, și să nu dăm cezarului ce-i al cezarului, având în vedere ireproșabila
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]