4,982 matches
-
lună. Șiruri de case sărace, peticite, când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii sfâșiete din Gemara, pe care se coc colacii de sărbătoare [...]” (Iconostas și fragmentarium, 1872 ; <endnote id="cf. 685, p. 239"/>). Spre deosebire de Arghezi, Nicolae Iorga a simțit o bolnăvicioasă voluptate atunci când a descris mizeria În care trăiau evreii din Bucovina și Basarabia la Începutul secolului XX. Ceea ce este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
culeasă. Înrudite cu legendele de mai sus (tip „darurile lui Dumnezeu date etniilor”) sunt legendele privind geneza etniilor și a raselor. Într-un mit al țiganilor din Transilvania, Dumnezeu a făcut omul din lut și l-a pus să se coacă În cuptor. L-a ținut Însă prea mult la foc și a ieșit prea negru, pentru că „era ars de tot”. Acesta „a fost strămoșul negrilor”. Dumnezeu a mai Încercat o dată, dar a ținut prea puțin omul de lut În cuptor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost strămoșul negrilor”. Dumnezeu a mai Încercat o dată, dar a ținut prea puțin omul de lut În cuptor : „omul era Încă palid”. Acesta „a fost strămoșul albilor”. În fine, la a treia Încercare, Dumnezeu a reușit : „ultimul om era copt bine, aurit, bronzat”. Acesta „a fost strămoșul țiganilor” <endnote id="(108, p. 85)"/>. Despre specii ratate de oameni se vorbește și În mitologia folclorică românească. În cadrul antropogenezei mitice, o populație rebut sunt Jidovii : androizi giganți, monstruoși și antropofagi (vezi capitolul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și 2 din Ateneu (1971) sînt gata dactilografiate (12 + 12 pag.) și rămîne să le mai rumeg puțin și să le expediez. Pentru nr. 12, trimit așa cum am vorbit, o recenzie sau ce-o fi (3 pag.) la ediția N.D. Cocea. Un răspuns la ancheta despre poezie n-am putut scrie. Criză!!! Explicații ar exista, dar... Ce noutăți pe la voi? N-rul. cu Sadoveanu l-am primit. Am citit cronica (pe care o știam deja). Pe aici multă lume jubilează, citește, ca
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
datelor oferite de Centrul Național al Cinematografiei. în ordinea crescătoare a numărului de bilete vîndute, aceste filme sînt : ștefan cel Mare (de Mircea Drăgan) ; șapte băieți și o ștrengăriță (o coproducție franco-romînă în regia lui Bernard Borderie) ; Haiducii (de Dinu Cocea) ; Columna (de Mircea Drăgan) ; Tudor (de Lucian Bratu) ; Neamul șoimăreștilor (de Mircea Drăgan) ; Dacii (de Sergiu Nicolaescu) ; Mihai Viteazul (de Sergiu Nicolaescu) ; Păcală (de Geo Saizescu) ; și Nea Mărin miliardar (de Sergiu Nicolaescu). Cel mai vechi dintre ele este Tudor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
petrecut la câteva hore prin satele vecine au mers și la cea din Cursești Deal. Ca în toate satele și aici erau mulți băieți și fete, unii mai tineri alții mai vârstnici, cum se spune „mai bătuți de brumă, mai copți la minte, cu armata făcută” printre care se număra și Costache, ce avea 24 de ani. Deci se prinse în horă în rândul celor cu armata făcută, buni de însurătoare. Fetele de măritat ocheau câte un flăcău ce le-ar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum sunt strugurii, dacă sunt buni de cules, așa cum mi-ai spus matale. L-am văzut și pe moș Vasile Arghir, vecinul nostru cu via; el mi-a spus că de luni se apucă de cules poama tirează, că-i coaptă, și dacă vine vreo ploaie, cum boabele sunt subțiri la coajă, crapă și mucegăiesc. Am și văzut unii butuci unde ciorchinii au prins mucegai, rosti Maricica dovedind că a învățat bine lecția viei și vinului; − Da’ despre nohan ce-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dreptate, vecine, dar poama cea albă, de nohan, ne va da bătaie de cap, că de n-o culegem la vreme se pierde, mai ales de cade brumă; dar n-am de ce s-o culeg acum, dacă nu este încă coaptă; − Așa-i, vecine Costache, trebuie să vedem cum o fi vremea, dacă amenință bruma, trebuie să dăm foc la bălegar ca să nu atingă poama; da’ eu voiam săți spun altceva, mi-a mers la suflet cum ați cântat și ați
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ei dacă sunt chiar atât de frumoși , pe cât i-a lăudat bădia Costică, fiindu-i teamă să nu fie cumva furați de „binevoitori”. Ochii ageri ai fetei au zărit două harbuzoaice dolofane; știa de la frate-su Gheorghiță că pepenele este copt dacă cârcelul de care este prins de vrej s-a uscat. Mai văzuse cum bădia Gheorghiță îi încerca și ciocănindu-i cu degetul, dar nu era ea sigură cum trebuie să sune un harbuz copt. Privește la prima harbuzoaică, vede
