8,920 matches
-
de chestionare, organizarea de interviuri, redactarea de scrisori către alți colegi, organizarea de dezbateri ulterioare în temă, organizarea unor runde de interpretări, colectarea de opinii postexperiență, recursul la grupuri-focus de analiză. • Moduri proprii ale educaților de tip formativ: înțelegerea sarcinii, conștientizarea sarcinii și a nivelului de atins, autoevaluarea, autocorectarea în raport cu criteriile de realizare și criteriile de reușită. • Moduri de reglare de tip formativ: retroactiv, proactiv și interactiv. • Observația, fiind cea mai des utilizată de către educatorul practician, oferă multiple oportunități pentru a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetare, • rezolvarea unor studii de caz critice, • alcătuirea de portofolii tematice, • propunerea de probleme practice cu caracter creativ ș.a. E. Procedee, tehnici bazate pe autoevaluare: • autoanalize critice, • autoaprecieri pe obiective și criterii, • compararea propriei aprecieri cu criterii date de performanță, • conștientizarea erorilor proprii și a consecințelor, • autoanaliza cauzală și comparativă pe criterii, • reflecția personală asupra progresului, • autoevidența reușitelor/eșecurilor, • raportarea la așteptări sau la experiențe anterioare, • schimbarea perspectivelor de analiză și construcție ș.a. Experimentul nostru a validat și faptul că profesorul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educații, cu elementele sistemului, ale contextului educațional. Leadershipul în clasă este acea activitate a unor educatori-lideri (formali sau/și recunoscuți astfel de către grupuri), care determină și direcționează activitatea educaților, prin urmărirea realizării de acțiuni în cele mai bune condiții, prin conștientizarea și asumarea de responsabilități asupra realizărilor și insucceselor. Sau este procesul de ghidare a clasei spre realizarea unor obiective organizaționale (aplicând știința complexității și teoria sistemelor dinamice), cu tehnici anume, prin utilizarea și coordonarea activităților, printr-un ansamblu de decizii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
colaborare, utilizarea influenței și a charismei în determinarea acțională a celorlalți și atragerea, motivarea lor pentru realizarea obiectivelor. În fond, aici se vede dinamica relațiilor de bază în procesul influențării, atragerii, motivării elevilor prin alternative procedurale și de stimulare, disciplinare, conștientizare, responsabilizare. De unde și utilizarea termenului de relationship, ca bază pentru leadership în grup, unde comunicarea și colaborarea se pot realiza prin mijloace verbale, nonverbale, paraverbale sau acționale, încât leadershipul a putut fi definit și ca artă a creării mediului pedagogic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relațiilor interpersonale. Iar el nu trebuie decât să conștientizeze, să analizeze și să echilibreze aceste categorii de așteptări, să armonizeze cerințele normative ale școlii cu cele pedagogice ale realizării concrete, efective a procesului educațional în clasă. Divergențele semnalate rămân, dar conștientizarea acum a nevoii de creștere a raționalității activității sale, prin rolurile manageriale clasice și moderne explicite, creează noi așteptări, din partea sa chiar. Mai ales că educații înșiși le generează: de a fi conduși mai eficient, organizat, coordonat, de a fi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
succes, în baza performanțelor anterioare, comportamentul motivat fiind în funcție de puterea motivului, de așteptare, de stimulare. Sau poate recurge la cunoașterea și folosirea performanțelor așteptate de către educați, la corelarea modului de implicare a lor în acțiune cu nivelul realizării ei, la conștientizarea raportului între efortul depus și performanța așteptată. Sau caută întărirea încrederii acestora în acest demers prin utilizarea adecvată a recompenselor (ca instrumente). Sau mizează pe aprecierea implicării afective în obținerea reușitelor, conform preferințelor. De fapt, nivelul valorificării motivației în leadership
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiecte ale acțiunilor, • îi stimulează în căutarea de aplicații și variante de soluționare, • provoacă formularea de ipoteze, • le stimulează interpretările proprii, • îi antrenează direct în evaluare și reglare, • prevede un context/mediu pedagogic și psihosocial adecvat afirmării elevilor, • le stimulează conștientizarea motivației și a acțiunii disciplinate, • facilitează valorificarea și corelarea cu experiențe nonformale și informale, • le antrenează metacogniția, reflecția. 8.4. Paradigma autorității versus paradigma libertății în leadershipul educațional Autoritatea este un concept central în psihosociologia organizațiilor, ca fiind semnificativ pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
efectelor asupra educaților, • a utilizării feedbackului, • a accentuării pregătirii acestora pentru adaptarea și integrarea socio-morală, nu numai pentru dezvoltarea cognitiv-intelectuală. În plan pedagogic, dincolo de exagerările nondirectiviste, cu tentă mai ales de terapeutică psihosocială, autoritatea și libertatea trebuie interpretate prin prisma conștientizării responsabilității fiecăruia dintre parteneri în realizarea obiectivelor educative, formative. În căutarea fundamentării asupra nevoii acestei echilibrări în interacțiunea educator-educați, ca esență a educației însăși, ca influență a educatorului asupra educatului care se dezvoltă, prin postura de educator-manager și lider recunoscut