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum trebuie să sune un harbuz copt. Privește la prima harbuzoaică, vede că are cârcelul încă verde, asta înseamnă că nu-i încă coaptă. Merge și la a doua, are cîrcelul pe jumătate uscat , dar nu-i sigură că este coaptă, ca să fie ruptă de la vrej. Trece mai departe, verifică cârceii a încă vreo treipatru pepeni. în sfârșit găsește o harbuzoaică care i se pare că ar fi bună, o rupe de la vrej și plecă cu ea sub braț către iaz
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cât de bine îl apără Iosub de aceste acuzații neadevărate, și-a văzut în continuare de treabă. Muncea la frământat aluatul și la făcutul covrigilor, care se pregătesc după o rețetă specială, trebuiau mai întâi să fie fierți, apoi erau copți în cuptorul bine încălzit și supravegheați cu atenție, să se rumenească frumos . Brutarii dădeau mare atenție la pregătirea acestor covrigi, o marfă mult cerută pe la toate târgurile din Plopana, Băcești și Puiești. Gheorghiță știa bine acest amănunt, deoarece îl însoțea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de țărani din vechime și era transmisă din tată în fiu, așa îi spusese lui Gheorghiță taică-su, Costache. Acasă Vasile și Săndel se întorseseră de la școală și după ce au mâncat, au mers în grădină ca să culeagă roadele ce se coc mai târziu cum sunt bostanii albi, prunele albe dulci ca mierea și strugurii de răuruscă. Băieții lucrau în grădină până ce dădea întunericul, care acum toamna cădea mai devreme. Apoi se adunau în casă și-și scriau temele sau învățau lecțiile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
car sau căruță, în una din diminețile lunii septembrie a anului 1946, care fusese cel mai secetos an, Maria s-a sculat de dimineață, la răsăritul luceafărului de dimineață și a plecat împreună cu Elena Toloacă spre Vaslui, cu câteva turte coapte pe plită și câțiva lei dați de Emilia, să fie acolo. Când sătenii din Ivănești își duceau animalele la păscut, cele două femei străbătuseră cei 12 kilometri dintre Pungești și Ivănești și urmau să aștepte o cursă ce mergea spre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
noi spre seara zilei de Paști, cu rația pentru seara respectivă. De trei zile nimeni n-a văzut ceva hrană, descurcându-ne fiecare pe cont propriu. Până la sosirea hranei, în ziua întâi de Paști oamenii au mâncat boabe de porumb copt la jar. În ziua următoare merg la compania de aprovizionare și aduc și echivalentul hranei restante, ceea ce nu a convenit unora... obișnuiți să se îmbuibe din dreptul ostașului. Facem totul după ordinele superiorilor, conștienți de pericolul ce s-ar ivi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
contur. De ce începe? Nu știu. Probabil că în timp voi fi mai sigură pe ceea ce fac. Deși în meseria noastră nu e bine să fii așa de sigur. Autobiografia Merciutkinei am făcut-o pe măsură ce înaintam în lucru. Ea încă se coace, nu este terminată, colcăie în mintea mea și urmează ca atunci când voi reuși să mă liniștesc și să găsesc răgazul de care încep să simt nevoie, să am puterea să o scriu. Îmi pare rău că nu reușesc de fiecare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
că "mâine la ora 11,00 ești chemat la primul-secretar al regiunii de partid". Pe vremea aceea respectiva persoană era echivalentul în putere al lui Ștefan cel Mare și îmi tot băteam capul cu ce greșisem și ce mi se "cocea" de eram chemat la "Înalta Poartă", eu, un nevolnic, un neica nimeni, o furnică oarecare a mușuroiului de oameni ai muncii. A doua zi, pus la patru ace, eram prezent la înfățișare cu jumătate de oră înainte de termenul fixat. Fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Chile (cuvânt însemnând în limba indigenilor mapuches "locul unde se termină pământul"), cu cei 4000 de kilometri de la nord la sud, cu zone cu diferențe mari de temperatură, este practic o fabrică non-stop de fructe și legume "proaspete" strugurii se coc mai întâi la Copiapo, apoi în La Serena, apoi în Valle Central... Datorită solului și climei, fructele și legumele expuse în