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ansamblu de referință pentru ameliorarea calității educației, • respectare a adevărului științific, • prețuire a faptului real, • reguli metodologice precise, • proceduri transparente, • echilibru și complementaritate între interpretarea cantitativă și calitativă a rezultatelor, • transferabilitate de criterii, • respectare a exigențelor calității, • raportare la scop, • conștientizare a efectelor asupra deciziilor, • devenire a limbajului profesional mai riguros științific și argumentat în dezbateri sau în elaborarea de texte pedagogice, • găsire de noi semnificații ale conceptelor în contexte și situații particularizate (descriere, explicare, înțelegere, cazuistică, dinamică, funcționalitate, pertinență, prevenție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specificarea a ceea ce a câștigat, cu identificarea rezultatelor. Desigur că practicianul-cercetător va respecta și principii specifice ale acțiunii-cercetare, subliniază O′Brien: reflexivitatea critică, critica dialectică, apelul la cooperare ca resursă, asumarea riscurilor, structurarea multiplă, formularea de teorii, transformarea practicii prin conștientizare, integrarea în alte teorii, realizarea în și a situațiilor reale, raportarea la surse bibliografice actualizate, abordarea cercetării de pe poziții pozitiviste (cantitative) sau interpretative (calitative) sau pragmatice (utilitate reală, situațională, pragmatică, locală) sau prin combinarea lor. De asemenea, el poate recurge
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
posibilitate de transformare), formează la educatori competențe și mijloace de afirmare a profesionalizării, perfecționează interrelațiile colegiale, evidențiază potențialul unei clase de a cerceta și a se schimba, dezvolta practica reflecției ca o competență esențială, inițiază, dezvoltă comunicarea, sprijină educații în conștientizarea proCriterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului un limbaj accesibil lor, să găsească soluții după context, să atingă dezvoltarea profesională. • Modul de realizare interși transdiciplinară, nivelul contextualizării, al realizării în condiții naturale și profesionale reale (cercetarea-acțiune este una ecologică). blemelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formării capacității de creație artistică sau tehnică. Astfel informarea poate fi pregătitoare perceperii noțiunilor; pregătitoare exersării unor operații; cu scop de reactualizare a cunoștințelor necesare formării unor priceperi și deprinderi și a unor conexiuni inter-, intra-, și transdisciplinare; cu scopul conștientizării etapelor de lucru ale procesului de realizare a diverselor produse; cu scop de acumulare de imagini, de idei sau impresii care vor fi prelucrate în viziune proprie. Ea se poate realiza printr-o serie de modalități precum: intuirea unor modele
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
căutare, de descoperire a informațiilor de care au nevoie pentru a ieși din situația problematică, dramatică sau urgentă, conducându-i spre construcția noilor structuri ale realului. În ceea ce privește copilul există două trepte în parcurgerea unei situații problematice: 1. extragerea problemei, adică conștientizarea, identificarea și definirea problemei, culegerea informației legate de problemă; 2. rezolvarea problemei, care cuprinde mai multe etape: interpretarea faptelor; elaborarea soluțiilor; alegerea celor mai bune soluții sau variante; aplicarea soluției (eventual experimental); evaluarea eficienței soluției. Pentru cadrul didactic se pune
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
artistică și tehnologică este o evaluare preponderent de produs, orală. Ea se face pe bază de itemi specifici obiectivelor fiecărei discipline. Aceștia sunt utilizați în evaluarea curentă orală cât și în activitățile practice din cadrul fiecărei lecții și vizează nivelul de conștientizare a termenilor tehnici. Evaluarea produsului constă în „emiterea unor judecăți de valoare" a obiectelor elaborate pe baza unei analize a acestora atât în procesul de concepere și de realizare cât și la finalizarea produsului. Astfel se asigură un echilibru între
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
fapt, o evaluare curentă vizează fiecare elev în toate etapele lecției și în toate etapele procesului de creație, capacitățile evaluate fiind: receptarea informației, autoinformarea, gradul de percepere a noțiunilor, capacitatea de transpunere în viziune nouă a celor percepute sau descoperite, conștientizarea etapelor de lucru, implicarea în procesul de creație, puterea de cooperare și de perseverență, calitatea observației și a trăsăturilor personalității, calitatea mișcărilor și dexteritatea etc. Toate aceste capacități se apreciază verbal, dar și cu calificative curente. Evaluarea de tip „b
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
cer muncă originală, învățare independentă, proprie inițiativă și experimentare. La dispoziție li se pun materiale care permit o învățare progresivă, strategii care permit ideilor să se lege unele de altele și activități care îi fac pe copii să gândească creativ. Conștientizarea transferului de abilități și cunoștințe în viața reală sporește motivația și interesul pentru învățare al elevilor. Se dorește astfel responsabilizarea pentru propria formare și dezvoltare personală. În această perspectivă, formularea programei specifice opționalului Îndemânare și creativitate, se dorește a fi
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