Mercado Central par de expoziție frumoase, gustoase, proaspete și de dimensiuni neobișnuite ciorchini de struguri de 1,5-2 kilograme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un restaurant bun pe șosea acolo unde sunt multe camioane parcate înseamnă că mâncarea e "pe cinste". Că e așa aveam s-o constat chiar în drum spre Curitiba și gratarul servit de "tio Nelson", acompaniat de ceapă și ardei copți pe plită, nu l-am uitat nici astăzi! Într-un restaurant cu rodizio, de obicei la intrare, pe perete, sunt prezentate două secțiuni una a unei vaci, alta a unui porc, zonele "anatomice" fiind clar definite pentru novici: chuleta, cupim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am simțit miasma. Dup) aceea am v)zut vulturii, câinii și șacalii care se Înfruptau din ele. Și-apoi, deodat), au ap)rut niște tranșee egiptene cu numeroase cadavre În putrefacție, sprijinite de parapeți, m)dulare desc)rnate care se coceau la soare și un miros greu, ca de carton putrezit. Mai Întâi cadavrele se umflau, pentru că apoi uniformă s) plesneasc) din cus)turi. Se descompuneau; ochii li se lichefiau, li se scurgeau din orbite; și oasele craniului ieșeau repede la
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
se cerea să fiu bucătar fără metaforă. Am cumpărat câteva vinete, ceapă, ulei și o plită, pe care le-am urcat pe furiș În liftul hotelului meu, căci la recepție era scris cu litere groase: Interzis mâncatul În camere. În timp ce coceam ilegal vinetele, Încercam să-mi amintesc ce făcea mătușa mea Olimpia ca să-i iasă cea mai delicioasă salată de vinete de pe planetă. Seara, când am revenit cu produsul meu gastronomico-teatral printre actori, spațiul era transformat. Ce păruse neprietenos devenise dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
RADU COCEA ALEXANDRU COCEA Patimile după Ștefan "Așa mergem din veac în veac, Ca drumețul din calea lupilor... Săracul Ștefan Vodă, undei să vadă..." Nicolae Iorga EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Mulțumiri sârguincioaselor doamne Veronica Comăneci și Gabriela Popescu, care mult au pătimit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
RADU COCEA ALEXANDRU COCEA Patimile după Ștefan "Așa mergem din veac în veac, Ca drumețul din calea lupilor... Săracul Ștefan Vodă, undei să vadă..." Nicolae Iorga EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Mulțumiri sârguincioaselor doamne Veronica Comăneci și Gabriela Popescu, care mult au pătimit cu redactarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mergem din veac în veac, Ca drumețul din calea lupilor... Săracul Ștefan Vodă, undei să vadă..." Nicolae Iorga EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Mulțumiri sârguincioaselor doamne Veronica Comăneci și Gabriela Popescu, care mult au pătimit cu redactarea nesfârșitelor variante. (c) RADU COCEA, ALEXANDRU COCEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Lilianei cea care a crezut, ma ajutat, și a suferit alături de mine Predoslovie " Fraților cetitori, să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte"... Și, să nu gândiți că sunt basne... fost-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veac în veac, Ca drumețul din calea lupilor... Săracul Ștefan Vodă, undei să vadă..." Nicolae Iorga EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Mulțumiri sârguincioaselor doamne Veronica Comăneci și Gabriela Popescu, care mult au pătimit cu redactarea nesfârșitelor variante. (c) RADU COCEA, ALEXANDRU COCEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Lilianei cea care a crezut, ma ajutat, și a suferit alături de mine Predoslovie " Fraților cetitori, să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte"... Și, să nu gândiți că sunt basne... fost-au scrise în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
această cauză, s-a îmbolnăvit și a ajuns la spital. Doctorii i-au găsit intoxicație în sânge și vase de sânge perforate în stomac. După însănătoșire a revenit la vița de vie a colectivei. În anul următor, după ce s-au copt stugurii, înainte de a fi culeși, a venit de la „raionul de partid” un camion care a cerut, „pentru partid” patru tone de struguri. Dinu le-a dat cantitatea cerută dar nu le-a îngăduit plecarea decât dacă dau scris ce cantitate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]