independentă, proprie, inițiativă și experimentare. La dispoziție li s-au pus materiale care au permis o învățare progresivă, strategii care au permis ideilor să se lege unele de altele și activități care i-au făcut pe copii să gândească creativ. Conștientizarea transferului de abilități și cunoștințe în viața reală sporește motivația și interesul pentru învățare al elevilor. Se dorește astfel responsabilizarea pentru propria formare și dezvoltare personală. În această perspectivă, formularea programei specifice opționalului Îndemânare și creativitate, se dorește a fi
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
să concepem sistemul global social contemporan ca pe o societate. Robertson (1992) vede teoriile globalizării venind în continuarea teoriilor modernizării, dar nu se limitează la ele, precum Wallerstein. "Globalizarea, conceptual, se referă atât la comprimarea lumii, cât și la intensificarea conștientizării lumii ca un întreg ... atât la interdependențele globale concrete, cât și la conștiința asupra întregului global în secolul al XX-lea" (Robertson, 1992:8). Analiza e făcută prin prisma a patru dimensiuni inter-relaționate: individul, statul-națiune, sistemul mondial al societăților și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
gimnastică aerobică este un topic destul de controversat. Un bun instructor își poate da seama când se depășesc anumite limite, însă acest lucru nu reprezintă o garanție pentru siguranța practicanților. Responsabilitatea monitorizării intensității efortului revine practicanților, iar pentru aceasta este necesară conștientizarea și educarea lor. Frecvența cardiacă este cel mai simplu și mai reprezentativ indicator în procesul de monitorizare a intensității efortului. O altă cale ar fi măsurarea consumului de oxigen, dar acest lucru necesită materiale și echipament special. Cercetările au demonstrat
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
acestei cercetări, am elaborat și aplicat în cadrul lecției de gimnastică aerobică sisteme de exerciții care s-au adresat cu preponderență zonelor corporale care necesită tonificarea musculaturii și eliminarea surplusului de țesut adipos. (prezentate în capitolul V) Totodată, am considerat proritară conștientizarea cursantele asupra efectelor acestor exerciții și a regimului alimentar indicat, în scopul motivării lor, pentru o participare activă și susținută. În cazul nostru motivația cea mai puternică a fost: ca să arătați bine, ca să fiți mereu tinere și frumoase. Pentru creșterea
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
pentru această activitate. 4. În paralel cu acest demers, cursantele au căpătat cunoștințe noi, utile pentru continuarea activității în afara programului organizat. 5. Influențele pozitive reflectate în îmbunătățirea indicilor morfoplastiei corporale, în schimbarea vizibilă a aspectului fizic, au condus la o conștientizare a participantelor asupra necesității efectuării sistematice a exercițiilor pentru părțile cu probleme, deci, iată un argument convingător pentru practicarea gimnasticii aerobice. 6. Datele obținute relevă că gimnastica aerobică este un mijloc deosebit de eficient, dacă este bine conceput, dacă-și propune
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
confruntărilor interparlamentare, dezvoltarea solidarității atlantice. Obiectivele Adunării Parlamentare NATO sunt legate direct de rolul parlamentelor membre în domeniul apărării și securității, avându-se în vedere caracterul interparlamentar al Adunării 254: * promovarea dialogului între parlamentari pe problemele majore de securitate; * facilitarea conștientizării și înțelegerii, la nivelul parlamentelor, a problemelor cheie ale securității și a politicilor Alianței; * să ofere NATO și guvernelor membre o evaluare a opiniei parlamentare colective; * să ofere politicilor NATO o mai mare transparență și prin aceasta un grad mai
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
încheie un acord formal asupra relației lor reciproce, ambele părți și-au dat seama că multe forme de cooperare care sunt practicate în prezent ar fi compromise de o codificare oficială. Într-adevăr, proiectul de document a crescut gradul de conștientizare a numeroase state membre cu privire la multitudinea de legături instituționale deja existente între cele două organisme și opoziția a apărut cu o atitudine critică față de implicarea unui organism parlamentar în cadrul OSCE. Pe lângă participarea la reuniunile Consiliului Permanent, reprezentanții Adunării participă și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a cuvântului frică 30 sugerează faptul că starea guvernată de acest sentiment este structurată pe două roluri tematice principale, si anume pe participantul-experimentator și participantul-agent: * un sentiment de agitație și anxietate cauzat de prezență sau iminentă pericolului; * un motiv de conștientizare a groazei. Vom plasa această configurație a fricii în cadrul tensivității forice, la nivelul precondițiilor. Sciziunea de la ordine către dezordine se axează pe conștientizarea participantului semiotic care, pentru a depăși această stare de anxietate, trebuie sa atribuie noi valente fiduciare obiectelor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și participantul-agent: * un sentiment de agitație și anxietate cauzat de prezență sau iminentă pericolului; * un motiv de conștientizare a groazei. Vom plasa această configurație a fricii în cadrul tensivității forice, la nivelul precondițiilor. Sciziunea de la ordine către dezordine se axează pe conștientizarea participantului semiotic care, pentru a depăși această stare de anxietate, trebuie sa atribuie noi valente fiduciare obiectelor deja existente. Acest proces de (re)construcție a semnificației corespunde modulației devenirii, adică unui mod de a salva (organizația/ compania) de la dezintegrare/ faliment
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]